Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 75/2021

CAMERĂ
hp
Citează această cauză
ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 75/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 160 din 17/02/2022 Daniel Grădinaru - președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele Completului Mircea Mugurel Șelea - judecător la Secția penală Francisca Maria Vasile - judecător la Secția penală Andrei Claudiu Rus - judecător la Secția penală Constantin Epure - judecător la Secția penală Săndel Lucian Macavei - judecător la Secția penală Ioana Alina Ilie - judecător la Secția penală Elena Barbu - judecător la Secția penală Alin Sorin Nicolescu - judecător la Secția penală Pe rol se află soluționarea sesizării formulate de Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Dacă, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (forma anterioară datei de 1 februarie 2014), termenul de prescripție a răspunderii penale se stabilește în raport cu limita maximă a pedepsei prevăzute de acest text de lege, respectiv 20 de ani, sau în funcție de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional, în considerarea, relativ la sintagma «pedeapsă prevăzută de lege»,

a dispozițiilor alin. (2) al art. 7 din Legea nr. 39/2003 (forma anterioară)." Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală este constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) raportat la art. 473 alin. (8) din Codul de procedură penală și art. 36 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare. Ședința este prezidată de către președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, domnul judecător Daniel Grădinaru. La ședința de judecată participă doamna Adina Andreea Ciuhan Teodoru, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare.

Judecător-raportor a fost desemnat, conform prevederilor art. 476 alin. (7) din Codul de procedură penală, domnul judecător Alin Sorin Nicolescu din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna procuror Nicoleta Ecaterina Eucarie, procuror în cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit în cauză de către judecătorul-raportor, acesta fiind comunicat părților potrivit dispozițiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală.

Totodată, s-a învederat că, urmare a solicitărilor formulate în temeiul art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, la dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere asupra problemei de drept deduse dezlegării. Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, domnul judecător Daniel Grădinaru, constatând că nu sunt cereri sau excepții de formulat, a solicitat doamnei procuror să susțină punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema supusă dezbaterii. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, susținând admisibilitatea sesizării, a subliniat că atât jurisprudența, cât și doctrina în materie sunt neunitare, ceea ce presupune că este îngreunat mecanismul de obținere a unui răspuns corect referitor la chestiunea de drept supusă dezlegării.

Totodată, s-a apreciat că lămurirea chestiunii de drept prezintă relevanță din perspectiva aplicării (retroactivării) legii penale mai favorabile. Cu privire la fondul problemei de drept supuse dezlegării, doamna procuror a arătat că, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate (forma anterioară datei de 1 februarie 2014), termenul de prescripție a răspunderii penale se stabilește în raport cu limita maximă a pedepsei prevăzute de acest text de lege, respectiv 20 de ani. Această concluzie se desprinde din interpretarea logică și teleologică a celor două alineate ale art. 7 din Legea nr. 39/2003.

În susținerea punctului de vedere formulat, doamna procuror a arătat că atât art. 122 din Codul penal anterior, cât și art. 154 din Codul penal în vigoare, care reglementează termenele de prescripție a răspunderii penale, uzitează sintagma "pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită", iar nu "pedeapsa aplicată", ceea ce relevă, din perspectiva procesuală, în raport cu dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, că, la calcularea termenului de prescripție a răspunderii penale, vor fi avute în vedere limitele pedepsei închisorii care erau la acel moment de la 5 la 20 de ani, iar nu cele prevăzute pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat.

Totodată, doamna procuror a arătat că infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 este o infracțiune de sine stătătoare, distinctă, pentru care legiuitorul a prevăzut în mod expres că limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 5-20 de ani închisoare și, în raport cu acest maxim special, se aplică și celelalte instituții speciale referitoare la prescripție, minorat, măsuri preventive. Alin. (2) al art. 7 din Legea nr. 39/2003, forma anterioară datei de 1 februarie 2014, stabilea o limită maximă a pedepsei ce putea fi aplicată pentru infracțiunea prevăzută la alin. (1), care consta în imposibilitatea de aplicare în concret a unei pedepse mai mari decât sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intra în scopul grupului infracțional organizat.

Aceasta reprezintă o cauză de limitare a maximului pedepsei care este avută în vedere de către instanță la data pronunțării unei hotărâri penale de condamnare, cu ocazia stabilirii și individualizării judiciare a unei pedepse între limitele minime și maxime prevăzute de lege. Prin urmare, deși pedeapsa aplicată nu ar putea depăși acel maxim, aceasta nu are efect asupra înțelesului sintagmei de "pedeapsa prevăzută de lege". În concluzie, s-a apreciat că legiuitorul prin alin. (2) al textului de lege a instituit o normă de individualizare a cuantumului pedepsei având în vedere și maximul special ridicat al pedepsei prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, precum și pentru a preîntâmpina situația în care autorul infracțiunii de asociere este condamnat la o pedeapsă mai ridicată decât maximul prevăzut pentru infracțiunea-scop, indiferent dacă aceasta din urmă este săvârșită sau nu.

În consecință, în raport cu aspectele expuse, doamna procuror a solicitat admiterea sesizării formulate de Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori. Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, domnul judecător Daniel Grădinaru, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut dosarul în pronunțare.

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării Prin Încheierea din data de 2 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.773/86/2017, Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 476 din Codul de procedură penală, raportat la art. 475 din Codul de procedură penală, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Dacă, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (forma anterioară datei de 1 februarie 2014), termenul de prescripție a răspunderii penale se stabilește în raport cu limita maximă a pedepsei prevăzute de acest text de lege, respectiv 20 de ani, sau în funcție de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional, în considerarea, relativ la sintagma «pedeapsă prevăzută de lege», a dispozițiilor alin. (2) al art. 7 din Legea nr. 39/2003 (forma anterioară)." II.

Expunerea succintă a cauzei Prin Sentința penală nr. 319 din data de 29 noiembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Suceava în Dosarul nr. 6.773/86/2017, s-a dispus:

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 17/2022
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 511 din 24 mai 2022 Daniel Grădinaru - președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului Mircea Mugurel Șelea - judecător la Secția penală Ioana Alina I
ÎCCJ 2021-03-17
0,96
ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 17/2021
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 514 din 18/05/2021 Daniel Grădinaru - președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului Eleni Cristina Marcu - judecător la Secția penală Săndel Lucian
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 83/2021
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 170 din 21/02/2022 Daniel Grădinaru - președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului Săndel Lucian Macavei - judecător la Secția penală Francisca Mar
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 67/2022
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1141 din 28 noiembrie 2022 Daniel Grădinaru - președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului Mircea Mugurel Șelea - judecător la Secția penală Andrei
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 74/2022
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1245 din 22 decembrie 2022 Daniel Grădinaru - președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele Completului Mircea Mugurel Șelea - judecător la Secția penală Consta
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă