ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2010/2021

Ședința publică din data de 7 octombrie 2021

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată 22 aprilie 2021 pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, reclamantul Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj a solicitat suspendarea provizorie a executării silite demarate în cadrul dosarului de executare nr. 574/2020 al BEJ A., la solicitarea creditorului B., până la soluționare cererii de suspendare a executării silite din cadrul contestației la executare ce face obiectul dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București.

II. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 5 București:

Prin sentința civilă nr. 3803 din 27 aprilie 2021 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj - Napoca.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a arătat că instanța de executare este competentă să soluționeze atât cererea de suspendare provizorie a executării silite, cât și cererea de încuviințare a executării silite, iar în cauză Judecătoria Cluj-Napoca este instanța de executare, dat fiind faptul că aceasta și-a reținut această calitate în momentul pronunțării încheierii de încuviințare a executării silite - încheierea nr. 9873/CC din 15 octombrie 2020 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca.

III. Hotărârea Judecătoriei Cluj-Napoca:

Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj-Napoca a pronunțat încheierea civilă nr. 7868 din 15 iulie 2021, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București competența de soluționare a cauzei, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În motivare, instanța a arătat că instanța de executare, care este competentă să soluționeze și cererea de suspendare provizorie, este stabilită prin dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Din înscrisurile depuse la dosar reiese că domiciliul/sediul debitorului - contestator Statul Român se află în București, în Cluj - Napoca fiind situat doar sediul reprezentantului.

În continuare, instanța a reținut că, "chiar dacă este corectă susținerea Judecătoriei Sectorului 5 București privind competența instanței de executare în soluționarea tuturor cererilor/incidentelor apărute în cursul executării, faptul că executarea silită a fost încuviințată eronat de către Judecătoria Cluj-Napoca, care nu este instanța de executare, nu poate conduce la prorogarea competenței în favoarea acestei instanțe cu privire la toate cererile vizând executarea silită".

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cauzei deduse judecății îl constituie cererea prin care contestatorul Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj a solicitat suspendarea provizorie a executării silite demarate în cadrul dosarului de executare nr. 574/2020 al BEJ A., la solicitarea creditorului B., până la soluționare cererii de suspendare a executării silite din cadrul contestației la executare ce face obiectul dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București.

Potrivit dispozițiilor art. 719 alin. (1) C. proc. civ., până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea, suspendarea putându-se solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.

În completare, art. 719 alin. (7) C. proc. civ. prevede că, dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare, încheierea nefiind supusă niciunei căi de atac.

Din analiza textelor de lege anterior menționate, rezultă că atât suspendarea executării silite, cât și suspendarea provizorie a acesteia, chiar dacă sunt solicitate prin cereri separate, se soluționează de către instanța învestită cu soluționarea contestației la executare, având în vedere caracterul incidental al acestor cereri față de acțiunea principală reprezentată de contestația la executare.

În prezenta cauză, contestația la executare a fost înregistrată de contestator pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București și formează obiectul dosarului nr. x/2021, așa cum reiese din evidențele Ecris, astfel încât această judecătorie a devenit instanța competentă să judece cererile cu caracter incidental ce au fost formulate în cadrul contestației la executare.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii de suspendare provizorie a executării silite în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București - instanță învestită cu soluționarea contestației la executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 octombrie 2021.