ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1584/2021

Ședința publică din data de 14 septembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la 5 iunie 2020 pe rolul Judecătoriei Arad, secția Penală, petenții A., B. și C., în baza art. 598 alin. (1) lit. b) si art. 600 C. proc. pen., au formulat contestație la executare împotriva sentinței penale nr. 1186 din 18 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București, în dosarul nr. x/2010, definitivă prin decizia penală nr. 348 din 4 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, prin care au invocat existenta unei împiedicări în ceea ce privește executarea dispozițiilor civile ale sentinței și au solicitat să fie înlăturată dispoziția privind menținerea sechestrului instituit prin Ordonanța nr. 163/P/2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție asupra imobilului înscris în CF nr. x Arad și radierea notării acestui sechestru.

În motivarea cererii, petenții au arătat ca dreptul de proprietate cu privire la imobilul asupra căruia a fost instituit sechestrul asigurator a fost dobândit de inculpatul A. în urma încheierii unui contract de întreținere cu antecesorul petenților, bunica sa, contract de întreținere ce ulterior a fost reziliat ca urmare a neîndeplinirii de către întreținător a obligației asumate, astfel ca bunul a revenit în patrimoniul defunctei D..

Prin urmare, dat fiind că imobilul nu mai aparține persoanei condamnate, sechestru înscris în cartea funciară produce efecte împotriva altor persoane.

Judecătoria Arad, secția Penală, prin sentința penală nr. 1063 din 25 iunie 2020 a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că potrivit art. 600 C. proc. pen., contestația privind executarea dispozițiilor civile ale hotărârii în cazul prevăzut de art. 598 lit. b) C. proc. pen. se face la instanța de executare prevăzută de art. 597 C. proc. pen., iar, în prezenta cauza aceasta calitate îi revine Judecătoriei Sectorului 1 București, care a pronunțat hotărârea în primă instanță.

Prin sentința penală nr. 713 din 22 septembrie 2020, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței funcționale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea secțiilor civile ale Judecătoriei Sectorului 1 București.

Pentru a pronunța soluția de declinare a competenței, Judecătoria Sectorului 1 București, secția penală a reținut că prin sentința penală nr. 1186 din 18 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București, în dosarul nr. x/2010, definitivă prin decizia penală nr. 348 din 4 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, s-a dispus, în baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. raportat la art. 353 alin. (1) C. proc. pen., art. 163 C. proc. pen. și art. 20 din Legea nr. 78/2000 menținerea sechestrului asigurator instituit prin Ordonanța nr. 163/P/2009 din data de 14 aprilie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - asupra bunurilor imobile ale inculpatului A..

Instanța a reținut că potrivit art. 250 alin. (8) C. proc. pen., după soluționarea definitivă a procesului penal, daca nu s-a făcut plângere împotriva aducerii la îndeplinire a măsurii asiguratorii, se poate face contestație potrivit legii civile.

Totodată, instanța a constatat că sentința penală prin care s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator a rămas definitivă, astfel că instanța penală s-a dezinvestit, iar, măsurile asiguratorii instituite în cursul procesului penal, după soluționarea definitivă a acestuia pot fi contestate exclusiv în fața instanței civile.

Prin sentința civilă nr. 10469 din 23 decembrie 2020, Judecătoria Sectorului 1 București, secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea secțiilor civile ale Judecătoriei Arad, secția civilă.

Pentru a pronunța soluția de declinare a competenței, Judecătoria Sectorului 1 București, secția civilă a reținut în speță incidența dispozițiilor art. 250 alin. (1) C. proc. pen., litigiul fiind supus regulilor de procedură civilă și fiind vorba de o contestație civilă, normele de competență sunt cele prevăzute de art. 714 C. proc. civ.

Instanța a apreciat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 651 C. proc. civ., deoarece părțile nu au calitate de creditori și debitori pentru a identifica instanța în funcție de domiciliul acestora și deoarece contestația privește un imobil, instanța competentă este judecătoria de la locul situării imobilului, adică Judecătoria Arad.

Prin sentința civilă nr. 1615 din 1 aprilie 2021, Judecătoria Arad, secția Civilă a admis excepția necompetenței funcționale și teritoriale, invocată de contestatori, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea secției penale a Judecătoriei Sectorului 1 București, a constatat ivit conflict negativ de competență și a trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Pentru a pronunța soluția de declinare a competenței, Judecătoria Arad, secția Civilă a reținut că este vorba de o acțiune întemeiată pe prevederile C. proc. pen., în competența completelor specializate din cadrul secției penale având în vedere poziția neechivocă a reclamanților care au precizat, în mod expres, că temeiul de drept al acțiunii este art. 599 C. proc. pen., nedorind a formula o acțiune civilă.

A reținut că potrivit art. 22 alin. (4) și alin. (5) C. proc. civ. judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire, însă nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic în cazul în care părțile, în virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridică și motivele de drept asupra cărora au înțeles să limiteze dezbaterile, dacă astfel nu se încalcă drepturile sau interese legitime ale altora.

II. Considerentele Înaltei Curți

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei reiese că petenții au investit instanța cu o contestație la executare împotriva sentinței penale nr. 1186/2014 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București, în dosarul nr. x/2010 prin care au invocat existenta unei împiedicări în ceea ce privește executarea dispozițiilor civile ale sentinței și au solicitat să fie înlăturată dispoziția privind menținerea sechestrului instituit prin Ordonanța nr. 163/P/2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție asupra imobilului înscris în CF nr. x Arad și radierea notării acestui sechestru.

In motivarea cererii, petenții au arătat că dreptul de proprietate cu privire la imobilul asupra căruia a fost instituit sechestrul asigurator a fost dobândit de inculpatul A. în urma încheierii unui contract de întreținere cu antecesorul petenților, bunica sa, contract de întreținere ce ulterior a fost reziliat ca urmare a neîndeplinirii de către întreținător a obligației asumate, astfel că bunul a revenit în patrimoniul defunctei D..

Prin urmare, susținerea petenților este aceea că prin urmărirea în prezent a acestui bun, aflat sub puterea măsurii asiguratorii, executarea silită a dispozițiilor civile din hotărârea penală ar urma să se exercite împotriva altei persoane decât cea obligată prin hotărârea de condamnare (debitor în sensul legi civile).

Potrivit art. 600 C. proc. pen.:"(1) Contestația privind executarea dispozițiilor civile ale hotărârii se face, în cazurile prevăzute la art. 598 alin. (1) lit. a) și b), la instanța de executare prevăzută la art. 597, iar în cazul prevăzut la art. 598 alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Dispozițiile art. 598 alin. (2) teza a II-a se aplică în mod corespunzător.(2) Dispozițiile art. 597 alin. (1)-(5) se aplică în mod corespunzător.(3) Contestația împotriva actelor de executare se soluționează de către instanța civilă potrivit legii civile."

Iar potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1), lit. c) C. proc. pen.:"(1) Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:(c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare."

Având în vedere textele de lege enunțate, pe de o parte și aspectele de fapt pe care se întemeiază contestația pendinte, pe de altă parte, Înalta Curte apreciază că această contestație se circumscrie domeniului de reglementare al art. 598 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 600 C. proc. pen., astfel încât Judecătoria Sectorului 1 București este instanța competentă teritorial să soluționeze pricina, pentru că este "instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută" în sensul prevederilor art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Privitor la competența funcțională de soluționare a acestei cereri, ca manieră de distribuire a cauzelor în funcție de specializarea judecătorilor în anumite materii sau domenii ale dreptului, având în vedere dispozițiile art. 600 alin. (1) și (3) C. proc. pen., Înalta Curte reține că aceasta aparține instanțelor civile, având în vedere că instanța penală s-a dezînvestit prin pronunțarea sentinței penale.

De altfel, prorogarea competenței în favoarea instanței penale cu privire la soluționarea acțiunii civile, alăturate acțiunii penale, este una limitată, operând numai atâta timp cât instanța este investită cu latura penală (exceptând situația de disjungere și judecare separată a laturii civile), sau atunci când instanța penală este ținută de anumite norme de procedură penală care limitează măsurile concrete pe cale le poate lua pe latură civilă.

Se cere a fi precizat că menționatele norme procedurale au caracter special și derogatoriu de la dreptul comun, așa încât părțile nu pot înlătura incidența lor prevalându-se de reglementările de drept comun proprii C. proc. civ.. Astfel, chiar dacă petenții contestatori nu au invocat aceste prevederi legale, instanța este ținută să dea pretenției concrete o corectă calificare juridică, acest demers impunându-se în raport de exigențele art. 22 alin. (1) și (4) C. proc. civ.

Prin urmare, în aplicarea prevederilor legale menționate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, secția Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 septembrie 2021.