ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2411/2021

HOTĂRÂRE

11.11.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2411/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 11 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ dedus judecății, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca sub nr. x/2021 la 22 martie 2021, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele B. S.A. și C. S.A., constatarea caracterului abuziv al clauzelor de la pct. 5, pct. 6, pct. 8 și pct. 8 lit. a) din contractul de credit nr. x din data de 17 octombrie 2008; obligarea intimatelor la restituirea sumelor achitate în baza clauzelor abuzive și la plata dobânzii legale calculată pentru sumele ce urmează a fi restituite de la data plății și până la data achitării efective a debitului; constatarea caracterului necert și nelichid al creanței și, pe cale de consecință, anularea executării silite însăși.

Prin încheierea civilă nr. 4279 din 17 iunie 2021, Judecătoria Cluj Napoca, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 651 alin. (1) și (3), art. 714 alin. (1) C. proc. civ., precum și ale art. 112 din același act normativ și a apreciat că instanța competentă să soluționeze prezenta contestație la executare este instanța de executare, respectiv judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitoarei.

Ca situație de fapt, s-a reținut că debitoarea contestatoare A. are calitatea de debitor principal în dosarul executional nr. x/2020 al SCEPEJ D. și E., iar domiciliul acesteia se află în raza de competență a Judecătoriei Sectorului 3 București.

Învestită prin declinare, Judecătoria sectorului 3 București a pronunțat sentința civilă nr. 8683 din 6 septembrie 2021, prin care a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

În drept, s-a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 651 și art. 714 alin. (1) și (2) C. proc. civ. care instituie o competență teritorială de ordine publică pentru soluționarea contestației la executare, respectiv judecătoria în circumscripția căreia se află sediul debitorului.

Ca situație de fapt, s-a reținut că, prin încheierea nr. 5140, pronunțată la 19 iunie 2020 de către Judecătoria Cluj - Napoca, în dosarul nr. x/2020, a fost admisă cererea formulată de SCPEJ D. și E., la solicitarea creditoarei B. S.A. și a fost încuviințată executarea silită împotriva debitorilor A. și F. pentru suma de 47143,82 euro, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr. x/17.10.2008 și a contractului de ipotecă nr. x/13.05.2011, asupra imobilului situat în com. Florești, str. x, mansarda 2, Cluj.

S-a mai reținut că executorul judecătoresc a procedat la urmărirea silită a bunului imobil situat în com. Florești, str. x, mansarda 2, Cluj, sens în care a emis către debitoare somația imobiliară, a solicitat OCPI notarea urmăririi imobiliare, cerere admisă prin încheierea nr. 134847, dispusă în dosarul nr. x/2.07.2020.

Totodată, instanța a constatat că, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitoarei se afla în Sector 3 București, însă a reținut că, în pricina dedusă judecății, contestatoarea a formulat contestație la executare împotriva executării silite înseși, executare începută de către creditorul B. S.A, în cadrul căreia s-a procedat la urmărirea silită a imobilului situat în com. Florești, str. x, mansarda 2, Cluj, imobil care se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca sub nr. x/2021 la 22 martie 2021, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele B. S.A. și C. S.A., constatarea caracterului abuziv al clauzelor de la pct. 5, pct. 6, pct. 8 și pct. 8 lit. a) din contractul de credit nr. x din 17 octombrie 2008; obligarea intimatelor la restituirea sumelor achitate în baza clauzelor abuzive și la plata dobânzii legale calculată pentru sumele ce urmează a fi restituite de la data plății și până la data achitării efective a debitului; constatarea caracterului necert și nelichid al creanței și, pe cale de consecință, anularea executării silite însăși.

Sub aspectul determinării competenței teritoriale în funcție de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispozițiile art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) și (3) din același act normativ.

Potrivit art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., "Contestația se introduce la instanța de executare."

Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj Napoca și Judecătoria Sectorului 3 București și-au declinat reciproc competența de soluționare a litigiului, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de interpretarea diferită a dispozițiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., în temeiul cărora se stabilește instanța competentă teritorial a soluționa pricina.

Instanța de executare este definită de art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Potrivit art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

Înalta Curte are în vedere împrejurarea că prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021 de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii (nepublicată), a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și, în consecință, s-a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

În speță, Judecătoria Cluj Napoca, prin încheierea nr. 5140/2020 din 19 iunie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, a admis cererea formulată de Societatea de Executori Judecătorești D. și E. privind pe debitorii A. și F., la cererea creditorul B. S.A. și, în consecință, a încuviințat executarea silită împotriva debitorilor A. și F. pentru suma de 47143,82 euro, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr. x/17.10.2008 și a contractului de ipotecă nr. x/13.05.2011, asupra imobilului situat în com. Florești, str. x, mansarda 2, Cluj.

Câtă vreme nu există o situație de excepție dată de lege în competența altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., reținând decizia pronunțată în procedura de unificare a practicii judiciare inițiată de Colegiul de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj Napoca este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.