ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2723/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2723/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 23 iunie 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 22.05.2017 reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene anularea dispozițiilor art. 68 alin. (1) și art. 70 alin. (1) din Ordinul nr. 1895/31.08.2016 precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 5159 din 22 decembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.
S-a dispus anularea dispozițiilor art. 70 alin. (1) din Ordinul nr. 1895/2016 din 31 august 2016 pentru aprobarea Procedurii privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor de construcții, precum și pentru modificarea Reglementării tehnice "Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții", aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 777/2003.
S-a respins cererea de anulare a dispozițiilor art. 68 alin. (1) din același Ordin ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs pârâtul criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
A susținut recurentul - pârât că ordinele Inspectorului General al ISC nr. 1498/31.08.2016 și nr. 1985/29.12.2016 au fost emise în aplicarea prevederilor procedurii, pentru a prelungi valabilitatea legitimațiilor până la emiterea autorizațiilor și legitimațiilor emise de ISC, pentru persoanele care au depus, în termenul stabilit de procedură, dosar de preschimbare a atestatelor și legitimațiilor emise de MDRAPFE.
Pentru prelungirea valabilității legitimațiilor și confirmarea dreptului de practică, persoanele atestate aveau obligația să depună un dosar având componența identică cu cea a dosarului pentru prelungirea vizei atestării profesionale a specialiștilor în construcții publicată pe site-ul MDRAPFE la data emiterii Ordinului Inspectorului General al ISC nr. 47/2016.
Având în vedere modificările legislative, respectiv prevederile art. 68 alin. (1) din Procedura privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor de construcții aprobată prin Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nr. 1895/31.08.2016, Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. nu a putut da curs solicitării reclamantului, în acest sens fiind întocmită adresa de răspuns nr. x/17.03.2017, întrucât intimatul, nu a solicitat preschimbarea atestatului și legitimației până la 31.12.2016, acesta aflându-se în situația prevăzută la art. 70 alin. (1) din procedură, respectiv aceea de a-și pierde calitatea de responsabil tehnic cu execuția și de a nu iși mai putea desfășura activitatea.
Neexercitarea dreptului de depunere a dosarelor de preschimbare a atestatului și a legitimației emise de I.S.C. si de prelungire a vizei atestării profesionale de responsabil tehnic cu execuția lucrărilor de construcții, până la termenul limită de 31.12.2016 stipulat de prevederile legale sus invocate, atrage pierderea calității de responsabil tehnic cu execuția.
Contrar aprecierii instanței s-a arătat că termenul la care se face trimitere în cuprinsul art. 70 din Procedură, deși este un termen de decădere, nu are caracterul sancționator reținut de către instanța de fond, existând obligația legală pentru toți responsabilii tehnici cu execuția să respecte normele impuse pentru desfășurarea acestei activități. Mai mult, procedura a fost publicată atât în Monitorul Oficial al României cât si pe site-ul ISC, neputând fi astfel invocată de către intimat necunoașterea legii.
Pentru toate aceste motive, s-a solicitat admiterea recursului formulat, casarea in parte a sentinței recurate, iar în urma rejudecării fondului cauzei, respingerea ca ca neîntemeiată a acțiunii formulate de către A..
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea formulată in cauză, intimatul - reclamant A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate.
A susținut intimatul că soluția primei instanțe este legală și temeinică intrucât in care a obținut atestatul in condițiile Legii nr. 10/1995, astfel că un ordin de ministru nu poate institui sancțiuni de pierdere sau restrângere a unor drepturi obținute prin lege.
Procedura de soluționare a recursului
Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 23 iunie 2020, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., față de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.
Soluția instanței de recurs
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Argumente de fapt și de drept relevante
Reclamantul era titularul certificatului de atestare tehnico-profesională seria x nr. x emis la data de 10.09.2010 pentru competența "responsabil tehnic în domeniile construcții civile, industriale, agrozootehnice" cu valabilitate până la data de 10.09.2020.
Prin art. III alin. (2) din Legea 177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții s-a stabilit:
În aplicarea prevederilor art. 201 alin. (2) lit. b), în termen de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. va elabora procedura privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuția și va prelua de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice lista specialiștilor cu activitate în construcții atestați pentru competența de responsabil tehnic cu execuția și matca aferentă certificatelor de atestare tehnico-profesională emise pe numele acestora. Procedura privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuția se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice*).
În Monitorul Oficial nr. 767 din 30 septembrie 2016 a fost publicat Ordinul nr. 1895/2016 din 31 august 2016 pentru aprobarea Procedurii privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor de construcții, precum și pentru modificarea Reglementării tehnice "Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții", aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 777/2003.
Prin dispozițiile art. 68 alin. (1) și art. 70 alin. (1) din acest act normativ s-a stabilit:
Art. 68 (1) Persoanele atestate ca responsabil tehnic cu execuția anterior intrării în vigoare a prezentei proceduri pot solicita, până la data de 31 decembrie 2016, preschimbarea atestatelor și legitimațiilor cu autorizații și legitimații emise de I.S.C.
Art. 70 (1) Persoanele care nu au solicitat preschimbarea atestatelor/legitimațiilor în termenul prevăzut la art. 68 vor pierde calitatea de responsabil tehnic cu execuția și nu își vor mai putea desfășura activitatea.
Reține Inalta Curte că dobândirea calității de responsabil tehnic implică respectarea unor condiții esențiale de fond și de formă astfel că sancțiunea pierderii acestei calități nu poate interveni decât în cazul în care vreuna dintre condițiile inițiale care au stat la baza dobândirii respectivei calități nu mai este îndeplinită.
Pierderea calității dobândite în temeiul legii nu poate interveni exclusiv ca o consecință a nerespectării unui aspect formal fără legătură cu condițiile de fond și de formă necesare pentru dobândirea și păstrarea acestei calități - formularea unei cereri de preschimbare a atestatului și a legitimației.
În acord cu prima instanță, Înalta Curte apreciază că sancțiunea instituită prin dispozițiile art. 70 din Ordinul MDRAP nr. 1895/31.08.2016 este excesivă, actul administrativ reflectând în atare context excesul de putere manifestat cu prilejul reglementării.
O atare concluzie se desprinde din faptul că, prin Ordinul nr. 1895/31.08.2016, pentru aprobarea Procedurii privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor de construcții, precum și pentru modificarea Reglementării tehnice "îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții", aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuinței nr. 777/2003, a fost elaborată amănunțit procedura de autorizare ca responsabil tehnic cu execuția, fiind detaliate condițiile dobândirii calității de RTE precum și cazurile în care se suspendă ori se anulează autorizația de RTE.
Prin dispozițiile art. 11 și următoarele din Ordinul nr. 1895/31.08.2016 se prevede faptul că autorizarea responsabililor tehnici cu execuția se face numai în urma examenului organizat de ISC, la care pot participa candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 10 din același act administrativ.
Odată dobândit dreptul de practică a profesiei de responsabil tehnic cu execuția, emitentul ordinului prevede confirmarea periodică a dreptului de practică a titularilor de autorizații de responsabili tehnici cu execuția, procedură stabilită prin dispozițiile art. 44-46 din Ordin iar Capitolul VII din Ordin reglementează condițiile în care se poate dispune suspendarea sau anularea autorizațiilor de responsabil tehnic cu execuția.
Totodată, potrivit dispozițiile art. 59 reglementează cazurile de anulare a autorizației de responsabil tehnic cu execuția
Rezultă, din ansamblul reglementării cuprinse la capitolul VII, faptul că sancțiunea neîndeplinirii obligațiilor circumscrise confirmării periodice a dreptului de practică a titularilor de autorizații RTE este cea a suspendării autorizației.
Cu toate acestea, prin dispozițiile art. 70 alin. (1) din Ordinul nr. 1895/31.08.2016 se prevede sancțiunea anulării autorizației de responsabil tehnic cu execuția încălcării obligației de a solicita preschimbarea atestatelor si legitimațiilor cu autorizații si legitimații emise de I.S.C., sancțiune ce în mod corect a fost apreciată de prima instanță ca fiind excesivă, fiind evident că principiul proporționalității, aplicabil și în cazul elaborării actelor administrative cu caracter normativ (conform art. 68 din Legea nr. 24/2000) și în raport de care se apreciază existența excesului de putere cu prilejul reglementării, a fost încălcat cu prilejul edictării dispozițiilor art. 70 din Ordinul nr. 1895/31.08.2016.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene) împotriva sentinței civile nr. 5159 din 22 decembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 iunie 2020.