ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3832/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3832/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 23 iulie 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă la data de 28.04.2017, reclamanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (C.N.A.I.R. S.A.) a chemat în judecată pârâta A., solicitând suspendarea executării sentinței parțiale pronunțată în Dosarul nr. x/2015 de către ICC - International Court of Arbitration pana la soluționarea definitiva a acțiunii in anulare; desființarea sentinței parțiale pronunțată în Dosarul nr. x/2015 de către ICC - International Court of Arbitration pe care o consideră nelegală și netemeinică cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 4119/2018 din 16 octombrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea în anulare formulată de reclamanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., în contradictoriu cu pârâta A.; a desființat hotărârea finală parțială pronunțată în cazul ICC nr. 21328/MHM/2015 și a trimis cauza spre competentă judecare la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile recurate a formulat recurs pârâta A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, invocând motive de nelegalitate a hotărârii primei instanțe.
A arătat recurenta că prima instanță a ignorat cu desăvârșire existența unei diferențe fundamentale între competența dintre două instituții arbitrale, pe de-o parte, iar pe de altă parte, constituirea tribunalului arbitral.
În al doilea rând, se invocă faptul că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile de drept substanțial privind interpretarea contractului precum și prevederile art. 619 alin. (2) și alin. (3) din C. proc. civ., motiv pentru care se impune casarea hotărârii în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Apărările formulate în cauză
Intimata-reclamantă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. a formulat întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat, în principal, să se constate nulitatea recursului pentru nemotivarea acestuia în termenul legal, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat și neîntemeiat.
Recurenta-pârâtă a depus răspuns la întâmpinare.
II. Soluția instanței de recurs
Argumente de fapt și de drept relevante
Înalta Curte reține că recurenta-pârâtă, la data de 30.03.2020, a depus la dosarul cauzei o cerere de renunțare la judecata recursului.
Având în vedere că recurenta-pârâtă a formulat cerere de renunțare la judecata recursului, instanța de control judiciar va avea în vedere dispozițiile art. 463 alin. (1) din C. proc. civ. care prevăd că "Achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre".
Cererea de renunțare la judecata recursului, formulată în cauză de către recurenta-pârâtă, se înscrie în limitele disponibilității procesului civil și a actelor de dispoziție permise părților pe parcursul judecății unei pricini.
Manifestarea de voință în sensul de a se renunța la judecată reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentei care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 alin. (3) din C. proc. civ.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Față de aceste considerente, în baza art. 463 alin. (1) C. proc. civ., vâzând și dispozițiile art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea recurentei-pârâte la judecata recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea la judecarea recursului formulat de pârâta A. împotriva sentinței nr. 4119/2018 din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 iulie 2020.