ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6175/2020

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 17.07.2016 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B., C., D., E., F., G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministrul Justiției și Curtea de Apel Suceava:

1) obligarea pârâților la emiterea unui nou ordin de salarizare prin care indemnizația de încadrare să fie stabilită, începând cu data de 09.04.2012, prin completarea Ordinelor nr. 4680/C/2016 și 219/C/2017 astfel cum au fost puse în aplicare prin ordinul 1469/C/2017 și să fie calculată în raport cu o valoare de referință sectorială de 405 RON, ținând seama de la 01.12.2015 și de majorarea de 10%, conform Legii nr. 293/2015 privind aprobarea O.U.G. nr. 35/2015 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 83/2014 și pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998;

2) calcularea și achitarea, începând cu data de 09.04.2012, a diferențelor dintre venitul calculat potrivit valorii de referință sectorială menționate anterior și venitul efectiv plătit, diferență ce va fi actualizată cu indicele de inflație și cu dobânda legală.

Prin cererea conexă, înregistrată sub nr. x/2017 la Tribunalul Suceava, secția I civilă, reclamantul B. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava, solicitând obligarea pârâților la emiterea unui nou ordin de salarizare, prin care indemnizația de încadrare să fie stabilită la o valoare de referință sectorială de 405 RON, ținând seama, de la 01.12.2015, și de majorarea de 10%, conform Legii nr. 293/2015.

Prin încheierea nr. 1360 din 6 decembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă în dosarul nr. x/2017, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia spre soluționare Tribunalului Botoșani, având în vedere sentința civilă nr. 117 din 29.11.2017 pronunțată în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Suceava, prin care s-a admis cererea de strămutare.

Prin încheierea din 10.01.2018, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția I civilă în dosarul nr. x/2017, s-a admis excepția litispendenței și s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului nr. x/2017 secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în vederea reunirii cu dosarul nr. x/2017.

Prin sentința civilă nr. 668 din 16 februarie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului și a Tribunalului, invocate de pârâți prin întâmpinare, ca nefondate; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției pe cel de-al doilea capăt de cerere și a respins acest capăt de cerere, formulat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Curtea de Apel și a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fond, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul Ministerul Justiției, prin ministru, să emită pentru fiecare dintre reclamanți ordinul individual de salarizare, începând cu data de 09.04.2015, cu luarea în considerare a valorii de referință sectorială de 405 RON pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv de 445 RON, pentru perioada 01.12.2015-01.10.2016; a obligat pârâții Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Timiș, Tribunalul Dolj, Tribunalul Caraș-Severin și Tribunalul Hunedoara (în funcție de instanța în cadrul căreia a fost/este încadrat fiecare dintre reclamanți în perioada 09.04.2015-01.10.2016), să plătească reclamanților diferențele salariale rezultate în urma emiterii ordinelor menționate mai sus, diferențe calculate pentru perioada 09.04.2015-01.10.2016, care vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății și pentru care se va acorda și dobânda legală, calculată de la scadență și până la data plății integrale.

De asemenea, a respins în rest acțiunea formulată de reclamanți, ca nefondată.

Prin încheierea de îndreptare eroare materială din data de 06.03.2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus, din oficiu, îndreptarea erorilor materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 668 din 16.02.2018, în sensul că în locul primelor șapte paragrafe se va menționa: "Admite excepția prescripției în privința drepturilor salariale calculate pe perioada 9.04.2012 - 17.07.2914 și, în consecință respinge cererea principală ca prescrisă pentru această perioadă.

Respinge excepția prescripției ca neîntemeiată în privința drepturilor salariale calculate pe perioada ulterioară datei de 17.07.2914.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Suceava și, pe cale de consecință, respinge cererea conexă în contradictoriu cu acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă

Admite cererea principală formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G. cu domiciliul procesual ales la sediul Curții de Apel Suceava-din Suceava, județ Suceava, în contradictoriu cu pârâții Ministrul Justiției, Ministerul Justiției - ambii cu sediul în București, str. x, Curtea de Apel Suceava cu sediul în Suceava, județ Suceava, în parte.

Admite cererea conexă.

Obligă pe pârâtul Ministerul Justiției, prin ministru, să emită ordine de salarizare, pentru reclamanți, începând cu data de 09.04.2015, cu luarea în considerare a valorii de referință sectorială de 405 RON, pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv de 445 RON, pentru perioada 01.12.2015-01.10.2016.

Obligă pe pârâta Curtea de Apel Suceava să plătească reclamanților diferența salarială rezultată în urma emiterii ordinului menționat mai sus, diferență calculată pentru perioada 09.04.2015-01.10.2016, care va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății și la plata dobânzii legale aferente, calculată de la scadența fiecărui venit lunar și până la data plății integrale.

Respinge în rest acțiunea ca neîntemeiată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a se depune la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință publică, azi 16.02.2018."

Împotriva sentinței civile nr. 668 din 16 februarie 2018 și a încheierii de îndreptare eroare materială din 06.03.2018, ambele pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea acțiunii reclamanților, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului arată că la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 20/2016 nu existau în plată indemnizații la care să fie aplicată valoarea de referință sectorială de 405 RON.

Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016, învederând că în baza acesteia și a Deciziei nr. 23/2016, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, au fost emise Ordinele Ministrului Justiției nr. 4680/C/21.12.2016, nr. 219/C/01.02.2017 și nr. 1469/C/2017.

Deși au fost legal citați, intimații nu au formulat întâmpinări.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința și încheierea recurate în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamanții A., B., C., D., E., F., G. au învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministrul Justiției și Curtea de Apel Suceava: obligarea pârâților la emiterea unui nou ordin de salarizare prin care indemnizația de încadrare să fie stabilită, începând cu data de 09.04.2012, prin completarea Ordinelor nr. 4680/C/2016 și 219/C/2017, astfel cum au fost puse în aplicare prin ordinul 1469/C/2017 și să fie calculată în raport cu o valoare de referință sectorială de 405 RON, ținând seama de la 01.12.2015 și de majorarea de 10%, conform Legii nr. 293/2015 privind aprobarea O.U.G. nr. 35/2015 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 83/2014 și pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998; calcularea și achitarea, începând cu data de 09.04.2012, a diferențelor dintre venitul calculat potrivit valorii de referință sectorială menționate anterior și venitul efectiv plătit, diferență ce va fi actualizată cu indicele de inflație și cu dobânda legală.

În raport cu susținerile părților și cu probele administrate la dosar, Înalta Curte reține că la data de 24.05.2018, a fost emis Ordinul ministrului Justiției nr. 2066/C/2018 .

Prin art. 1 al acestui ordin s-a statuat, la alin. (1), că în perioada 09.04.2015-30.11.2015, indemnizația de încadrare brută lunară a judecătorilor și asistenților judiciari este stabilită prin raportare la valoarea de referință sectorială 421,36 RON, la alin. (2), că în perioada 01.12.2015-31.12.2017, indemnizația se calculează prin raportare la valoarea de referință sectorială de 463,5 RON, iar, la alin. (3), că începând cu 01.01.2018, în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 153/2017, drepturile se recalculează în funcție de valoarea de referință sectorială 463,5 RON.

La art. 3 din ordin s-a prevăzut că plata drepturilor salariale stabilite potrivit art. 1 se realizează începând cu luna august 2018 pentru drepturile aferente lunii iulie 2018, iar, pentru perioada 09.04.2015-30.06.2018, plata se va face după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Justiției.

Înalta Curte constată că prin ordinul menționat s-a dispus recalcularea indemnizației intimaților-reclamanți prin raportare la o valoare de referință sectorială chiar mai mare decât cea solicitată prin acțiune.

Prin urmare, avându-se în vedere că, în cursul soluționării cauzei, la data de 24.05.2018, recurentul-pârât Ministerul Justiției a răspuns pretențiilor intimaților și a procedat la emiterea unui ordin de salarizare prin care s-au stabilit drepturile salariale solicitate prin cererea dedusă judecății, acțiunea a rămas fără obiect.

Mai mult, în aplicarea dispozițiilor Ordinului ministrului Justiției nr. 2066/C/2018 a fost emis Ordinul ministrului Justiției nr. 91/C/04.01.2019 care vizează în mod direct judecătorii din cadrul instanțelor de judecată din circumscripția Curții de Apel Suceava.

De asemenea, prin O.U.G. nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției s-a stabilit plata sumelor reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției aferente perioadei 9 aprilie 2015-30 iunie 2018, precum și plata dobânzilor și a actualizării cu rata inflației.

În aceste condiții, Înalta Curte are în vedere și prevederile art. 29 și art. 32 din C. proc. civ., reținând că unul dintre elementele acțiunii civile este, alături de părți și cauză, obiectul cererii, respectiv pretenția concretă a reclamantului, condiție generală care vizează orice cerere în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării și soluționării căilor de atac.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 668 din 16 februarie 2018 și a încheierii de îndreptare eroare materială din 06.03.2018, ambele pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal; va casa, în parte, sentința și încheierea recurate și, rejudecând: va respinge cererea principală și cererea conexă, ca rămase fără obiect, menținând soluția pronunțată pe excepțiile invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 668 din 16 februarie 2018 și a încheierii de îndreptare eroare materială din 06.03.2018, ambele pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează, în parte, sentința și încheierea recurate și, rejudecând:

Respinge cererea principală și cererea conexă, ca rămase fără obiect.

Menține soluția pronunțată pe excepțiile invocate.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 19 noiembrie 2020.