ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3529/2020

Ședința publică din data de 14 iulie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 19.09.2016 sub nr. x/2016, reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Brăila, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice București, a solicitat anularea Notei de Constatare a Neregulilor și de Stabilire a Corecțiilor Financiare pentru Programele Operaționale în cadrul Obiectivului Convergenta emisă de Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. x/26.07.2016, precum și suspendarea acestui titlu de creanță.

Prin sentința civilă nr. 143 din 19 iunie 2017 Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a decis următoarele:

Respinge ca nefondată acțiunea promovată de către reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cu sediul în mun. Brăila, bd. x I. Cuza, nr. 172, jud. Brăila, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane OI - POSDRU din cadrul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Brăila, criticând hotărârea atacată pentru motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs a arătat că instanța de fond a interpretat în mod greșit dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 care definește neregula și a reținut o încadrare greșită a activităților desfășurate în cadrul proiectului x cu titlu "Formarea continuă a profesorilor de Limba Română, Engleză și Franceză în societatea cunoșterii". Astfel instanța de fond nu a observat că s-au comis erori de indicare a codului sub care s-au desfășurat activitățile de către angajați, activități care, deși erau notate cu A.5.1, A.5.2, A.5.3 sau A.2.3, în loc de A.5, în realitate, toate se încadrau în activitatea A.5.

Astfel, instanța a înlăturat apărarea făcuta cu privire la eroarea de notare strecurata, reținând doar faptul ca anumite activități desfășurate de specialiștii angajați de subscrisul pentru realizarea proiectului, au fost notate cu A.5.1. si ca acest cod de activitate era in sarcina partenerului Universitatea din București, cu A.2.3. de care era responsabil partenerul 2, A. S.A., cu A.5.2, care era in căderea beneficiarului si pertenrului 2 (A.), respectiv, cu A.5.3. care ar fi fost în gestiunea beneficiarilor partenerilor 1, 2 si 3 .

Mai arată că toate activitățile desfășurate de experții plătiți de reclamant au fost corespunzătoare și încadrabile în sfera activităților specifice liderului de proiect, anume "Acțiuni de promovare a importanței formării continuue pentru cadrele didactice", chiar daca unii experți au pontat anumite ore de activitate cu alt cod (subdiviuni ale lit. A), adică, A.2.3. A.5.1, A.5.2., A.5.3 și cu o notare greșită a acestor ore, atât timp cat activitățile prestate intrau în sfera de responsabilitate în cadrul Proiectului. Fiind o simpla eroare de notare care poate fi rectificată oricând, aceasta nu reprezintă o neregulă, iar cheltuiala nu este una neeligibilă, nefiind în prezența unei "abateri" și a unei "sume plătite necuvenit", atât timp cat graficele de activități demonstrează contrariul.

Punctual, d-na expert B., ofițer marketing si d-na expert C. au desfășurat activități necesare sferei de responsabilitate: lansare portal, respectiv Conferințele naționale - "Formarea profesorilor de limba română, franceză și engleză în societatea cunoașterii", pontandu-se greșit la activitățile desfășurate cu A.5.2. si A.5.3, care erau coduri alocate partenerului 2 si beneficiarilor, respectiv, partenerilor 1,2 si 3 si beneficiarilor.

Ori, aceste activități intră, indicutabil, în realizarea sferei noastre de acțiuni de promovare a importantei formării continue pentru cadrele didactice și nu sunt, așa cum a reținut eronat instanța de fond, în afara graficului de activități.

Instanța a apreciat greșit și ca prof. B., D., E. si F. ar fi fost angajați de reclamant pentru activitatea A.5.1. care ar fi căzut în sarcina partenerului 1, atât timp cat sfera de activități a acestui partener (Universitatea București) era circumscrisă obiectului de Realizare a unui film de prezentare a sesiunilor de formare a exemplelor de bună practică, s.a.m.d.), doar din perspectiva faptului ca aceștia au făcut o mențiune greșită în rapoartele de activitate individuale, adică, A.5.1, în loc de A.5, în condițiile în care în acea perioada era în faza incipientă și fără experiență, modalitatea de lucru și atât timp cât au derulat activități din sfera de activitate A.5 si nu, A.5.1.

O activitate se analizează după materialitatea si finalitatea ei și nu, după denumirea acesteia, în speță, o cifra menționată greșit.

Concluzionând, reclamantul apreciază că atâta timp cat nu a comis nicio abatere de la legalitate, regularitate si conformitate și nu a creat niciun prejudiciu bugetului Uniunii Europene, desfășurând doar activitățile necesare realizării proiectului și sferei sale de competență, interpretarea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, dată de instanța de fond este o judecare superficiala a realității presupuse de realizarea si implementarea unui proiect, instanța neanalizand rapoartele de activitate individuală întocmite de experți, care atestă că toate activitățile cu care s-au pontat și care reprezintă o munca prestată de aceștia și pentru care au fost remunerați, în mod legal, se încadra în tipul de activitate stabilit în sarcina beneficiarului.

In privința primului motiv de nelegalitate a procesului-verbal întocmit de intimat, reclamantul apreciază că instanța l-a înlăturat ca nefondat, printr-o greșită interpretare si aplicare a dispozițiilor art. 21 alin. (14)-15 din O.U.G. nr. 66/2011 pe care a apreciat-o ca o norma de recomandare.

Astfel, instanța a reținut ca organul de control are doar o facultate, o opțiune care ține exclusiv de voința acesteia, de a comunica structurii verificate proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare, înainte de aprobare si acordarea posibilității de a ne exercita dreptul la un punct de vedere scris, în termen de 5 zile, de la data primirii proiectului procesului-verbal.

Deci, prezentarea proiectului structurii verificate, nu este reglementată ca o facultate pentru structura de control, ci, ca o obligație, iar pentru structura, verifica tata, o garanție a dreptului de a fi ascultat si de a ne apară, anterior aprobării acestuia si, apoi, punerii in executare care ar putea avea aptitudinea ca, după exprimarea punctului de vedere in scris, anterior aprobării proiectului, acesta sa fie modificat si, chiar, sa na mai fie aprobat.

Deci, atât timp cat legiuitorul a reglementat acest drept al structurii verificate care poate fi exercitat anterior aprobării proiectului procesului-verbal, a statuat o obligație implicita pentru organul de control de a respecta acest drept si de a garanta exercitarea acestuia.

Doar structura verificata are opțiunea de a renunța la dreptul său, nu, organul de control.

In acest context, instanța a reținut că, ulterior, după întocmirea și semnarea proiectului procesului-verbal, nu am exercitat calea de atac administrativă a contestației împotriva procesului-verbal, reglementată de art. 46 alin. (1) si 2 din O.U.G. nr. 66/2011 .

Ori, nu se poate suprapune si confunda nici natura si nici finalitatea celor 2 momente procesual administrative, atât timp cat sunt drepturi distincte care se exercita la momente diferite si față de acte administrative distincte: proiectul de proces-verbal (ante-factum) si procesul-verbal (post-factum).

Intimatul pârât a formulat întampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a sentinței instanței de fond.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului

Analizând sentința recurată prin prisma motivului de recurs invocat și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, față de următoarele considerente:

Prin contractul de finanțare a proiectului x, încheiat între Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" și Inspectoratul Școlar Județean Brăila s-a acordat finanțare nerambursabilă de către AMPOSDRU pentru implementarea proiectului intitulat cu titlu "Formarea continuă a profesorilor de Limba Română, Engleză și Franceză în societatea cunoașterii", având o perioadă de implementarea de 36 luni (01.01.2011 - 31.12.2013), prelungită ulterior prin Notificarea nr. 1.

In urma înregistrării suspiciunii de neregulă, ofițerii de control din cadrul autorității - pârâte au demarat activitatea administrativă de control în perioada 23-27.03.2015, constatând cheltuieli neeligibile la categoria "Cheltuieli cu personalul implicat în implementarea proiectului" în suma de 16.166 RON reprezentând salarii nete, impozite și contribuțiile angajatului și ale angajatorului aferente perioadei octombrie 2011- august 2012.

Astfel, pârâtul a reținut că în rapoartele de activitate au fost identificate ore pontate de experții G., H., B., D., E. si F. -de la beneficiarul -reclamant, pe activități gestionate exclusiv de către parteneri: Partener 1 -Universitatea din București în cazul activității A.5.1 "Realizarea unui film de prezentare a sesiunilor de formare,a exemplelor de bună practică; Partener 2 A. S.A. în cazul activității A.2.3 "Administrarea, actualizarea și întreținerea instrumentelor informatice generate de proiect. Totodată s-a mai reținut că au fost identificate activități desfășurate în afara graficului de activități actualizat, respectiv ore pontate de către B. în perioada noiembrie 2011 pentru activitatea A.5.2 "Lansarea portalului" și C. în septembrie 2012 pentru activitatea A.5.3 "Conferințele naționale Formarea profesorilor de limba romana, franceză și engleză în societatea cunoașterii". In acest context, pârâtul a constatat că echipa de implementare a beneficiarului-reclamant a raportat pe perioada de derulare a cererilor de rambursare nr. x, nr. 4 și nr. 5 activități de care nu a fost responsabil conform graficului de activități în vigoare asumat de acesta și de către parteneri și totodată a constatat că din fișele de post și din rapoartele de activitate ale experților menționați nu rezultă contribuția lor la activitățile A.5.1 si A.2.3. In plus, s-a apreciat că pentru desfășurarea acestor activități (A.2.3 si A.5.1) beneficiarul nu si-a asumat responsabilitatea în cadrul proiectului, iar din documentele depuse s-a constatat ca aceste cheltuieli efectuate pentru implementarea acestor activități nu sunt necesare pentru realizarea activităților din cadrul proiectului, nefiind nici rezonabile si nici justificate.

Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/26.07.2016 emis de pârâtul Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științific -OIRPOSDRU s-a constatat în sarcina reclamantului o creanță de plată în cuantum de 11.781,27 RON.

Înalta Curte reține că:

- prin Acordul de parteneriat nr. 12591/09.09.2009 încheiat în vederea implementării proiectului "Formarea continuă a profesorilor de Limba Română, Engleză și Franceză în societatea cunoașterii" si-au exprimat acordul de asociere reclamantul, Inspectoratul Școlar Județean Brăila, în calitate de partener principal, Universitatea din București -ca partener 1, A. S.A. -ca partener 2 și I., ca partener 3.

- potrivit dispozițiilor art. 6.1 din Acordul de parteneriat nr. 471/ID62536 din data de 30 mai 2011 care a actualizat acordul anterior menționat, s-a stabilit că partenerul principal-reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Brăila este responsabil de activitățile aferente A5-Actiuni de promovare a importantei formării continue pentru cadrele didactice, iar partenerul 1-Universitatea din București este responsabilă de activitatea A.5.1-Realizarea unui film de prezentare a sesiunilor de formare, a exemplelor de bună practică etc.

Or, din analiza înscrisurilor depuse la dosar, astfel cum a reținut și judecătorul fondului, rezultă că partenerul principal-reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Brăila a raportat pe perioada de derulare a cererii de rambursare nr. x, 4 și 5 activități de care acesta nu era responsabil, respectiv beneficiarul nu era responsabil de implementarea activităților A.5.1 "Realizarea unui film de prezentare a sesiunilor de formare, a exemplelor de bună practică". Astfel, în rapoartele de activitate și contractele individuale de muncă depuse pe suport CD de pârât, rezultă că în perioada octombrie 2011- august 201 2 au fost pontate ore pentru experții G., H., B., D., E. si F. angajați ai beneficiarului-reclamant, pentru activitatea A.5.1, gestionată exclusiv de către partenerul 1-Universitatea din București.

Înalta Curte nu poate primi alegațiile reclamantului în sensul "că toate activitățile desfășurate de experții plătiți de reclamant au fost corespunzătoare și încadrabile în sfera activităților specifice liderului de proiect, anume "Acțiuni de promovare a importanței formării continuue pentru cadrele didactice", chiar dacă unii experți au pontat anumite ore de activitate cu alt cod (subdiviuni ale lit. A), adică, A.2.3. A.5.1, A.5.2., A.5.3 și cu o notare greșită a acestor ore, atât timp cat activitățile prestate intrau în sfera de responsabilitate în cadrul Proiectului.", câtă vreme Contractul de finanțare și Graficului de activități a fost asumat de către beneficiar și parteneri.

În mod corect a reținut instanța de fond că responsabilitățile fiecărui partener au fost clar și limitativ stabilite prin acordul de parteneriat actualizat, astfel că după data de 30.05.2011 reclamantul nu mai era responsabil de activitatea A.5.1.

Față de cele anterior antamate, Înalta Curte nu poate primi nici argumentele reclamantului în sensul că "o simpla eroare de notare care poate fi rectificată oricând, aceasta nu reprezintă o neregulă, iar cheltuiala nu este una neeligibilă, nefiind în prezența unei "abateri" și a unei "sume plătite necuvenit", atât timp cât graficele de activități demonstrează contrariul.".

Atât autoritatea emitentă a actelor administrative contestate, cât și instanța de fond au analizat susținerile și apărările părților, ajungând în mod judicios la concluzia că reclamantul nu putea desfășura, după data de 30.05.2011 activități A.5.1, motiv pentru care Înalta Curte va menține constatările pârâtului din procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/26.07.2016 sub aceste aspecte, ca fiind legale.

Din aceleași rațiuni, Înalta Curte va menține și concluziile vizând partenerului 2 A. S.A. în cazul activității A.2.3 -Administrarea, actualizarea și întreținerea instrumentelor informatice generate de proiect, activitate aflată în responsabilitatea exclusivă a acestui partener și nu a beneficiarului-reclamant.

Totodată, este corectă reținerea de către instanța de fond potrivit căreia "din contractele individuale de munca depuse pe suport CD de pârât, coroborate cu acordul de parteneriat actualizat și cu graficele de activități actualizate, rezultă că experta B. (ofițer marketing) si experta C., angajați al reclamantului-beneficiar, au desfășurat activități din categoria A.5.2 (Lansare portal) si A.5.3 (Conferințele naționale "Formarea profesorilor de limba română, franceză și engleză în societatea cunoașterii"), activități care sunt în competența beneficiarului și partenerului 2 -A. S.A. pentru activități A.5.2) și respectiv în competența beneficiarului, partenerilor 1, 2 si 3-pentru activitățile A.5.3., însă acești experți au desfășurat activități și au fost pontați pentru aceste activități (noiembrie 2011 si respectiv septembrie 2012), în afara graficului de activități, motiv pentru care va menține constatările din actul administrativ contestat de reclamant și sub aceste aspecte.".

Astfel, susținerea reclamantului în sensul că activitățile enumerate "intră, indiscutabil, în realizarea sferei noastre de acțiuni de promovare a importanței formării continue pentru cadrele didactice și nu sunt, așa cum a reținut eronat instanța de fond, în afara graficului de activități", nu poate fi primită de Înalta Curte față de cele anterior antamate.

Actele administrative sunt legale, întrucât se confirmă neregula, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale, potrivit cărora "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit", precum și al dispozițiilor art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, potrivit cărora "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Ultima critică a reclamantului vizează interpretarea greșită de către instanța de fond a dispozițiilor art. 21 alin. (14) și (15) din O.U.G. nr. 66/2011.

Dispozițiile art. 21 alin. (14) și (15) din O.U.G. nr. 66/2011 prevăd că:,,(14) Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.

(15) Structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control prevăzute la art. 20 punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.".

Din conținutul normei indicate, rezultă într-adevăr dreptul reclamantului de a exprima un punct de vedere, însă necomunicarea proiectului procesului-verbal, prin ea însăși, nu duce la vicierea procesului-verbal de constatare a neregulilor, reclamanta nu a făcut dovada unei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.

De altfel, Înalta Curte, împărtășind raționamentul instanței de fond, arată că nici după ce i-a fost comunicat procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/26.07.2016, reclamantul nu a urmat procedura obligatorie prevăzută de dispozițiile art. 46 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 66/2011, dispoziții potrivit cărora "(1) Împotriva titlului de creanță se poate formula contestație în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Contestația este o cale administrativă de atac [...]".

Or, nici până la data pronunțării în prezenta cauză, nu s-a demonstrat existența unor elemente care, comunicate pârâtei anterior definitivării controlului, ar fi fost de natură să impună o altă măsură decât cea adoptată de autoritate.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentința este legală, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocat de recurent, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Brăila împotriva sentinței civile nr. 143 din 19 iunie 2017 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 iulie 2020.