ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #187029)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #187029) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Conflict de competență. Contestație la executare. Cazul prevăzut în art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. Deducerea zilelor de eliberare anticipată, acordate persoanei condamnate ulterior transferului său în România

Cuprins pe materii:

Drept procesual penal. Partea specială. Executarea hotărârilor penale. Dispoziții comune

Drept procesual penal. Partea generală. Participanții în procesul penal. Competența organelor judiciare

Drept procesual penal. Proceduri prevăzute în legi speciale. Proceduri prevăzute în Legea 302/2004

Indice alfabetic:

-  drept procesual penal

-  conflict de competență

- contestație la executare. cazul prevăzut în art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen

- competență după materie

art. 598 alin. (1) lit. d), alin. (2)

Legea 302/2004,

art. 166 alin. (16) teza I

Contestația la executare prin care se solicită deducerea zilelor de eliberare anticipată, acordate persoanei condamnate ulterior transferului său în România, în raport cu una dintre pedepsele componente ale pedepsei rezultante în executarea căreia se află acesta, intră în competența de soluționare a instanței care a efectuat operațiunea de contopire a pedepselor, ca instanță de executare.

Î.C.C.J, Secția Penală, încheierea nr. 644 din 7 decembrie 2021

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, la data de 23.06.2020, sub nr. x/110/2020, condamnatul D a formulat, în temeiul art. 598 C. proc. pen., contestație la executare împotriva sentinței penale nr. xxx, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/110/2014, rămasă definitivă la data de 26.11.2014, solicitând deducerea din pedeapsa în executarea căreia se află a zilelor de eliberare anticipată care i-au fost acordate de autoritățile italiene ulterior transferului său în România.

În vederea soluționării cererii, la dosar au fost atașate, în copie: sentința penală nr. www, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/110/2014; sentința penală nr. xxx, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/110/2015; decizia penală nr. zzz, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/110/2015; documentația trimisă de Parchetul Republicii de pe lângă Tribunalul Busto Arsizio, însoțită de înscrisul intitulat „Comunicare pedeapsă reziduală nouă”, întocmit de instituția anterior menționată la data de 13.01.2021, prin care se recunoaște persoanei condamnate D un număr de 450 de zile de eliberare anticipată, ca urmare a executării, în perioada 20.01.2009 – 19.01.2015, a sentinței penale nr. qqq din 02.05.2012 a Tribunalului din Busto Arsizio.

Prin sentința penală nr. xxx, Tribunalul Bacău - Secția penală, în baza art. 50 raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. și art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, republicată, a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Bacău a reținut, în esență, că numitul D se află în executarea unei pedepse de 14 ani, 11 luni și 7 zile aplicată prin sentința penală nr. qqq, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/110/2015 (definitivă prin decizia nr. zzz a Curții de Apel Bacău), prin care a fost recunoscută hotărârea penală străină nr. xxx a Tribunalului Busto Arsizio, fiind admisă, totodată, cererea de contopire a mai multor pedepse, unele dintre ele aplicate de instanțe din Italia, printre care și cea prin care s-a aplicat pedeapsa de 14 ani, 11 luni și 7 zile recunoscută prin sentința penală nr. yyy, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/32/2014 (definitivă prin neapelare la data de 11.03.2014).

A mai reținut că, prin sentința penală nr. qqq, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/110/2014, rămasă definitivă prin necontestare, D a fost condamnat la pedeapsa de 14 ani, 11 luni și 7 zile de închisoare, ca urmare a contopirii mai multe pedepse ce au fost aplicate acestuia, printre care și cea de 14 ani, 11 luni și 7 zile recunoscută prin sentința penală nr. yyy, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/32/2014 (definitivă prin neapelare la data de 11.03.2014).

Totodată, a reținut că, prin sentința penală nr. 20 din 20.02.20214 a Curții de Apel Bacău, definitivă prin neapelare la data de 11.03.2014, au fost recunoscute parțial sentințele penale nr. www emise de Tribunalul Busto Arsizio, nr. xxx emisă de Curtea de Apel Torino și nr. zzz a Curții de Apel Torino, prin care condamnatului D i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 14 ani, 11 luni și 7 zile, dispunându-se, totodată, transferarea acestuia într-un penitenciar din România și deducerea perioadei executate de la data de 11.12.2012 la zi.

În fine, notând că din documentele transmise de Parchetul Republicii de pe lângă Tribunalul Busto Arsizio rezultă că persoana condamnată ar fi beneficiat de 450 de zile eliberare anticipată, Tribunalul a concluzionat că, raportat la dispozițiile art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, republicată, competența de soluționare a cauzei revine Curții de Apel Bacău, ca instanță care a pronunțat sentința penală nr. 20 din 20.02.20214, prin care s-a recunoscut pedeapsa aplicată părții de Tribunalul Busto Arsizio.

Urmare a declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, la data de 09.04.2021, sub nr. x/110/2020.

Prin decizia penală nr. xxx, Curtea de Apel Bacău, în baza art. 50 C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei vizându-l pe contestatorul D în favoarea Tribunalului Bacău.

Totodată, constatând intervenit conflictul negativ de competență, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța ierarhic superioară comună, pentru regulator de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, că prin sentința penală nr. xxx din 27.11.2015 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/110/2015, definitivă prin decizia nr. yyy a Curții de Apel Bacău, s-a recunoscut sentința penală nr. zzz emisă la data de 02.05.2012 de Tribunalul din Gallareta (în prezent Tribunalul din Busto Arsizio ) și s-a dispus contopirea acestei pedepse cu pedeapsa de 14 ani,11 luni, 7 zile și 34.000 euro aplicată condamnatului D prin sentința penală nr. www pronunțată de Tribunalul Bacău.

A mai reținut că cererea condamnatului D se întemeiază pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. și vizează deducerea din pedeapsa la care a fost condamnat de autoritățile străine a unei perioade executate în străinătate, precum și a unor zile considerate suplimentar executate pentru activități prestate în cadrul penitenciarului, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, solicitare care, potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., intră în competența instanței prevăzută de art. 597 alin. (1) sau (6) C. proc. pen..

În fine, a notat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, republicată, reținând că cele 450 de zile de eliberare anticipată, de care a beneficiat condamnatul D în executarea sentinței penale nr. qqq din 02.05.2012 a Tribunalului din Gallareta (în prezent Tribunalul din Busto Arsizio) nu se deduc din pedeapsa aplicată prin sentințele penale nr. 269/11 emisă de Tribunalul Busto Arsizio, nr. xxx emisă de Curtea de Apel Torino și nr. yyy a Curții de Apel Torino, recunoscute de Curtea de Apel prin prin sentința penală nr. zzz a Curții de Apel Bacău, definitivă prin neapelare la data de 11.03.2014, ci din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. qqq emisă la data de 02.05.2012 de Tribunalul Gallarete (în prezent Tribunalul din Busto Arsizio ), sentință recunoscută pe cale incidentală de Tribunalul Bacău în cadrul cererii de contopire formulată de condamnat.

Pentru considerentele prezentate, în baza art. 50 C. proc. pen., Curtea a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău și, constatând intervenit conflictul negativ de competență, a procedat conform art. 51 C. proc. pen..

Analizând conflictul negativ de competență ce face obiectul cauzei pendinte, Înalta Curte constată următoarele:

Determinarea competenței de soluționare a cererii formulate de condamnatul D este condiționată de clarificarea prealabilă a obiectului cauzei.

În acest sens, constată că, prin cererea formulată, contestând executarea sentinței penale nr. www, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/110/2014, rămasă definitivă la data de 26.11.2014, condamnatul D a solicitat, în concret, deducerea, din durata pedepsei în executarea căreia se afla la momentul formulării solicitării, a zilelor de eliberare anticipată care i-au fost acordate de autoritățile italiene ulterior transferului său în România.

Se mai constată că, din actele dosarului rezultă că petentul, în prezent eliberat condiționat, nu se află, la momentul formulării cererii, în executarea sentinței penale nr. www, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/110/2014, rămasă definitivă la data de 26.11.2014, indicată în cuprinsul cererii, ci în executarea MEPI nr. 704/D/2015 privind pedeapsa de 14 ani, 11 luni și 7 zile aplicată prin sentința penală nr. xxx, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/110/2015, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. zzz, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în același dosar.

Astfel, prin sentința penală nr. xxx, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/110/2015, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 133 raportat la art. 130 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a admis cererea de recunoaștere a hotărârii străine formulată de condamnatul D și, ca urmare, s-a recunoscut hotărârea penală străină nr. yyy emisă de Tribunalul Ordinar din Busto Arsizio, definitivă, prin care D a fost condamnat la pedeapsa de 15 ani, 3 luni și 7 zile și 34.000 EURO.

În temeiul art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a admis cererea condamnatului privind contopirea pedepselor și, în consecință:

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit a) C. pen. din 1969, s-au contopit pedepsele principale de la punctele (...), 2 și 3 și (...) în pedeapsa cea mai grea, de 14 ani, 11 luni și 7 zile închisoare și 34.000 EURO.

În temeiul art. X alin. (3) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen., s-au contopit toate pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. din 1969, în pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani.

S-a stabilit ca pedepsă rezultantă de executat - 14 ani, 11 luni și 7 zile închisoare și 34.000 EURO și 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. din 1969.

S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. din 1969, ca pedeapsă accesorie, pe durata și în condițiile prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969.

În temeiul art. 88 C. pen. din 1969, s-a dedus din pedeapsa de executat durata reținerii și arestării preventive a condamnatului: de la 19.10.2005 la 10.05.2006, de la 15.05.2006 la 12.11.2007 și de la 20.01.2009 la zi.

S-a dispus anularea formelor de executare emise anterior și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, în baza sentințe penale.

În temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-a respins contestația la executare formulată de condamnatul D, ca rămasă fără obiect.

Prin decizia penală nr. zzz, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/110/2015, s-au admis contestațiile formulate de condamnatul D și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – S.T. Bacău împotriva sentinței penale nr. xxx pronunțată de Tribunalul Bacău, s-a desființat, în parte, hotărârea atacată, iar în rejudecare:

În baza art. 133 raportat la art. 130 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a admis, în parte, cererea de recunoaștere a hotărârii străine formulată de condamnatul D.

S-a recunoscut sentința penală nr. qqq emisă la 02.05.2012 de Tribunalul din Gallarete (în prezent Tribunalul din Busto Arsizio), definitivă la 30.10.2012.

S-a respins, ca inadmisibilă, cererea de recunoaștere a sentințelor penale nr. yyy, emisă de Tribunalul Ordinar din Busto Arsizio și nr. zzz emisă de Tribunalul Ordinar din Torino.

În temeiul art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. s-a admis cererea condamnatului G de contopire a pedepselor și, în consecință:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 14 ani, 11 luni și 7 zile închisoare și 34.000 Euro aplicată prin sentința penală nr. 510 din 10.11.2014 pronunțată de Tribunalul Bacău, definitivă la 26.11.2014, și s-au repus în individualitatea ei pedepsele componente de:

6 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. din 1969, pentru art. 13 alin. (1), (3) teza I, alin. (4) teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen. din 1969 și art. 37 lit. b) C. pen. din1969 (fapta din 2004/2005);

6 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. din 1969 pentru art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată prin Legea nr. 287/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 37 lit. b) C. pen. din 1969 (acte materiale din 2004-2005);

6 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și b C. pen. din 1969 pentru art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969 (fapte din 2004-2005).

3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 74 din 14.02.2014 a Tribunalului Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 154 din 18.03.2014 a Curții de Apel Bacău;

14 ani, 11 luni și 7 zile inchisoare și 34.000 Euro amendă, pedeapsă ce a fost recunoscută de Curtea de Apel Bacău prin sentința penală nr. yyy, definitivă prin neapelare la 11.03.2014.

În baza art. 36 alin. (2) raportat la art. 33 lit. a) și art. 34 lit. e) C. pen. din 1969, s-au contopit pedepsele principale de la punctele 1,2,3,4,5 și pedeapsa de 4 luni inchisoare aplicată prin sentința penală nr. qqq emisă la 02.05.2012 de Tribunalul din Gallarete (în prezent Tribunalul din Busto Arsizio), recunoscută prin decizie, în pedeapsa cea mai grea, de 14 ani, 11 luni și 7 zile închisoare și 34.000 EURO.

În temeiul art. X alin. (3) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., s-au contopit pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a C. pen. din 1969, în pedeapsa complementară cea mai grea.

S-a stabilit ca pedepsă rezultantă de executat - 14 ani, 11 luni, 7 zile închisoare și 34.000 EURO amendă și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a-II-a și b) C. pen. din 1969, pe o durată de 3 ani.

S-a dispus anularea formelor de executare emise anterior și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii aplicate prin decizie.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate care nu contravin celor dispuse prin decizie.

În fine, notează că, în condițiile în care condamnatul D nu a atașat cererii formulate niciun înscris, în urma diligențelor efectuate de instanța inițial învestită, Tribunalul Bacău, la dosar a fost transmis documentul intitulat „Comunicare pedeapsă reziduală nouă”, întocmit de Parchetul Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Busto Arsizio – Birorul Executări penale la data de 13.01.2021, prin care acestuia i se recunoaște un număr de 450 zile câștigate cu titlu de eliberare anticipată din executarea, în perioada 20.01.2009 – 19.01.2015, a pedepsei aplicate prin sentința penală nr. qqq din 02.05.2012 a Tribunalului Busto Arsizio, rămasă definitivă la data de 30.10.2012.

În acest context, raportat la datele concrete ale speței, Înalta Curte constată că cererea condamnatului D tinde, în mod esențial, la constatarea intervenirii unei cauze de reducere a pedepsei rezultante în executarea căreia se afla la momentul inițierii demersului judiciar, constând în zilele de eliberare anticipată ce i-au fost recunoscute de statul italian, ulterior transferului său în România (12.05.2015), în raport cu una dintre pedepsele componente ale acesteia, cu recunoașterea tuturor efectelor acestei situații în plan sancționator, respectiv sub aspectul deducerii perioadei aferente din durata pedepsei de executat.

Ca urmare, cererea astfel formulată constituie o contestație la executare care își găsește temeiul în dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. și care, potrivit alin. (2) al aceluiași text de lege, intră în competența de soluționare a instanței de executare ori a celei în a cărei circumscripție se află locul de deținere al contestatorului.

Notând însă că beneficiul eliberării anticipate invocat vizează o pedeapsă componentă (aplicată condamnatului prin sentința penală nr. qqq din 02.05.2012 a Tribunalului Busto Arsizio, rămasă definitivă la data de 30.10.2012, care a fost recunoscută, pe cale incidentală, prin sentința penală nr. xxx, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/110/2015, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. zzz, pronunțată de Curtea de Apel Bacău) a pedepsei rezultante în executarea căreia se afla condamnatul la momentul formulării prezentei cereri, pedeapsă ce a fost stabilit. d)e Tribunalul Bacău (prin hotărârea anterior menționată) în urma operațiunii de contopire a mai multor pedepse, unele dintre ele aplicate acestuia în Italia, printre care și cea anterior menționată, Înalta Curte constată că Tribunalului Bacău îi revine competența de soluționare a contestației la executare formulată de condamnatul D, ca instanță (de executare) care a statuat, cea din urmă, asupra situației juridice a acestuia.

Totodată, constată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 166 alin. (16) teza I din Legea nr. 302/2004 întrucât, prin cererea formulată, condamnatul nu solicită, ulterior transferului său, deducerea duratei aferente reducerii de pedeapsă ce i-a fost acordată de autoritățile judiciare italiene anterior transferului, astfel cum impune textul de lege precitat, ci deducerea zilelor de eliberare anticipată ce i-au fost acordate de autoritățile judiciare străine ulterior transferului său în România.

Altfel spus, condamnatul D invocă o cauză de micșorare a pedepsei survenită pe parcursul executării acesteia, care intră sub incidența exclusivă a dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. și atrage competența instanței prevăzută de art. 598 alin. (2) C. proc. pen..

Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul condamnat D în favoarea Tribunalului Bacău, instanță căreia i se va trimite dosarul.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă