ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 237/2021

HOTĂRÂRE

09.02.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 237/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 9 februarie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 04.03.2020, contestatorul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj, a formulat contestație la executare, în contradictoriu cu intimata Asociația de Proprietari str. x, împotriva executării silite demarate de BEJ A. în dosarul execuțional nr. x/2020, a încheierii de încuviințare a executării silite nr. 927/CC/06.02.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Cluj-Napoca, și a tuturor actelor de executare emise în același dosar de executare.

Prin sentința civilă nr. 3555 din 28.07.2020, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Instanța a reținut că art. 651 alin. (1) C. proc. civ., prevede că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul său, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar alin. (3) al aceluiași articol mai menționează și faptul că instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competenta altor instanțe sau organe.

Potrivit art. 719 alin. (7) C. proc. civ., în cazuri urgente și dacă s-a plătit cauțiunea prevăzută la alin. (2), instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea depusă potrivit prezentului alineat este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.

S-a reținut că astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 651 alin. (1) și (3) și art. 719 alin. (7) C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de suspendare provizorie a executării silite aparține instanței de executare, respectiv instanței în a cărei rază teritorială de competență se află situat sediul debitorului/debitoarei.

În concluzie, instanța a reținut că, întrucât, în speță, potrivit titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 3738/23.05.2018, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2017, debitor este Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, iar sediul acestuia este în București, str. x, instanța de executare este Judecătoria Sectorului 5 București.

Prin sentința civilă nr. 7237 din 17 noiembrie 2020, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a-l soluționa.

În motivarea soluției de declinarea, instanța a reținut că prin încheierea nr. 927/CC din 06.02.2020, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, s-a admis cererea formulată de petentul BEJ A. și s-a încuviințat executarea silită la cererea creditorului Asociația de Proprietari str. x și împotriva debitorilor Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Municipiul Cluj-Napoca, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 3738/2018 din data de 23 mai 2018 și încheierea civilă din data de 07.09.2018, ambele pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2017.

S-a reținut că potrivit art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel", iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, "instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe".

În absența unui text de lege special care să reglementeze cum se determină instanța de executare în caz de pluralitate de debitori cu sedii sau domicilii diferite, este aplicabilă, prin analogie, dispoziția art. 112 alin. (1) teza I Cod pricedură civilă potrivit căreia "cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia", text legal care reglementează prorogarea legală de competență în cazul pluralității de pârâți.

De asemenea, s-a reținut că devine aplicabilă, prin analogie, și dispoziția art. 116 C. proc. civ. potrivit căreia "reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente".

În concluzie, s-a reținut că prin depunerea cererii de încuviințare a executării silite la Judecătoria Cluj-Napoca, executorul judecătoresc a ales între cele două instanțe deopotrivă competente, fixând, în mod definitiv, competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea instanței de la sediul debitorului Municipiul Cluj-Napoca.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în condițiile 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cauzei de față, în legătură cu care s-a invit conflictul negativ de competență, îl reprezintă contestația la executare prin care contestatorul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj, în contradictoriu cu intimata Asociația de Proprietari str. x, a solicitat anularea executării silite demarate de BEJ A. în dosarul execuțional nr. x/2020, a încheierii de încuviințare a executării silite nr. 927/CC/06.02.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Cluj-Napoca, și a tuturor actelor de executare emise în același dosar de executare.

Contestația la executare este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborate cu dispozițiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe".

Conform dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Judecătoria Cluj Napoca, prin încheierea nr. 927/CC din 06.02.2020, a admis cererea formulată de petentul BEJ A. și a încuviințat executarea silită la cererea creditorului Asociația de Proprietari str. x, împotriva debitorilor Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Municipiul Cluj-Napoca, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 3738/2018 din data de 23 mai 2018 și încheierea civilă din data de 07.09.2018, ambele pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2017.

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă prin încheierea nr. 927/CC din 06.02.2020 a Judecătoriei Cluj Napoca, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviințat executarea silită, și anume Judecătoria Cluj Napoca, ca instanță de executare.

În consecință, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.