ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 514/2021

Ședința publică din data de 25 februarie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea de valoare redusă înregistrată la data de 31 mai 2019 pe rolul Judecătoriei Brașov, sub nr. x/2019, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta B. a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1.237,81 RON, la care se adaugă penalități de întârziere. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1025 - art. 1033 din C. proc. civ., art. 1270, art. 1350, art. 1516, art. 1535 și art. 1538 din C. civ. (2009).

Prin sentința civilă nr. 6874 din 13 octombrie 2020, pronunțată de Judecătoria Brașov, în dosarul nr. x/2019, s-a admis excepția lipsei competenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Brașov invocată din oficiu și, în consecință: s-a declinat competența de soluționare a cererii de valoare redusă formulate de către reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta B., având ca obiect pretenții în cuantum de 1.237,81 RON, la care se adaugă penalități de întârziere și cheltuieli de judecată, în favoarea Judecătoriei Podu Turcului.

În argumentarea acestei soluții, s-a reținut că reclamanta a învestit Judecătoria Brașov cu soluționarea unei cereri de valoare redusă, în vederea obținerii unui titlu executoriu împotriva pârâtei pentru creanța în valoare de 1.237,81 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, la care se adaugă penalitățile de întârziere.

În cazul cererilor de valoare redusă, potrivit dispozițiilor art. 1028 alin. (1) din C. proc. civ., "competența de a soluționa cererea în primă instanță aparține judecătoriei", iar conform alin. (2), "competența teritorială se stabilește potrivit dreptului comun".

Art. 121 din C. proc. civ. are în vedere numai instanța de la domiciliul consumatorului, pentru cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator.

În cauză, reclamanta A. S.A. are calitatea de profesionist, în sensul definit prin art. 3 din C. civ., prestând un serviciu în mod sistematic și organizat, în timp ce pârâta este un consumator, înțelegând prin această calitate "orice persoană fizică ce intenționează să comande sau să procure ori care comandă, procură sau folosește produse, servicii pentru necesități nelegate de activitatea de întreprinzător sau profesională".

Corespunzător proceselor-verbale de la dosar, precum și adresei de răspuns de la dosar, pârâta, identificată sub CNP-ul indicat de către reclamantă, are domiciliul în comuna Motoșeni, sat Cornățelu, județul Bacău.

Chiar dacă în cuprinsul contractului semnat de către părți s-a trecut domiciliul pârâtei ca fiind în Brașov, județul Brașov, această adresă fiind menționată și în cadrul facturilor, respectiv în cererea de valoare redusă, instanța a constatat că la dosar nu au fost depuse dovezi în susținere.

Reglementarea domiciliului în legislația actuală confirmă ideea de domiciliu, ca situație de fapt, iar nu ideea de domiciliu, ca noțiune juridică, însă pe de altă parte, pentru ca aceasta să fie opozabilă terților, trebuie să fie îndeplinite condițiile de opozabilitate prevăzute la art. 91 din C. civ.

Or, în cauză nu au fost respectate dispozițiile legale mai sus redate, dovada reședinței pârâtei la adresa din Brașov, județul Brașov, ca și locuință secundară, în sensul definit prin art. 88 din C. civ., nefiind făcută cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate.

Relevant este în acest sens și răspunsul de la fila x verso din dosar, atestând că pârâta nu este cunoscută ca figurând la adresa din Brașov, județul Brașov.

Din punct de vedere al Hotărârii de Guvern nr. 337/1993, comuna Motoșeni se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Podu Turcului, județul Bacău.

Pe cale de consecință, reținând și incidența dispoziției de la art. 129 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ., Judecătoria Brașov a admis excepția invocată din oficiu și a declinat competența teritorială exclusivă de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Podu Turcului, județul Bacău, ca fiind instanța de la domiciliul consumatorului.

Prin sentința civilă nr. 83/2020 din 9 decembrie 2020, pronunțată de Judecătoria Podu Turcului, în dosarul nr. x/2019, s-a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Podu Turcului și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta B., cu ultimul domiciliu cunoscut în comuna Motoșeni, sat Cornățelu, județul Bacău, în favoarea Judecătoriei Brașov. S-a suspendat judecata cauzei și a fost sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție pentru emiterea regulatorului de competență.

Soluționând excepția de necompetență teritorială, Judecătoria Podu Turcului a reținut că reclamanta A. S.A. a formulat, în contradictoriu cu pârâta B., o acțiune având ca obiect cerere de valoare redusă pentru neplata unor bunuri și servicii.

Au fost evocate dispozițiile art. 130 alin. (3) din C. proc. civ., potrivit cărora "necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate".

Față de obiectul cererii de chemare în judecată, s-a arătat că nu sunt incidente numai dispozițiile art. 107 din C. proc. civ., care reglementează regula generală de competență teritorială, ci și prevederile art. 113 alin. (1) pct. 3 din același cod.

Prin art. 113 din C. proc. civ. este stabilită o competență teritorială alternativă, în alin. (1) pct. 3 stipulându-se că, în afară de instanțele prevăzute la art. 107 - 112, mai este competentă "instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract".

Or, în cauză atât încheierea contractului, cât și predarea terminalelor mobile a avut loc în Brașov. Așa fiind, condiția prevăzută de art. 113 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ. este îndeplinită.

S-a observat însă că pentru soluționarea cererii cu care a fost învestită Judecătoria Brașov - acțiune în pretenții contractuale - cerere de valoare redusă, nu a fost instituită o competență teritorială exclusivă, ci o competență alternativă, conform art. 113 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ.

De altfel, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov ca un litigiu cu profesioniștii.

Prin urmare, se pot reține și prevederile cuprinse în art. 116 din C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Însă, în niciun caz, nu poate fi primită calificarea dată acțiunii introductive de către Judecătoria Brașov, ca fiind o cerere formulată împotriva unui consumator, în baza art. 121 din C. proc. civ.

S-a mai reținut că, în conformitate cu prevederile art. 129 din C. proc. civ., doar dispozițiile referitoare la competența generală a instanțelor judecătorești și cele referitoare la competența materială și cea teritorială exclusivă au caracter imperativ, fiind reglementate prin norme de ordine publică.

Per a contrario, competența teritorială alternativă are caracter relativ, fiind reglementată de norme juridice de ordine privată.

Or, în raport de dispozițiile art. 130 alin. (3) din C. proc. civ., necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, însă tot de pârât, și nu de instanță din oficiu.

Prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Brașov, reclamanta a învestit, în mod legal, această instanță, fixând definitiv competența în favoarea acesteia.

Necompetența teritorială invocată de Judecătoria Brașov, din oficiu, este de ordine privată, iar aceasta putea fi invocată doar de către pârâtă prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu era obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile erau legal citate în fața primei instanțe.

Judecătoria Brașov a invocat excepția de necompetență din oficiu și la al patrulea termen de judecată, cu mult peste momentul stabilit de art. 131 din C. proc. civ.

De altfel, chiar și în situația în care reclamanta ar fi sesizat o altă instanță decât cea competentă potrivit legii, numai pârâta ar putea cere declinarea competenței la una dintre instanțele competente, excepția de necompetență neputând fi invocată din oficiu.

Neinvocarea de către pârâtă în termenul prevăzut de lege a excepției de necompetență de ordine privată atrage decăderea sa din dreptul de a o invoca, cu consecința că instanța necompetentă ar rămâne învestită cu judecarea cauzei.

Ca atare, Judecătoria Brașov nu mai putea să dispună, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părți, declinarea competenței de soluționare a cauzei, declarându-se necompetentă, prin luarea în considerare a altui criteriu de stabilire a competenței, care nu este de ordine publică.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la data de 14 decembrie 2020.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Podu Turcului, pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, instanța supremă reține că în prezenta cauză este aplicabil C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acțiunea a fost introdusă la 31 mai 2019, ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

Potrivit art. 1028 alin. (1) din C. proc. civ., "competența de a soluționa cererea în primă instanță aparține judecătoriei", iar conform alin. (2), "competența teritorială se stabilește potrivit dreptului comun".

Astfel, în cazul cererilor cu valoare redusă, competența materială aparține judecătoriei, iar competența teritorială se stabilește potrivit dreptului comun.

Prin raportare la aceste texte de lege, instanța supremă reține că, prin cererea cu valoare redusă formulată de reclamanta A. S.A., se urmărește valorificarea unui drept de creanță născut dintr-un contract încheiat între un profesionist și un consumator.

Or, potrivit dispozițiilor art. 121 teza I din C. proc. civ., "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului".

Astfel, instanța competentă teritorial este cea de la domiciliul consumatorului.

Pentru identificarea domiciliului persoanei fizice prezintă relevanță prevederile art. 87 din C. civ., conform cărora, "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală".

Dovada domiciliului se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, conform art. 91 alin. (1) din C. civ.

Alineatul (2) al aceluiași text de lege prevede că "în lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane".

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că din procesele-verbale și din adresa de răspuns, rezultă că pârâta B., identificată cu CNP-ul indicat de reclamantă, are domiciliul în comuna Motoșeni, satul Cornățelu, județul Bacău.

Totodată, se reține că dovada reședinței pârâtei la adresa din Brașov, județul Brașov, ca și locuință secundară, în sensul definit prin art. 88 din C. civ., nu a fost făcută cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate.

Întrucât comuna Motoșeni din județul Bacău se află în circumscripția Judecătoriei Podu Turcului, această instanță este competentă, din punct de vedere teritorial, să soluționeze cererea cu valoare redusă.

Față de cele arătate, în aplicarea dispozițiilor art. 1028 și art. 121 teza I din C. proc. civ., raportat la art. 135 alin. (4) din același cod, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Podu Turcului, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Podu Turcului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2021.