ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 686/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 08 aprilie 2016, reclamantul Municipiul Slatina a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, anularea Deciziei nr. x din 30 octombrie 2015, a Notei de neconformitate nr. x din 23 iulie 2015 și a Informării privind situația cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. x, înregistrată sub nr. x din 02 septembrie 2015, privind contractul de finanțare nr. x din 26 februarie 2014, proiect "Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe din Municipiul Slatina, pentru familii cu venit mediu sub 350 euro/lună", cod SMIS 48022.

Prin Sentința nr. 417 din 6 octombrie 2016, Curtea de Apel Craiova a admis acțiunea și a anulat Nota de neconformitate nr. x din 23 iulie 2015, Decizia privind soluționarea contestației nr. x din 30 octombrie 2015 și Informarea privind situația cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. x referitor la contractul de finanțare cod SMIS 48022 nr. x din 31 august 2015.

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, în rejudecare pe fond, respingerea, ca neîntemeiată, a acțiunii.

După ce a prezentat situația de fapt, a susținut recurentul-pârât că instanța de fond a aplicat greșit prevederile art. 199 din O.U.G. nr. 34/2006 și ale art. 15 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006.

Astfel, potrivit pct. 4 din contractul de lucrări nr. x din 25 noiembrie 2014, între UAT Municipiul Slatina (achizitor) și SC A. SRL (executant), obiectul contractului a constat în executarea lucrărilor pentru realizarea obiectivului Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe din Municipiul Slatina, pentru familii cu un venit mediu sub 350 euro/lună, Cod SMIS 48022.

Nu există nicio legătură între perioada de garanție solicitată de autoritatea contractantă privind execuția produselor și specificul lucrărilor menționate.

Factorul de evaluare reprezintă doar o condiționare a folosirii produselor de tâmplărie PVC pentru care durata de garanție acordată de către producător/producători este de cel puțin 60 luni.

În condițiile în care există factorul de evaluare "Pentru cea mai mare durată de garanție acordată lucrărilor executate se acordă 10 puncte. Ofertarea unei durate de garanție a lucrărilor, acordată de către constructor pentru lucrările executate în cadrul contractului, mai mică de 36 de luni atrage după sine descalificarea ofertantului conform art. 36 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 926/2006 actualizată. Orice ofertare a unei durate de garanție a lucrărilor mai mare de 60 de luni va fi punctată la fel ca o durată de 60 de luni", folosirea și a factorului de evaluare "Durata de garanție acordată de către producătorul/producătorii produselor de tâmplărie PVC" este irelevantă, termenul de garanție a lucrărilor fiind în legătură directă cu materialele folosite.

Astfel, în mod greșit și nelegal a reținut prima instanță că utilizarea acestui factor de evaluare nu ar fi restrictivă și nelegală și că nu ar aduce atingere principiilor statuate de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Prin utilizarea factorului de evaluare "Durata de garanție acordată de către producătorul/producătorii produselor de tâmplărie PVC", UAT Municipiul Slatina, în calitate de autoritate contractantă, a îngrădit accesul la procedură a posibililor ofertanți, obligându-i să prezinte o garanție de la producător, terță persoană care nu are nicio obligație în contractul de achiziție publică ce se va încheia între ofertant și achizitor.

Garanția este un angajament asumat de către ofertant față de autoritatea contractantă, astfel că, în perioada de garanție, acesta va răspunde pentru situația în care produsele/echipamentele nu corespund sau pentru alte motive, în funcție de clauzele contractuale stabilite.

Relația ofertantului cu producătorul care, la rândul său, răspunde de calitatea produselor sale, reprezintă o problemă a ofertantului, izvorâtă din propriul contract de furnizare cu producătorul, contract care nu poate conduce la obligații ale producătorului către autoritatea contractantă, cu atât mai mult cu cât contractele produc efecte și creează drepturi și obligații doar în sarcina părților.

Intimatul-reclamant Municipiul Slatina a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

A arătat că, pentru stabilirea ofertei mai avantajoasă din punct de vedere economic, alături de factorul de evaluare menționat de recurent, "Durata de garanție acordată de către producătorul/producătorii produselor de tâmplărie PVC", care a avut o pondere de 10% în stabilirea ofertei câștigătoare, factorul privind prețul ofertat pentru execuția lucrărilor ce fac obiectul contractului a avut o pondere de 70%, factorul privind durata de garanție acordată lucrărilor a avut o pondere de 10% și factorul privind termenul de execuție a lucrării a avut o pondere de 10%.

Astfel, este nelegală aplicarea corecției de 5% din valoarea contractului de lucrări, neconfirmându-se neregula invocată de recurent.

Valoarea estimată a contractului de lucrări, potrivit invitației de participare nr. x din 22 aprilie 2014 era de 2.185.086,92 RON, iar atribuirea contractului de lucrări nr. x din 25 noiembrie 2014 s-a făcut la valoarea de 1.633.393,96 RON. Astfel, nu se poate reține că ar fi adus un prejudiciu bugetului Uniunii Europene, valoarea ofertei declarate câștigătoare fiind mai mică decât valoarea estimată și aprobată de AM POR.

Avantajele de natură tehnică și financiară urmărite prin stabilirea acestui factor de evaluare au fost obținerea unui raport preț-calitate și preț-eficiență pentru lucrările executate și obținerea celui mai bun cost de funcționare, diminuându-se costurile de mentenanță. Garanția produsului tâmplărie PVC, oferită de către producător, diferă de la un producător la altul, iar, prin introducerea acestui factor de evaluare, se va obține o durată de garanție competitivă cu perioada de durabilitate a proiectului și ulterior acesteia.

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că recursul este nefondat, neputându-se reține incidenței motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurentul-pârât, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

4.1. Prin criticile formulate în prezentul recurs, recurentul-pârât reia susținerile formulate în fața primei instanțe, apreciind, în esență, că factorul de evaluare referitor la durata de garanție acordată de producătorul tâmplăriei PVC ar fi nelegal, obligând posibilii ofertanți să prezinte o garanție de la producător, terță persoană, care nu are nicio obligație în contractul de achiziție publică.

După cum reiese din actele dosarului, atribuirea contractului de achiziție publică de lucrări în vederea implementării proiectului "Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe din Municipiul Slatina, pentru familii cu venit mediu sub 350 euro/lună", cod SMIS 48022, s-a făcut, în principal, pe baza criteriului "ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic".

Potrivit art. 199 din O.U.G. nr. 34/2006, în vigoare în perioada de referință,

"Art. 199 - (1) În cazul aplicării criteriului "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", oferta stabilită ca fiind câștigătoare este oferta care întrunește punctajul cel mai mare rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative. În cazul în care, din motive obiective, pe care autoritatea contractantă le poate justifica temeinic, este imposibilă stabilirea exactă a ponderilor relative pentru fiecare factor de evaluare, autoritatea contractantă are obligația de a indica în anunțul de participare și în documentația de atribuire cel puțin ordinea descrescătoare a importanței factorilor de evaluare care urmează să fie utilizați.

(2) Factorii de evaluare a ofertei, prevăzuți la alin. (1), pot fi, alături de preț: caracteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau funcțional, caracteristici de mediu, costuri de funcționare, raportul cost/eficiență, servicii post-vânzare și asistență tehnică, termen de livrare sau de execuție, alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor.

(3) Autoritatea contractantă are obligația de a preciza, în mod clar, în invitația/anunțul de participare, precum și în documentația de atribuire, factorii de evaluare a ofertei cu ponderile relative ale acestora.

(4) Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în documentația de atribuire algoritmul de calcul sau metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți.

(5) Orice modificare și/sau completare a factorilor de evaluare precizați conform alin. (3) conduce la anularea procedurii de atribuire."

Această modalitate de atribuire a contractului de achiziție publică permitea autorității contractante ca, în conformitate cu articolul precitat, să stabilească oferta câștigătoare pe baza punctajului cel mai mare rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare, menționați ca atare, în mod clar în invitația/anunțul de participare, precum și în documentația de atribuire, factori de evaluare pentru care să se prevadă și ponderea relativă acordată acestora în evaluarea ofertei.

Ponderea factorului privind prețul ofertat pentru efectuarea lucrărilor a fost de 70% în evaluarea ofertelor. Factorul apreciat a fi nelegal de către recurent, referitor la garanția acordată de producătorul tâmplăriei PVC, a fost de numai 10%.

De asemenea, aceeași prevedere legală menționează care anume aspecte/elemente pot fi considerate ca reprezentând un factor de evaluare a ofertei, între acestea regăsindu-se și nivelul calitativ, tehnic și funcțional precum și raport cost/eficiență, servicii post-vânzare și orice alte elemente importante în caracterizarea ofertei.

Totodată, textul de lege enunțat stabilește în sarcina autorității contractante obligația de a preciza în documentația de atribuire algoritmul de calcul sau metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de către ofertanți.

Obligațiile impuse în sarcina autorității contractante prin dispozițiile art. 199 din O.U.G. nr. 34/2006 sunt detaliate în mod corespunzător în art. 15 din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din O.U.G. nr. 34/2006, prevăzându-se expres la alin. (2) al art. 15 că, "Atunci când stabilește factori de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care (...) nu reflectă un avantaj real și evident pe care autoritatea contractantă să îl poată obține din utilizarea factorului de evaluare respectiv".

4.2. Contrar susținerilor recurentului-pârât, Înalta Curte constată că, în raport cu obiectul contractului de achiziție publică de lucrări, stabilirea factorului de evaluare referitor la garanția oferită de producătorul tâmplăriei PVC corespundea exigenței privind asigurarea unui nivel calitativ, tehnic și funcțional precum și a unui raport cost/eficiență în beneficiul autorității contractante.

Ca urmare, necesitatea asigurării folosirii de către ofertantul câștigător a unor produse de calitate, care să aibă și o anumită perioadă de garanție, justifică pe deplin factorul de evaluare stabilit, alături de alți factori, ca cerință minimă de calificare în procedura achiziției publice.

O asemenea posibilitate era deschisă și exista pentru orice potențial ofertant la licitație, criteriul de atribuire a contractului fiind cunoscut de toți participanții la procedura de achiziție.

Faptul că, în anumite situații, achiziția publică nu este atractivă/posibilă pentru toți potențialii operatori economici existenți pe un anumit segment de activitate, nu implică în sarcina autorității contractante impunerea unor obligații care nu au legătură cu interesele proprii sau avantajele pe care aceasta în mod real și evident urmărește să le obțină prin realizarea investiției.

Tocmai în acest scop, prin dispozițiile legale enunțate, i se recunoaște dreptul autorității contractante de a introduce între criteriile de atribuire a ofertei a unor factori de evaluare care să garanteze îndeplinirea cât mai exactă și în același timp avantajoasă a obiectului contractului de achiziție publică.

În condițiile în care factorii de evaluare au fost justificat prevăzuți, raportat la natura contractului, reflectând totodată și obținerea avantajului real și evident urmărit prin utilizarea respectivilor factori de evaluare, nu au relevanță alegațiile recurentului-pârât, că nu ar fi fost îndeplinite cerințele prevăzute de legislația achizițiilor publice, îngrădind accesul posibililor ofertanți. Esențial, din perspectiva respectării principiului tratamentului egal, este ca impunerea cerinței de calificare să fie în mod real justificată în circumstanțele cazului și precizată de o manieră "clară și detaliată" astfel încât să se înțeleagă ce anume se cere prin introducerea factorului de evaluare, de ce se cere îndeplinirea acestuia și care este ponderea relativă alocată în stabilirea ofertei câștigătoare sau un algoritm de calcul specific.

Or, în cauză, se constată că toate aceste obligații privind utilizarea criteriilor pentru stabilirea ofertei câștigătoare au fost corespunzător îndeplinite, factorul de evaluare contestat fiind suficient precizat.

În opinia Înaltei Curți, modalitatea în care s-a definit factorul de evaluare a fost de natură să asigure existența unui mediu concurențial corect în cauză, prin stimularea potențialilor operatori economici interesați în atribuirea contractului de achiziție publică să formuleze oferte cât mai avantajoase pentru autoritatea contractantă.

În concluzie, se constată că sunt nefondate criticile recurentului, judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată, cu interpretarea corectă a probelor administrate, iar considerentele hotărârii reflectă aplicarea adecvată a cadrului normativ incident.

4.3. Soluția instanței de recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva Sentinței nr. 417 din 6 octombrie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 februarie 2019.

Procesat de GGC - CT