ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 254/2020

HOTĂRÂRE

31.01.2020

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 254/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 31 ianuarie 2020

Asupra conflictului negativ de competență:

Constată că pe rolul Curții de Apel București, secția a V- a civilă a fost înregistrată, la data de 27.09.2019, o cerere având ca obiect eliberare certificat de titlu executoriu european a deciziei civile nr. 353/22.02.2019, pronunțată de această instanță în dosarul nr. x/2019, privind pe debitorul A., cerere formulată de petenta BANCA ROMÂNĂ DE SCONT S.A., prin lichidator judiciar FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR BANCARE.

Prin decizia civilă nr. 1731/25 octombrie 2019, Curtea de Apel București, secția a V- a civilă a dispus declinarea competenței în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă, reținând că, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/2006:

"În cazul în care titlul executoriu îl constituie o hotărâre judecătorească, inclusiv cea care constată o tranzacție judiciară sau o altă învoială a părților în condițiile legii, certificarea este de competența primei instanțe".

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la data de 22.11.2019, sub nr. x/2019.

Prin încheierea din 6 decembrie 2019, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta BANCA ROMÂNĂ DE SCONT S.A., prin lichidator judiciar FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR BANCARE, în contradictoriu cu pârâtul A., în favoarea Curții de Apel București, secția a V- a civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat cauza către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Tribunalul a reținut că excepția de necompetență materială a fost invocată din oficiu de către instanță la al doilea termen de judecată, după repunerea pe rol a cauzei, respectiv la termenul din data de 25.10.2019, anterior fiind acordat un termen de judecată la care s-a prezentat petenta, procedura de citare fiind legal îndeplinită, partea punând concluzii pe fond.

În contextul celor anterior expuse și având în vedere dispozițiile art. 130 alin. (2) și art. 131 din C. proc. civ., tribunalul a apreciat că prima instanță care și-a declinat competența nu mai putea invoca excepția necompetenței materiale la al doilea termen de judecată, după repunerea pe rol a cauzei, fiind ținută să judece cererea de chemare în judecată indiferent de obiectul acesteia.

Examinând conflictul de competență cu soluționarea căruia a fost învestită, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Cererea înregistrată la data de 27.09.2019, pe rolul Curții de Apel București, are ca obiect solicitarea reclamantei BANCA ROMÂNĂ DE SCONT S.A., prin lichidator FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR BANCARE, de certificare drept titlu executoriu european privind pe debitorul A. a deciziei civile nr. 353 din 22.02.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019 de către Curtea de Apel București, secția a V- a civilă, ca instanță de apel.

În materia certificării drept titlu executoriu european a hotărârii civile sunt aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 119/2006 din 21 decembrie 2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 119/2006 "Titlurile executorii privind drepturi de creanță având ca obiect obligația de plată a unei sume de bani necontestată, constituite potrivit legii române, pot fi certificate, la cererea părții interesate, ca titluri executorii europene în condițiile prevederilor Regulamentului nr. 805/2004".

Dispozițiile art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/2006 prevăd următoarele:

Prima instanță este, în cauza dedusă judecății, Tribunalul București, secția a VI-a civilă, astfel că, pe cale de consecință și competența de certificare a titlului executoriu, ca titlu executoriu european, revine tot primei instanțe, și anume Tribunalului București, secția a VI-a civilă.

Împrejurarea că instanța de apel, respectiv Curtea de Apel București, secția a V- a civilă, a invocat din oficiu chestiunea necompetenței de a certifica titlul executoriu, la al doilea termen de judecată și după repunerea pe rol a cauzei, nu poate constitui temei pentru a aprecia că această instanță era ținută să judece cererea de chemare în judecată indiferent de obiectul acesteia, în considerarea dispozițiile art. 130 alin. (2) și art. 131 din C. proc. civ.

Sub acest aspect, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că aspectul esențial în tranșarea chestiunii deduse judecății este acela că titlul executoriu european este un certificat ce însoțește o hotărâre judecătoreasca, un act autentic sau o tranzacție judiciară, care permite creditorului să își poată executa creanța într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

Așadar, este vorba despre o cerere necontencioasă în legătură cu o cauză deja soluționată.

Aceasta face ca o cerere de eliberare a certificatului de titlu executoriu european, ca cea în speță, să nu poată fi disociată de cauza în care a fost pronunțată hotărârea ce face obiectul acesteia, cauză care a fost soluționată în primă instanță de tribunal.

Or, nu se poate socoti că există conflict de competență, în sensul dispozițiilor art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., între Tribunalul București, secția a VI-a civilă - instanța care a judecat procesul în primă instanță - și Curtea de Apel București, secția a V- a civilă - instanța care a soluționat apelul.

Mai mult decât atât, împotriva încheierii prin care s-ar dispune respingerea unei asemenea cereri se poate exercita doar apelul, în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (4) din O.U.G. nr. 119/2006, astfel că acesta nu ar putea fi soluționat de către Înalta Curtea de Casație și Justiție, instanță care are competența de a judeca recursurilor declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cauzele prevăzute de lege, conform art. 97 alin. (1) pct. 1. C. proc. civ.

Având în vedere considerentele anterior expuse, Înalta Curte va constata că în cauză nu există conflict negativ de competență, dosarul urmând a fi trimis, spre soluționare, Tribunalului București.