ÎCCJ, decizie (scj.ro #153797)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #153797) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Contestație la executare. Zile de eliberare anticipată
Cuprins pe materii:
Drept procesual penal. Partea specială. Executarea hotărârilor penale
Indice alfabetic:
Drept procesual penal
-
contestație la executare
C. proc. pen.,
art. 598 alin. (1) lit. d)
Legea nr. 302/2004,
art. 166 alin. (16)
În conformitate cu prevederile art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent membru al Uniunii Europene transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunțat hotărârea de recunoaștere și executare a hotărârii de condamnare pronunțate de instanța statului membru al Uniunii Europene, dispozițiile din Codul de procedură penală referitoare la contestația la executare aplicându-se în mod corespunzător. În temeiul art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., pe calea contestației la executare exercitate împotriva hotărârii definitive de recunoaștere și executare a hotărârii de condamnare pronunțate de instanțele italiene, curtea de apel poate dispune recunoașterea ordonanțelor transmise de autoritățile judiciare italiene ulterior transferării în România, prin care persoanei condamnate i s-au acordat zile de eliberare anticipată pentru perioadele de privare de libertate executate în Italia anterior transferării și poate deduce zilele de eliberare anticipată din pedeapsa închisorii aplicată prin hotărârea de condamnare pronunțată de instanțele italiene.
În ipoteza în care pedeapsa închisorii aplicată prin hotărârea de condamnare pronunțată de instanțele italiene, recunoscută și pusă în executare pe teritoriul României, a fost contopită cu pedepse aplicate pentru infracțiuni concurente prin hotărâri definitive pronunțate de instanțele române, deducerea zilelor de eliberare anticipată din pedeapsa rezultantă nu se poate realiza pe calea contestației la executare exercitate împotriva hotărârii definitive prin care s-a dispus recunoașterea și executarea hotărârii de condamnare pronunțate de instanțele italiene, ci pe calea contestației la executare formulate împotriva hotărârii definitive prin care s-a dispus contopirea pedepselor.
I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 460 din 1 octombrie 2019
Prin sentința nr. 101 din 11 iulie 2018 a Curții de Apel Cluj, Secția penală și de minori, s-au dispus următoarele:
S-a admis sesizarea formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și, în consecință, în baza art. 154 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus recunoașterea și executarea pedepsei de 6 ani și 8 luni închisoare (2.370 de zile de închisoare) aplicată condamnatului A. prin sentința penală nr. 3372 din 22 iunie 2016, pronunțată de către Curtea de Apel Palermo, Secția a 6-a Penală, Italia, rămasă definitivă la data de 11 octombrie 2017.
S-a dispus transferarea persoanei condamnate A. din Italia într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei de 6 ani și 8 luni închisoare (2.370 de zile de închisoare), sub condiția respectării regulii specialității prevăzută în art. 157 din Legea nr. 302/2004.
S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei în acest sens.
S-a dedus din pedeapsa aplicată timpul executat, conform art. 73 C. pen., începând cu data de 11 aprilie 2015 până la zi.
Hotărârea Curții de Apel Cluj a rămas definitivă prin neapelare la 16 octombrie 2018, fiind emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 124 din 16 octombrie 2018.
La data de 19 noiembrie 2018, autoritățile italiene au comunicat un înscris potrivit cu care prin ordinul de eliberare din închisoare emis în data de 19 februarie 2018, ca urmare a ordonanței Biroului de Supraveghere a Executării Sentințelor din Palermo din data de 15 februarie 2018, i s-au acordat condamnatului A. 45 zile de eliberare anticipată referitoare la perioada 11 aprilie 2017 - 11 octombrie 2017.
Prin ordinul de eliberare din închisoare emis în data de 25 mai 2018, ca urmare a ordonanței Biroului de Supraveghere a Executării Sentințelor din Palermo din data de 14 mai 2018, i s-au acordat condamnatului A. 180 zile de eliberare anticipată referitoare la perioada 11 aprilie 2015 - 11 aprilie 2017.
S-a menționat că, în aceste condiții, pedeapsa aplicată acestuia se consideră executată în data de 29 aprilie 2021, în loc de data de 10 decembrie 2021, comunicată inițial în certificatul emis pentru recunoașterea hotărârii de condamnare și transferarea persoanei.
Urmare a înscrisului comunicat de autoritățile italiene, prin intermediul Ministerului Justiției din România la 7 decembrie 2018, Biroul de Executări Penale din cadrul Curții de Apel Cluj a formulat contestație la executare.
Prin sentința nr. 16 din 28 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Secția penală, s-au dispus următoarele:
S-a admis contestația la executare formulată de judecătorul delegat la Biroul de Executări Penale al Curții de Apel Cluj cu privire la sentința penală nr. 101 din 11 iulie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, definitivă prin neapelare la data de 16 octombrie 2018.
În baza art. 154 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, au fost recunoscute ordonanțele emise de Biroul de Supraveghere a Executării Sentințelor din Palermo în datele de 15 februarie 2018 și 14 mai 2018, cu privire la 225 zile (45 zile + 180 zile) de eliberare anticipată acordate condamnatului A. din executarea pedepsei de 6 ani și 8 luni (2.370 zile) închisoare, aplicată prin hotărârea de condamnare nr. 3372 din 22 iunie 2016, pronunțată de către Curtea de Apel Palermo, Secția a 6-a Penală, Italia, rămasă definitivă la data de 11 octombrie 2017, recunoscută la solicitarea autorităților italiene prin sentința penală nr. 101 din 11 iulie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.
În baza art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-au dedus din pedeapsa de 6 ani și 8 luni (2.370 zile) închisoare aplicată condamnatului A., 225 zile de eliberare anticipată.
S-a menținut deducerea dispusă prin sentința penală nr. 101 din 11 iulie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, respectiv perioada închisorii executată începând cu data de 11 aprilie 2015 la zi.
S-a anulat mandatul de executare nr. 124 din 16 octombrie 2018 emis în baza sentinței penale nr. 101 din 11 iulie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj și s-a dispus emiterea unui nou mandat potrivit prezentei hotărâri.
Hotărârea Curții de Apel Cluj a rămas definitivă prin necontestare la 12 februarie 2019, fiind emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 17 din 12 februarie 2019.
La data de 25 februarie 2019, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare, petentul A. a solicitat instanței contopirea unor pedepse aplicate definitiv, prin sentințe penale diferite.
Prin sentința penală nr. 385 din 28 martie 2019 pronunțată de Judecătoria Satu Mare, definitivă la data de 9 aprilie 2019, în baza art. 585 C. proc. pen., a fost admisă cererea de modificare a pedepselor formulată de petentul A.
S-a constatat că infracțiunile pentru care petentul a fost condamnat prin:
sentința penală nr. 101 din 11 iulie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, definitivă prin neapelare la data de 16 octombrie 2018, prin care s-a dispus recunoașterea și executarea pedepsei de 6 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 3372 din 22 iunie 2016 de Curtea de Apel Palermo;
sentința penală nr. 9 din 8 ianuarie 2018, pronunțată de Judecătoria Zalău, definitivă la data de 15 ianuarie 2019 prin decizia penală nr. 25/A din 15 ianuarie 2019, sunt concurente.
În baza art. 40 C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele de:
- 6 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 3372 din 22 iunie 2016 de Curtea de Apel Palermo, recunoscută prin sentința penală nr. 101 din 11 iulie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, definitivă prin neapelare la data de 16 octombrie 2018;
- 2 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 9 din 8 ianuarie 2018, pronunțată de Judecătoria Zalău, definitivă la data de 15 ianuarie 2019 prin decizia penală nr. 25/A din 15 ianuarie 2019.
S-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 6 ani și 8 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime - 10 luni închisoare - din totalul celorlalte pedepse (2 ani și 6 luni), stabilind pedeapsa finală în cuantum de 7 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 40 alin. (3) C. pen., din pedeapsa aplicată, de 7 ani și 6 luni închisoare, a fost dedusă perioada de 225 zile reprezentând eliberare anticipată, stabilită prin sentința penală nr. 16 din 28 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cluj, prin care s-au recunoscut ordonanțele Biroului de Supraveghere a Executării Sentințelor din Palermo din data de 15 februarie 2018 și 14 mai 2018 și perioada executată începând cu data de 11 aprilie 2015 la zi.
Au fost anulate mandatele de executare emise anterior, respectiv mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 17 din 12 februarie 2019 emis de Curtea de Apel Cluj și mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 13 din 15 ianuarie 2019 emis de Judecătoria Zalău.
S-a dispus emiterea unui nou mandat de executare, în baza sentinței penale, la rămânerea ei definitivă.
La data de 9 aprilie 2019, pe rolul Curții de Apel Cluj, Secția penală și de minori, s-a înregistrat contestația la executare întemeiată pe dispozițiile art. 154 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., formulată de judecătorul delegat la Biroul de Executări Penale al Curții de Apel Cluj, urmare a înscrisului emis de Ministerul de Justiție din Italia cu privire la condamnatul A., potrivit cu care, prin ordonanța Biroului de Supraveghere a Executării Sentințelor din Palermo din data de 13 februarie 2019, i s-au acordat condamnatului A. 90 zile de eliberare anticipată pentru perioada 11 octombrie 2017 - 11 octombrie 2018.
Prin sentința nr. 79 din 18 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Secția penală și de minori, a fost admisă contestația la executare formulată de judecătorul delegat la Biroul de Executări Penale al Curții de Apel Cluj cu privire la sentința penală nr. 101 din 11 iulie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, definitivă prin neapelare la data de 16 octombrie 2018 și la sentința penală nr. 16 din 28 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, definitivă prin necontestare la data de 12 februarie 2019.
În baza art. 154 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, a fost recunoscută ordonanța emisă de Biroul de Supraveghere a Executării Sentințelor din Palermo din data de 13 februarie 2019, cu privire la 90 zile de eliberare anticipată acordate condamnatului A. din executarea pedepsei de 6 ani și 8 luni (2.370 zile) închisoare, aplicată prin hotărârea de condamnare nr. 3372 din 22 iunie 2016, pronunțată de către Curtea de Apel Palermo, Secția a 6-a Penală, Italia, rămasă definitivă la data de 11 octombrie 2017, recunoscută la solicitarea autorităților italiene prin sentința penală nr. 101 din 11 iulie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.
În baza art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-au dedus din pedeapsa de 6 ani și 8 luni (2.370 zile) închisoare aplicată condamnatului A., 90 zile de eliberare anticipată.
Au fost menținute deducerile dispuse prin sentința penală nr. 101 din 11 iulie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj și prin sentința penală nr. 16 din 28 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, respectiv perioada închisorii executată începând cu data de 11 aprilie 2015 la zi și 225 zile de eliberare anticipată.
S-a dispus anularea mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 17 emis la data de 12 februarie 2019 (în baza sentinței penale nr. 101 din 11 iulie 2018 și a sentinței penale nr. 16 din 28 ianuarie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Cluj) și s-a dispus emiterea unui nou mandat potrivit prezentei hotărâri.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că în privința condamnatului A. sunt incidente dispozițiile art. 154 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, atâta timp cât din înscrisul comunicat rezultă că prin ordonanța Biroului de Supraveghere a Executării Sentințelor din Palermo din data de 13 februarie 2019 i s-au acordat condamnatului A. 90 zile de eliberare anticipată pentru perioada 11 octombrie 2017 - 11 octombrie 2018, pe care persoana condamnată le-a executat în Italia. Situația menționată se încadrează în cazul de contestație la executare prevăzut în art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., acordarea zilelor de eliberare anticipată putând fi asimilată cu o cauză de reducere a pedepsei, care urmează a fi deduse din pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare.
Împotriva sentinței nr. 79 din 18 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Secția penală și de minori, condamnatul A. a formulat contestația de față, solicitând, în esență, deducerea celor 90 de zile din pedeapsa rezultantă aplicată de Judecătoria Satu Mare.
În motivarea contestației, s-a arătat că cele 90 zile de eliberare anticipată i-au fost deduse dintr-un mandat anulat și nu din pedeapsa rezultantă, de 7 ani și 6 luni închisoare, aplicată de Judecătoria Satu Mare.
Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței nr. 79 din 18 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Secția penală și de minori, constată că aceasta este întemeiată și urmează a o admite pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 154 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (în prezent art. 166 alin. 16): „În cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunțat hotărârea prevăzută la alin. (6). Dispozițiile din
Codul de procedur
ă
penală referitoare la contestația la executare se aplică în mod corespunzător.”
Raportat la aceste dispoziții legale și la ordonanța Biroului de Supraveghere a Executării Sentințelor din Palermo din data de 13 februarie 2019, comunicată la dosar, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că în mod corect curtea de apel a admis contestația la executare și a recunoscut acest act judiciar cu privire la cele 90 zile de eliberare anticipată, aspect care de altfel nu a fost contestat de persoana condamnată.
Cu toate acestea, analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, la data de 9 aprilie 2019, prin neexercitarea căii de atac a contestației, a rămas definitivă sentința penală nr. 385 din 28 martie 2019 pronunțată de Judecătoria Satu Mare, privind pe condamnatul A., sentință prin care i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 7 ani și 6 luni închisoare, ca urmare a contopirii pedepselor de 6 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 3372 din 22 iunie 2016 de Curtea de Apel Palermo, recunoscută prin sentința penală nr. 101 din 11 iulie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj și 2 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 9 din 8 ianuarie 2018, pronunțată de Judecătoria Zalău.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus anularea mandatelor de executare a pedepsei închisorii emise anterior, respectiv mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 17 din 12 februarie 2019 emis de Curtea de Apel Cluj și mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 13 din 15 ianuarie 2019 emis de Judecătoria Zalău și emiterea unui nou mandat. În baza acestei dispoziții, a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 412 din 9 aprilie 2019.
După emiterea acestui mandat de către Judecătoria Satu Mare, pe rolul Curții de Apel Cluj, Secția penală și de minori, s-a înregistrat contestația la executare întemeiată pe dispozițiile art. 154 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., formulată de judecătorul delegat la Biroul de Executări Penale al Curții de Apel Cluj.
Această contestație la executare a fost promovată urmare a înscrisului emis de Ministerul de Justiție din Italia, potrivit cu care prin ordonanța Biroului de Supraveghere a Executării Sentințelor din Palermo din data de 13 februarie 2019 i s-au acordat condamnatului A. 90 zile de eliberare anticipată pentru perioada 11 octombrie 2017 - 11 octombrie 2018.
Prin sentința nr. 79 din 18 aprilie 2019, Curtea de Apel Cluj, Secția penală și de minori a dispus anularea mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 17 emis la data de 12 februarie 2019 (în baza sentinței penale nr. 101 din 11 iulie 2018 și a sentinței penale nr. 16 din 28 ianuarie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Cluj) și emiterea unui nou mandat potrivit acestei hotărâri.
Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, deși nici în contestația la executare formulată de judecătorul delegat la Biroul de Executări Penale nu s-au indicat și nici la dosarul cauzei nu au existat informații cu privire la existența unei hotărâri definitive prin care au fost contopite cele două pedepse și au fost anulate mandatele emise anterior, la data soluționării contestației la executare de către Curtea de Apel Cluj sentința penală nr. 385 din 28 martie 2019 pronunțată de Judecătoria Satu Mare era definitivă și, prin urmare, pusă în executare, astfel că pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 3372 din 22 iunie 2016 de Curtea de Apel Palermo, recunoscută prin sentința penală nr. 101 din 11 iulie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, nu mai era susceptibilă de o executare separată, întrucât și-a pierdut individualitatea, urmare a dispunerii contopirii cu o altă pedeapsă stabilită pentru o infracțiune concurentă.
Cu alte cuvinte, în mod greșit Curtea de Apel Cluj a dispus anularea mandatului nr. 17 din 12 februarie 2019 și a dispus emiterea unui nou mandat, conform noii hotărâri pronunțate, întrucât Judecătoria Satu Mare procedase anterior, cu titlu definitiv, la o contopire a pedepselor și aplicase o pedeapsă rezultantă de 7 ani și 6 luni închisoare, dispunând totodată anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii (nr. 17 din 12 februarie 2019), la data de 9 aprilie 2019, pe numele condamnatului, fiind emis un nou mandat de executare a pedepsei închisorii, având nr. 412 din 9 aprilie 2019.
Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că, în acest cadru procesual - obiectul contestației la executare fiind limitat la recunoașterea actului judiciar prin care s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării condamnatului în România cu privire la o hotărâre de condamnare recunoscută anterior de Curtea de Apel Cluj - nu este posibilă deducerea de către instanța de control judiciar a celor 90 de zile din pedeapsa rezultantă de 7 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 385 din 28 martie 2019 pronunțată de Judecătoria Satu Mare. Pentru o corectă aplicare a dispozițiilor legale, aceasta se va putea realiza însă pe cale separată, urmare a formulării unei contestații la executare cu privire la această din urmă hotărâre, promovată la instanța competentă, potrivit art. 597 C. proc. pen.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 425
1
alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței nr. 79 din 18 aprilie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Secția penală și de minori.
A desființat în parte sentința contestată și, în rejudecare, a înlăturat dispoziția de anulare a mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 17 emis la data de 12 februarie 2019 (în baza sentinței penale nr. 101 din 11 iulie 2018 și a sentinței penale nr. 16 din 28 ianuarie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Cluj), precum și dispoziția privind emiterea unui nou mandat de executare potrivit prezentei hotărâri.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței contestate.