ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1653/2021

Ședința publică din data de 16 septembrie 2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 694 din 31 martie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte, fiind învestită cu judecata conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Ploiești și Judecătoria Giurgiu, a stabilit competența de soluționare a contestației la executare în favoarea celei din urmă instanțe, reținând incidența dispozițiilor art. 714 alin. (1) și art. 651 C. proc. civ., în raport de sediul avut de debitoarea Agenția Județeană a Finanțelor Publice Giurgiu la data sesizării organului de executare.

Împotriva deciziei nr. 694 din 31 martie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a formulat cerere de revizuire revizuentul Biroul Executorului Judecătoresc "A.", întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1, 5, 9 și următ. C. proc. civ.

În motivarea cererii, revizuentul a susținut că aspectele reținute de Înalta Curte în decizia atacată, cu privire la instanța de executare (Judecătoria Giurgiu), nu sunt în acord cu prevederile art. 13 din H.G. nr. 520 din 24 iulie 2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, conform cărora Administrația Județeană a Finanțelor Publice Giurgiu nu are personalitate juridică, aceasta funcționând sub tutela Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, cu personalitate juridică.

Revizuentul a apreciat că este competentă să soluționeze cauza Judecătoria Ploiești, în raport de dispozițiile art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 C. proc. civ., în circumscripția acestei instanțe aflându-se sediul debitoarei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată doar în cazul unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-11.

Conform art. 509 alin. (2) C. proc. civ. "pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul".

Din coroborarea normelor legale enunțate reiese că revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) C. proc. civ.. În caz contrar, ar fi încălcat principiul legalității căii de atac, prevăzut de art. 457 din acest act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

În cauză, obiectul cererii de revizuire este reprezentat de decizia nr. 694 din 31 martie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, fiind învestită cu judecata conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Ploiești și Judecătoria Giurgiu, a stabilit competența de soluționare a cererii având ca obiect contestație la executare, în favoarea celei din urmă instanțe, reținând incidența dispozițiilor art. 714 alin. (1) și art. 651 C. proc. civ. în raport de sediul avut de debitoarea Agenția Județeană a Finanțelor Publice Giurgiu la data sesizării organului de executare.

Prin motivele expuse în cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1, 5, 9 și următ. C. proc. civ., revizuentul a solicitat anularea deciziei atacate și stabilirea competenței de soluționare a contestației în anulare în favoarea Judecătoriei Ploiești, pe care o consideră competentă să judece cauza în raport de faptul că Administrația Județeană a Finanțelor Publice Giurgiu nu are personalitate juridică, aceasta funcționând sub tutela Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, singura care are calitatea de a sta în proces.

Înalta Curte constată că aceste motive nu pot fi analizate prin prisma unei cereri de revizuire, astfel cum a solicitat revizuentul, întrucât o astfel de cerere poate fi primită numai atunci când este posibilă încadrarea criticilor în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1-11 C. proc. civ.

Or, în speță, acestea nu se circumscriu dispozițiilor invocate în susținerea căii de atac extraordinare exercitate - art. 509 alin. (1) C. proc. civ. (pct. 1) când instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; (pct. 5) când, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților sau (pct. 9), când partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa - și nici în celelalte motive de revizuire prevăzute de articolul menționat.

Față de aceste argumente și în raport de dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. care limitează dezbaterile la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul Biroul Executorului Judecătoresc A. împotriva deciziei nr. 694 din 31 martie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2021.