ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1145/2021

Ședința publică din data de 20 mai 2021

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea de ședință din 8 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă în dosarul nr. x/2020, s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecății contestației în anulare formulate de contestatorii A. și B. împotriva deciziei nr. 97 din 28 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în contradictoriu cu intimatul C..

Împotriva încheierii de suspendare au declarat recurs contestatorii A. și B..

În memoriul de recurs, aceștia au susținut că instanța a pronunțat o hotărâre nelegală în condițiile în care au cumpărat cu bună-credință un teren în suprafață de 2.500 m.p. și au achitat prețul în prezența a doi martori. Au solicitat în mai multe rânduri perfectarea contractului la notar, însă pârâtul C. a refuzat să se prezinte pentru a întocmi actul în formă autentică.

Recurenții au mai arătat și că pe terenul achiziționat au construit o casă în care locuiesc cu cei opt copii.

Față de cele învederate, au solicitat admiterea recursului și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților, astfel cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la dosarul de recurs.

Recurenții au formulat punct de vedere la raport, solicitând reluarea judecății cauzei și obligarea intimatului să se prezinte la notar în vederea întocmirii contractului de vânzare-cumpărare.

Prin rezoluția din 13 aprilie 2021 s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la 20 mai 2021.

Intimatul C. nu a formulat întâmpinare și nici punct de vedere la raportul asupra admisibilității în principiu a recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția nulității, semnalată prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte reține următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că, pentru a putea fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., susținerile formulate pe calea recursului trebuie să vizeze soluția și argumentele instanței care a pronunțat hotărârea recurată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Prin încheierea pronunțată la 8 iulie 2020, s-a dispus suspendarea judecării contestației în anulare inițiată de contestatorii A. și B. împotriva deciziei nr. 97 din 28 mai 2020 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă, în temeiul prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., reținându-se că părțile litigiului nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă și că niciuna dintre acestea nu s-a înfățișat la strigarea pricinii de la termenul de judecată din 8 iulie 2020.

În cuprinsul cererii de recurs nu se regăsește nicio critică referitoare la soluția de suspendare dispusă prin încheierea recurată și la argumentele reținute de instanță în fundamentarea acestei soluții. Constată Înalta Curte că susținerile exprimate de recurenți vizează fondul litigiului dedus judecății, aceștia rezumându-se la a arăta că au fost de bună-credință la cumpărarea terenului, au achitat și prețul, însă pârâtul nu a dat curs obligației de a se prezenta la notar în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică.

Motivarea recursului implică obligația părții de a arăta, în concret, în ce constă greșeala instanței care a pronunțat hotărârea atacată din perspectiva motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., raportat la argumentele pe care instanța și-a întemeiat soluția, exigență care nu este îndeplinită în speța de față în ceea ce privește afirmațiile din recurs.

Prin urmare, cum aspectele invocate de recurenți nu se grefează pe conținutul încheierii atacate, și cum, în cauză, nu pot fi reținute din oficiu motive de ordine publică în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) din același cod, va dispune anularea recursului declarat împotriva încheierii din 8 iulie 2020 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanții B. și A. împotriva încheierii din 8 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 mai 2021.