ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1786/2021

HOTĂRÂRE

23.09.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1786/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 23 septembrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la 19 septembrie 2019, reclamantul Fondul de Garantare a Asiguraților a chemat în judecată pe pârâtul A., solicitând instanței să dispună întoarcerea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 49/2016 al Biroului executorului judecătoresc B. prin restabilirea situației anterioare executării, în sensul obligării pârâtului la restituirea sumei de 20.722 RON care a fost executată în dosarul de executare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, a arătat că împotriva actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 49/2016 al Biroului executorului judecătoresc B. a formulat contestație la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr. x/2016, iar în urma soluționării contestației de către instanță, prin sentința civilă nr. 2789 din 9 martie 2017 instanța a admis contestația la executare formulată și a anulat încheierea de încuviințare a executării silite din 22 iunie 2016 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr. x/2016, executarea silită și toate actele de executare.

În drept, a invocat art. 723 și urm. C. proc. civ.

II. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 2 București:

Prin sentința civilă nr. 9460 din 17 noiembrie 2020, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Sector 2 București, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gura Humorului.

În motivare, a reținut că întoarcerea executării reprezintă o reluare în sens invers a executării silite, iar în cererea de întoarcere a executării calitatea de creditor o are reclamantul Fondul de Garantare a Asiguraților, astfel că instanța competentă să soluționeze cererea este judecătoria în circumscripția căreia își are domiciliul debitorul din prezenta cerere de întoarcere a executării silite, conform dispozițiilor art. 651 alin. (1) teza I coroborate cu dispozițiile art. 724 alin. (3) C. proc. civ.

Cum pârâtul A. are domiciliul în localitatea Valea Moldovei din județul Suceava, Judecătoria Sectorului 2 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gura Humorului.

III. Hotărârea Judecătoriei Gura Humorului:

Prin sentința civilă nr. 381 din 21 aprilie 2021, Judecătoria Gura Humorului a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București și a constatat ivit conflictul negativ de competență.

Învestită prin declinare, Judecătoria Gura Humorului a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 724 alin. (3) C. proc. civ., întrucât prin sentința civilă nr. 2789 din 9 martie 2017 Judecătoria Sectorului 2 București, în calitate de instanță de executare, a desființat executarea silită însăși, fără a se pronunța și cu privire la restabilirea situației anterioare executării. În consecință, tot instanței de executare îi revine, potrivit dispozițiilor legale indicate, competența de a dispune pe cale separată restabilirea situației anterioare executării, respectiv de a judeca cererea având ca obiect întoarcerea executării silite.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la 19 septembrie 2019 reclamantul Fondul de Garantare a Asiguraților a chemat în judecată pe pârâtul A., solicitând instanței să dispună întoarcerea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 49/2016 al Biroul executorului judecătoresc B. prin restabilirea situației anterioare executării, în sensul obligării pârâtului la restituirea sumei de 20.722 RON care a fost executată în dosarul de executare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, a arătat că împotriva actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 49/2016 al Biroul executorului judecătoresc B. a formulat contestație la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 2 București sub nr. x/2016, iar în urma soluționării contestației de către instanță, prin sentința civilă nr. 2789 din 9 martie 2017, instanța a admis contestația și a anulat încheierea de încuviințare a executării silite din 22 iunie 2016 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr. x/2016, executarea silită și toate actele de executare. În drept, a invocat art. 723 și urm. C. proc. civ.

Prin încheierea din 22 iunie 2016 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, secția civilă în dosarul nr. x/2016 s-a încuviințat executarea silită a dispozițiilor titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 2838 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă la 25 mai 2015 în dosarul nr. x/2014, privind pe creditorul A. și pe debitorul Fondul de Garantare a Asiguraților.

Față de obiectul cererii de chemare în judecată - întoarcere executare silită - în cauză sunt incidente prevederile art. 723 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.

Potrivit dispozițiilor art. 724 alin. (3) C. proc. civ., dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2), cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de executare.

Potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului, în afară de cazurile în care legea dispune altfel.

În cauză, ambele instanțe aflate în conflict au reținut aplicabilitatea prevederilor art. 724 alin. (3) C. proc. civ., însă au dat o interpretare diferită noțiunii "instanță de executare" - prin raportare la calitatea de debitor în procedura de întoarcere a executării silite, respectiv prin raportare la calitatea de debitor în cadrul executării silite.

Se reține că întoarcerea executării silite este un incident procedural în cadrul executării silite, iar instanța de executare este cea care soluționează toate incidentele privitoare la executare, inclusiv cererea de întoarcere a executării silite, indiferent dacă aceasta a fost formulată pe cale separată ori prin aceeași cerere prin care s-a solicitat desființarea executării silite.

Legiuitorul a creat instituția întoarcerii executării silite tocmai pentru a pune la dispoziția fostului debitor - devenit creditor în cadrul întoarcerii executării - un mijloc mai facil, cu o procedură de judecată ce presupune celeritate, în scopul restabilirii situației anterioare și al recuperării prestației efectuate către creditor (devenit, la rândul său, debitor).

Prin Decizia nr. 5 din 12 martie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 404

alin. (3) din C. proc. civ. de la 1865 (echivalentul art. 724 alin. (3) din noul C. proc. civ.), s-a statuat în sensul că judecătoria, ca instanță de executare, este instanța competentă să judece cererea privind întoarcerea executării silite.

Prin această decizie s-a reținut că, "întrucât competența de încuviințare a executării silite revine, potrivit art. 373 alin. (2) C. proc. civ., ca instanță de executare, rezultă că, în virtutea principiului simetriei, competența de soluționare în primă instanță a cererii de întoarcere a executării revine tot judecătoriei, ca instanță de executare, potrivit dispozițiilor art. 400 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, în virtutea aceluiași principiu, al simetriei, dacă executarea nu s-a putut obține decât prin ordinul unei instanțe judecătorești, atunci și revocarea unei executări - înțeleasă ca o a doua executare în sens invers - se poate obține doar prin ordinul aceleiași instanțe, fiind singura care cunoaște în detaliu modul de săvârșire a procesului de executare silită."

Înalta Curte reține că instanța competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite este cea care a încuviințat executarea a cărei întoarcere se solicită, ca o consecință a extinderii competenței instanței care a încuviințat executarea silită asupra tuturor procedurilor ulterioare din faza executării silite.

Cum încheierea din 22 iunie 2016, prin care s-a încuviințat executarea silită a dispozițiilor titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 2838 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă la 25 mai 2015 în dosarul nr. x/2014, privind pe creditorul A. și pe debitorul Fondul de Garantare a Asiguraților, a fost pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, secția civilă în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte constată că această instanță este competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.