ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2138/2020

Ședința publică din data de 28 mai 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 17.01.2018, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să fie obligat pârâtul să comunice informațiile financiar-contabile privind drepturile salariale ale reclamantei A., din perioada 01.09.2008-31.05.2011, conform Legii nr. 85/2016, respectiv sumele exacte pe fiecare lună, când trebuia să le primească și de ce nu le-a primit până în prezent.

De asemenea, apreciază că pârâtul Guvernul României are calitatea de "superior ierarhic" pentru plata daunelor în cuantum de 1.200.000 RON, pe care le solicită.

Prin sentința civilă nr. 1914 din 23 aprilie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României și, în consecință, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Împotriva sentinței civile atacate au formulat recurs reclamanții A. și B., criticând-o pentru nelegalitate, invocând cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Recurenții au solicitat, în esență, admiterea recursului și casarea hotărârii recurate, având în vedere faptul că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea gravă a prevederilor Legii nr. 554/2004 și cele ale Legii nr. 544/2001.

Intimatul-pârât Guvernul României nu a formulat întâmpinare în cauză.

II. Soluția instanței de recurs

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul nu este timbrat și îl va anula pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013:"În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50 % din taxa datorată la suma contestat, dar nu mai puțin de 100 lei…" Dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, statuează în mod expres că:

"Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) din C. proc. civ. potrivit cărora:

"Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și dispozițiile art. 197 din același act normativ care dispun în mod expres că:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligația recurenților de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat.

În cauză, se constată că prin rezoluția judecătorului s-a pus în vedere recurenților să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON. Prin citațiile emise pentru termenul de judecată din 28.05.2020, s-a pus în vedere recurenților obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, sub sancțiunea anulării cererii.

Până la termenul de judecată din 28.05.2020, recurenții-reclamanți A. și B. nu și-au îndeplinit obligația de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul dispus de instanță, astfel că este incidentă sancțiunea anulării recursului.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 148 alin. (6) și art. 197 C. proc. civ., raportat la art. 24 alin. (2) și art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va dispune anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței civile nr. 1914 din 23 aprilie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 mai 2020.