ÎCCJ, Decizia nr. 218/2020

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

A. JUDECATA ÎN FOND

I. Prin sentința penală nr. 200 din 15 mai 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2017 a fost respinsă cererea formulată de inculpatul A. privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000, șantaj prevăzută de art. 13

1

din Legea 78/2000, raportat la art. 207 alin. (1) din C. pen., și folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., într-o singură infracțiune de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13

1

din Legea 78/2000, în formă continuată.

Conform art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul A. pentru comiterea infracțiunii de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzute de art. 13 din Legea 78/2000 (fapta din aprilie 2017 - iulie 2017).

Conform art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul A., pentru comiterea infracțiunii de șantaj prevăzută de art. 13

1

din Legea 78/2000, raportat la art. 207 alin. (1) din C. pen.

Conform art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul A. pentru comiterea infracțiunii de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000 (fapta din 19 septembrie 2017).

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cauzei au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov a fost trimis în judecată inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, faptă prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000;

- șantaj, faptă prevăzută de art. 13

1

din Legea 78/2000, raportat la art. 207 alin. (1) din C. pen.,

- folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, faptă prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În esență, prin rechizitoriu s-a reținut că, fapta inculpatului A., care, începând cu luna aprilie 2017 până în luna iulie 2017, și-a folosit influența și autoritatea date de funcția de președinte al Organizației B. Făgăraș și secretar executiv al B. Brașov asupra primarului municipiului Făgăraș, martorul C., în scopul obținerii de foloase necuvenite, respectiv nerevocarea din funcție și ulterior prelungirea mandatului de director financiar-contabil interimar al Spitalului Municipal Făgăraș a numitei D. până la organizarea unui concurs pentru ocuparea postului și totodată păstrarea imaginii sale de lider B. influent, care își protejează oamenii apropiați și controlează deciziile autorităților în raza sa, sens în care, după luarea la cunoștință a intenției de revocare a susnumitei din funcția deținută, l-a abordat pe primarul municipiului Făgăraș, solicitându-i și obținând acordul acestuia pentru finalizarea de către D. a mandatului de director financiar-contabil și, ulterior, în luna iulie 2017, fiind informat asupra neprelungirii mandatului acesteia până la organizarea unui concurs, l-a contactat din nou pe martorul C., atât direct, cât și indirect, solicitându-i să amâne decizia, în caz contrar partidul pe care-l conduce îi retrage sprijinul politic întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13

1

din Legea 78/2000.

Totodată, s-a reținut că fapta inculpatului A., care, în calitate de președinte al Organizației B. Făgăraș și secretar executiv al B. Brașov, în data de 10 iulie 2017, în contextul în care primarul municipiului Făgăraș nu a dat curs solicitării sale privind menținerea în funcția de manager economic al Spitalului Municipal Făgăraș a numitei D., l-a contactat de pe postul telefonic utilizat de un alt membru B. pe managerul spitalului, martorul E., solicitându-i să revină asupra noii numiri și să îi prelungească mandatul numitei D., amenințându-l că, în caz contrar, prin puterea și influența politică pe care o are, poate să dispună revocarea sa, iar proiectele primarului vor fi blocate în Consiliul Local Făgăraș pe care-l controlează, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj prevăzută de art. 13

1

din Legea 78/2000, raportat la art. 207 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului A., care, în data de 19 septembrie 2017, la cererea numitul F., primarul comunei Hârseni și membru B., și-a folosit influența și autoritatea dată de funcția de președinte al Organizației B. Făgăraș și secretar executiv al B. Brașov, partid aflat la guvernare, prin intermediul deputatului G. în scopul obținerii de foloase necuvenite de către primarul comunei Hârseni, respectiv ca acesta să nu aducă la îndeplinire măsurile dispuse de Direcția de Sănătate Publică Brașov la Școala Generală Hârseni urmare a controlului efectuat la data de 06 septembrie 2017 și să evite retragerea autorizației sanitare a instituției școlare întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13

1

din Legea 78/2000.

Acuzațiile formulate s-au întemeiat pe următoarele mijloace de probă: declarațiile martorilor C., E., H., I. F., J., K., L., M., N., O., P.; Q., R., S., G., T., U.; proces-verbal din data de 16 noiembrie 2017 privind verificarea datelor de trafic și localizare; proces-verbal din data de 16 noiembrie 2017 privind verificarea numărului de apel al telefonului mobil utilizat de numita J.; dispoziții de numire în funcție privind pe numita D.; proces-verbal privind atașarea la dosarul cauzei a unor documente puse la dispoziție de martora L. în format electronic; procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice rezultate în urma activității de supraveghere tehnică; proces-verbal din data de 29.11.2017 privind procesele-verbale de redare modificate; proces-verbal din data de 08.09.2017 privind fixarea prin fotografiere a mesajelor tip SMS prezentate de martorul C. pe telefonul mobil; adresa Spitalului Municipal "Dr. Aurel Tulbure" Făgăraș nr. x din data de 02 noiembrie 2017 împreună cu dispoziția primarului Municipiului Făgăraș nr. 9 din data de 06 ianuarie 2017 și dispoziția primarului Municipiului Făgăraș nr. 1175 din data de 10 iulie 2017 privind numirea în funcția de manager interimar a lui E.; alte înscrisuri.

Procedura de cameră preliminară

Prin încheierea nr. 206 din data de 28 martie 2018 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2017, au fost respinse, ca nefondate, cererile și excepțiile invocate de inculpatul A., s-a constatat legalitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu rechizitoriul nr. x/2017 din 20 decembrie 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov, privind pe inculpatul A., legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății.

Această hotărâre a rămas definitivă prin încheierea nr. 23/C din data de 08 iunie 2018 pronunțată Completul de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2017.1, prin care a fost respinsă, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul A. împotriva încheierii nr. 206 din data de 28 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2017.

Cercetarea judecătorească în fața instanței de fond

În cursul cercetării judecătorești în fața instanței de fond a fost audiat inculpatul A. (declarația din 10 octombrie 2018 - filele x volumul I, declarația din 06 noiembrie 2018 - filele x volumul I).

De asemenea, în cursul cercetării judecătorești a fost administrată proba testimonială, fiind audiați următorii martori: C. (declarația din 06 noiembrie 2018 - filele x volumul I), E. (declarația din 11 decembrie 2018 - filele x volumul I), O. (declarația din 11 decembrie 2018 - filele x volumul I), M. (declarația din 23 ianuarie 2019 - filele x volumul I), S. (declarația din 23 ianuarie 2019 - filele x volumul I), N. (declarația din 19 februarie 2019 - filele x volumul I), L. (declarația din 19 februarie 2019 - filele x volumul I), K. (declarația din 19 februarie 2019 - filele x volumul I), R. (declarația din 19 februarie 2019 - filele x volumul I), P. (declarația din 29 martie 2019 - filele x volumul I), Q. (declarația din 29 martie 2019 - filele x volumul I), F. (declarația din 29 martie 2019 - filele x volumul I), I. (declarația din 29 martie 2019 - filele x volumul I), J. (declarația din 29 martie 2019 - filele x volumul I), U. (declarația din 29 martie 2019 - fila x volumul I), T. (declarația din 29 martie 2019 - filele x volumul I), V. (declarația din 11 aprilie 2019 - fila x volumul I), W. (declarația din 11 aprilie 2019 - filele x volumul I), G. (declarația din 24 aprilie 2019 - fila x volumul II), H. (declarația din 24 aprilie 2019 - filele x volumul II) și D. (declarația din 06 mai 2019 - filele x volumul II).

În cadrul probei cu înscrisuri au fost încuviințate și, ulterior, administrate următoarele acte: documente medicale ale tatălui inculpatului; memoriul către Ministerul Sănătății, întocmit și semnat de către 27 de medici din cadrul Spitalului Municipal Făgăraș; Hotărârea Consiliului Local al municipiului Făgăraș nr. 124 din 29.06.2017; Hotărârea Consiliului Local al municipiului Făgăraș nr. 130 din 29.06.2017; Hotărârea Consiliului Local al municipiului Făgăraș nr. 137 din 05.07.2017; procesul-verbal al ședinței extraordinare a Consiliului Local Făgăraș din 26 mai 2017; înscrisuri conținând mesajele text între D. și E.; înscrisuri conținând mesaje text între inculpatul A. și D. .

Înregistrări ale convorbirilor și comunicărilor: urmare a admiterii cererii inculpatului A. la dosar au fost depuși de către Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov, suporții optici conținând toate convorbirile și comunicările rezultate în urma punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică autorizate în dosarul nr. x/2017.

De asemenea, a fost depus un hard disk conținând înregistrările audio/video ale declarațiilor martorilor audiați în cursul urmăririi penale în dosarul nr. x/2017 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov.

Totodată, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov a comunicat datele și informațiile care au stat la baza sesizării prin procesul-verbal din 14.07.2017 emis în dosarul nr. x/P/2017 .

Deopotrivă, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov a depus decontul cheltuielilor judiciare efectuate cu instrumentarea dosarului nr. x/2017 .

Analizând întregul material probator administrat în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat următoarele:

I. A. În ceea ce privește faptele descrise la pct. I din actul de sesizare, sub aspectul situației de fapt s-au reținut următoarele.

Inculpatul A. a ocupat din anul 2016 funcția de vicepreședinte a Organizației județene Brașov a B. (fiind ulterior delegat în funcția de președinte executiv), președinte al Organizației Municipale B. Făgăraș și deputat în Parlamentul României, ales în circumscripția electorală 8 Brașov la alegerile generale din anul 2016.

Inculpatul era nașul de cununie al martorei D., membră în B., organizația locală Făgăraș, care a deținut funcția de director financiar-contabil în cadrul Spitalului Municipal Dr. Aurel Tulbure Făgăraș până la data de 09.07.2017, desemnarea sa având loc în urma concursului desfășurat în cursul lunii mai 2011, validat prin procesul-verbal din 14 mai 2011, D. fiind numită director financiar contabil prin dispoziția managerului nr. 125 din 16 mai 2011 pentru o perioadă de maxim 3 ani .

După expirarea acestui interval și până la începutul anului 2019, pentru niciuna din funcțiile de conducere din cadrul Spitalului Municipal Dr. Aurel Tulbure Făgăraș nu s-a mai organizat concurs, martora D. fiind numită succesiv director financiar-contabil interimar până la definitivarea procedurii de concurs, dar nu mai mult de 6 luni.

În urma alegerilor locale din iunie 2016, în funcția de primar al municipiului Făgăraș a fost ales martorul C., candidat independent, ce a fost ulterior susținut în cadrul Consiliului local de către B. care deținea un număr de 7 consilieri.

Prin prisma acestei colaborări, între martorul C. și inculpatul A. exista o relație apropiată (cei doi cunoscându-se din perioada anterioară), aceștia întâlnindu-se în mod periodic pentru discutarea proiectelor de la nivelul localității.

La finalul anului 2016, martorul E., cetățean italian, a vizitat spitalul din Făgăraș unde era internat copilul unor prieteni. Urmare a discuților purtate între martorul E. și martorul C., prin dispoziția primarului municipiului Făgăraș nr. 9 din 06 ianuarie 017, a fost revocată dispoziția nr. 2035 din 30 decembrie 2016 privind numirea doctorului X. în funcția de manager interimar și în locul său a fost numit martorul E., pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 10 ianuarie 2017 .

La aceeași dată, în calitate de manager al Spitalului Municipal Dr. Aurel Tulbure Făgăraș, martorul E. a dispus prelungirea pentru o durată de 6 luni a mandatelor directorului medical interimar și a celui financiar-contabil interimar al spitalului. Astfel, mandatul martorei D. a fost prelungit, prin dispoziția managerului nr. 286 din 11 ianuarie 2017, până la ocuparea postului prin concurs, dar nu mai mult de 6 luni, respectiv data de 09 iulie 2017.

În cursul lunilor martie - aprilie 2017, primarul municipiului Făgăraș, martorul C., și-a manifestat public dorința de a o înlocui pe martora D., intenționând ca funcția de director economic al spitalului să fie ocupată de numita Y., persoană pe care o cunoștea din localitatea Drăguș, unde C. fusese anterior primar iar aceasta deținea o pensiune turistică.

Intenția de a o schimba din funcție pe martora D. i-a fost comunicată și inculpatului A., cu ocazia unei vizite făcută de acesta din urmă la ferma din localitatea Drăguș aparținând martorului C., inculpatul solicitându-i să declanșeze concursul pentru ocuparea funcțiilor vacante și să nu procedeze la schimbarea acesteia până la terminarea mandatului.

La data de 19 mai 2017, primarul C. a vizitat-o pe martora D. la biroul acesteia, comunicându-i faptul că urmează să o revoce din funcție, reproșându-i faptul că nu este bine pregătită profesional.

Urmare a acestei discuții avute cu primarul municipiului Făgăraș, martora D. i-a adus la cunoștință managerului spitalului, prin intermediul unor mesaje sms, faptul că a luat decizia să își dea demisia.

Totodată, despre vizita făcută martorei D. a aflat și inculpatul A. care, la 20 mai ora 15:30, i-a transmis martorului C. un mesaj, prin care îi solicita amânarea deciziei de revocare din funcție a D. până la finalizarea mandatului și organizarea unui concurs pentru ocuparea tuturor posturilor.

În cursul lunii iunie 2017, inculpatul A. s-a deplasat la Spitalul Municipal Dr. Aurel Tulbure Făgăraș pentru ridicarea unor analize medicale ale tatălui său, acesta din urmă suferind de numeroase afecțiuni și fiind tratat de medicii acestui spital . Circumstanțele care au condus la aceasta vizită au fost descrise exclusiv de către inculpatul A., neexistând probe care să infirme aceste susțineri.

Cu această ocazie, inculpatul a avut o discuție la care au participat directorul medical, martora N., managerul spitalului martorul E. (acesta din urmă fiind chemat de martora N.) și medicul M.. Martorul E. a susținut că, în afara problemelor din spital, în cadrul discuției "la care au participat dr. N. și dr. M." inculpatul a abordat și problema directorului economic D.. În declarațiile din cursul urmăririi penale martorul arătând că discuția a fost amicală.

Declarațiile sale au fost infirmate de martorii N. și M., precum și de către inculpatul A., care au arătat că susținerile martorului E. nu sunt reale că "subiectul D. nu a fost deschis la acel moment", că martorul "a afirmat că i-aș fi spus că voi vorbi cu primarul pentru prelungirea mandatului său însă acest lucru este fals și este și ilogic având în vedere că nu puteam să propun acest lucru la finalul mandatului domnului E. având și părerea medicilor care erau de față și care "îl făceau zdrențe" pe criteriul că este mincinos, nu are nici un fel de experiență în manageriatul unui spital și bulversează întreaga activitate". În același sens au fost reținute și declarațiile constante ale martorilor N. și M. .

În acest context probator, instanța a reținut, contrar rechizitoriului care s-a întemeiat exclusiv pe declarațiile martorului E., faptul că, în cadrul discuției anterior descrise nu s-a ridicat problema directorului economic D..

În succesiunea evenimentelor, Înalta Curte a reținut că, în jurul datei de 09 iulie 2017, când expira atât mandatul managerului interimar cât și cel al directorului economic, martorul C. l-a invitat la sediul primăriei municipiului Făgăraș pe E., făcându-i cunoștință cu numita Y. și solicitându-i să o numească director economic interimar (declarație martor E., dosar instanță).

În aceste circumstanțe, prin dispoziția nr. 1175 din 10 iulie 2017, primarul municipiului Făgăraș a dispus numirea martorului E. în funcția de manager interimar al Spitalului Municipiului Făgăraș, pentru o perioadă de 3 luni. În aceeași zi, martorul E. a numit-o în funcția de director financiar contabil interimar în cadrul aceleiași unități sanitare pe numita Y..

În seara aceleiași zile, în jurul orei 19, inculpatul A. s-a întâlnit cu martorul K., consilier local în cadrul Consiliului Local Făgăraș, la un restaurant din Brașov. La solicitarea inculpatului, martorul K. l-a contactat telefonic pe martorul E., pentru a-l întreba care este situația directorului economic D.. (declarație martor K., vol. I dosar rmărire penală, filele x).

Inculpatul a susținut că, în realitate, martorul E. este cel care l-a apelat pe K. și în acest context el a întrebat despre D., apărarea acestuia invocând în acest sens listingul convorbirilor telefonice comunicate de operatorul de telefonie mobilă Z. (depus la dosar instanță) și arătând că datele din procesul-verbal întocmit de ofițerii de poliție judiciară nu corespund cu cele comunicate de către operator.

Înalta Curte, verificând Cd-ul conținând listingul Z. (atașat la dosar în procedura de cameră preliminară), care cuprinde apelurile efectuate și recepționate de către numărul de telefon x, utilizat de către martorul K., a constatat că la ora 19:10:58 este apelat (calling) numărul de telefon x aparținând martorului E., durata apelului fiind de 313 secunde, iar la ora 19:17:09 secunde a primit un apel (called) de la numărul de telefon x aparținând martorului E., durata apelului fiind de 300 secunde.

Aceleași date se regăsesc și în procesul-verbal, respectiv faptul că martorul K. l-a apelat pe E. 19:10:58, după care, la 19:17:09 E. îl apelează pe K., această ordine a apelurilor urmând a fi reținută și de către instanță.

Martorul E. a susținut că, în cadrul discuției telefonice cu K., acesta i-a comunicat că urmează să îl contacteze telefonic inculpatul A. în interval de 10 minute (împrejurare infirmată de martorul K.) și că acest lucru s-a și întâmplat, fiind sunat de către inculpat tot de pe telefonul lui K.. Această situație de fapt este reținută și în rechizitoriu.

Înalta Curte a constatat, așa cum s-a arătat, că martorul E. este cel care, după finalizarea convorbirii cu K., la interval de aproximativ un minut, l-a apelat pe acesta, context în care a avut o discuție cu inculpatul A..

În cursul judecății, martorul E. a mai susținut că ar fi avut un apel nepreluat și de aceea i-ar fi telefonat lui K.. Din examinarea aceluiași listing (care cuprinde inclusiv apeluri inițiate sau primite cu o durată de 0:00 secunde) Înalta Curte a constatat că între cele două convorbiri telefonice nu se regăsește un asemenea apel, afirmația martorului necorespunzând adevărului.

Cu privire la conținutul acestei convorbiri (care a condus la formularea acuzației de șantaj), instanța de fond a reținut că acesta este prezentat în mod diferit de către martor și de inculpat, în cauza nefiind administrate alte probe directe, discuția telefonică nefiind interceptată. Singura afirmație pe care martorul K., care a asistat la o parte a discuției telefonice, a putut să o relateze vizează susținerea inculpatului:

"nu e bine, că nu e în regulă"

În ceea ce-l privește pe E., acesta a menționat faptul că "A. nu a fost amical ca data trecută dar practic a zis că credea că primarul a înțeles dar se pare că a înțeles parțial. L-am întrebat ce e de înțeles și mi-a spus că D. nu trebuie înlocuită pentru că este o fată serioasă și nu înțelege de ce am înlocuit-o. Tot atunci mi-a spus că el are putere să blocheze ce face primarul pentru că are oameni în Consiliul și poate să blocheze politic tot ce face primarul. A mai sus că are putere să scoată la concurs un post de manager și mâine dacă vrea. Discuția a fost exclusiv despre D. și cele zise de A. se refereau exclusiv la înlocuirea D.. Mi-a mai spus că vorbește oricum cu primarul și ne vedem mâine sau poimâine și a închis. L-am întrebat pe primar și mi-a spus că nu a vorbit cu el. Ulterior l-am sunat de două ori pentru că la prima discuție a spus că va vorbi cu primarul și pentru pediatrie dar nu a răspuns" (declarație martor din data de 18.07.2017, vol. I dosar urmărire penală, 66-72, declarația din data de 24 octombrie 2017 dată în cursul urmăririi penale fiind în același sens).

Fiind audiat cu privire la aceleași aspecte, în cursul cercetării judecătorești martorul a arătat că "A. mi-a zis că am greșit că am revocat-o pe D. și că dacă nu o puneam iar pe D., organiza un concurs de manager al spitalului. Probabil că, eu fiind interimar, aș fi fost înlocuit de persoana care ar fi câștigat acest concurs. Eu nu am luat această afirmație a inculpatului ca o amenințare. Am înțeles că era supărat și atunci când o persoană este supărată, spune multe. Eu așa am perceput și am trăit această discuție cu A.. Faptul că A. a afirmat că va organiza un concurs, nici nu mi-a trecut prin cap că el va putea organiza un concurs. De fapt, concursul nici în ziua de astăzi nu este organizat. Această afirmație a inculpatului, nu mi-a creat nicio stare de temere. Dacă îmi zicea:

"te omor, te bat", probabil că îmi crea o stare de temere dar pentru faptul că mi-a zis că organizează un concurs, în condițiile în care atât eu, cât și el, știam că A. nu poate organiza un concurs, mi-a creat convingerea că la acel moment era foarte supărat și cele afirmate sunt niște cuvinte spuse la supărare. A. era supărat. Mi-am dat seama de acest lucru după ton. Nu pot să afirm că A. țipa, însă, se simte când o persoană este supărată pentru că are un ton diferit. A. mi-a mai spus să-i transmit domnului primar că el credea că acesta a înțeles că trebuia să existe înțelegere dar primarul nu a înțeles acest lucru astfel că, urma să îi blocheze un proiect sau niște proiecte. Eu, personal nu prea am înțeles la telefon ce a vrut să spună A. având în vedere că vorbea și repede pentru că era supărat. Din acest telefon, eu nu am înțeles că dl. primar și dl. A. aveau o înțelegere. Eu am înțeles că trebuiau să se înțeleagă între ei, ceva de genul acesta. După terminarea conversației cu dl. A., am vorbit cu primarul căruia i-am spus că trebuie să se înțeleagă cu A., altfel îi oprește proiectele. Eu personal nu am perceput nici un moment afirmațiile lui A. ca o amenințare, mai ales că nu aveam nici o dorință de a mă înscrie la vreun concurs. Era foarte bine dacă organiza un concurs, să fie pus odată un manager definitiv nu interimar.(…)

Cu privire la subiectului convorbirii telefonice dintre inculpat și martorul E., în cauză a fost audiat și martorul H., invocat în susținerea acuzării. Martorul a arătat însă cu nu a perceput faptele în mod nemijlocit, ci le cunoaște din relatările martorului E., despre care afirmă că "a fost foarte stresat când a venit la mine pentru că nu știa cum să procedeze, ce să facă în sensul în care ce urmează să facă, respectiv să o păstreze pe D. sau să o schimbe." (declarație dosar instanță).

S-a constatat că în niciuna dintre declarațiile sale E. nu a făcut referire la împrejurările descrise de martor H., după cum nici faptele relatate de acesta din urmă nu concordă cu cele rezultate din declarațiile lui E..

În plus, în ceea ce-l privește pe martorul H., apărarea a contestat obiectivitatea acestuia, invocând date rezultate din convorbirile telefonice purtate de acest martor, dar care nu au mai fost atașate dosarului de urmărire penală, însă se regăseau în formatul electronic comunicat de parchet în cursul urmăririi penale, fiind încuviințată depunerea la dosar a fotocopiei procesului-verbal de redare din 0.10.2017 .

Înalta Curte a constatat că, într-adevăr, în cadrul convorbirii din 16 septembrie 2017 cu C., martorul H. a avut un discurs plin de trivialități la adresa inculpatului A..

Modul în care martorul s-a referit la inculpat denotă existența unei animozități, împrejurare percepută ca fiind de natură a aduce atingere obiectivității sale, mai ales în contextul reținut anterior, în care declarațiile sale nu se coroborează cu cele ale lui E.. În aceste circumstanțe, și, având în vedere și faptul că martorul H. nu a relatat fapte, împrejurări, situații de care să fi luat cunoștință în mod direct, ci mediat, sursa acestor informații fiind chiar E., Înalta Curte nu a putut reține declarațiile acestui martor.

În ceea ce privește susținerile martorului E., pe lângă faptul că acesta introduce o incertitudine cu privire la ceea ce a înțeles din conținutul afirmațiilor inculpatului (arătând că acesta era nervos, vorbea repede și "nu pot să spun sută la sută că am înțeles ceea ce a vrut să spună A.") și că declarațiile sale nu se coroborează cu alte probe, Înalta Curte a constatat că anumite elemente de fapt relatate de acesta sunt contrazise de probele administrate, împrejurare ce ridică, de asemenea, suspiciuni cu privire la credibilitatea martorului. Astfel, martorul a afirmat constant faptul că "după terminarea conversației cu dl. A., am vorbit cu primarul căruia i-am spus că trebuie să se înțeleagă cu A., altfel îi oprește proiectele", însă, din verificarea CD-ului cuprinzând listingului AA., pus la dispoziție de operatorul de telefonie mobilă și care conține apelurile efectuate și recepționate de la numărul x aparținând martorului E., Înalta Curte a constatat că nu există, pentru data de 10 iulie 2017, nici un apel telefonic efectuat către sau recepționat de la numărul de telefon x, aparținând martorului C. (numărul de telefon al acestui martor rezultând din procesul-verbal din 08.09.2017, dosar urmărire penală)

În raport cu probatoriul anterior expus, Înalta Curte a constatat că singurul element care poate fi reținut cu referire la conținutul discuției telefonice este că aceasta a avut ca subiect necesitatea organizării unui examen pentru funcțiile vacante din spital, împrejurare ce este confirmată și de conținutul mesajelor sms între inculpat și martorii E. și C..

Ulterior nu au mai avut loc alte discuții pe tema directorului economic, relația de colaborare din cadrul Consiliului local Făgăraș dintre primar și consilierii B. nefiind afectată în nici un fel de schimbarea din funcție a martorei D.. (declarație martor K., dosar instanță).

În fine, Înalta Curte a reținut și faptul că în cursul lunii septembrie martorul E. și-a dat demisia din funcția de manager, acesta invocând în fața instanței faptul că nu avea o bună colaborare cu primarul C..

La spital nu s-a organizat concurs pentru ocuparea funcțiilor vacante, ci Y. a fost numită manager interimar, iar în funcția de director economic interimar a fost desemnată o altă persoană, "știu că primarul a numit o persoană apropiată acestuia, pe postul de director economic, care lucra anterior în orașul Victoria. Primarul este de lângă orașul Victoria, de la aprox. 5,6 km. Era o persoană apropiată primarului" (declarație martor S., dosar instanță). "Între timp, doamna Y. a primit o numire de manager al spitalului, iar pe postul de director economic financiar a fost numită tot ca interimar o doamnă pe nume BB." (declarație inculpat, dosar instanță). "Ulterior, acest director economic a devenit manager interimar" (declarație martor C., dosar instanță).

Concursul pentru ocuparea posturilor vacante din spital a fost organizat la începutul anului 2019, martora D. neparticipând, fiind in concediu de maternitate (martora a născut la 30 ianuarie 2019).

I. B. Procedând la analiza acuzațiilor aduse inculpatului, în raport de situația de fapt anterior reținută, Înalta Curte a reținut următoarele:

I. B. 1. În ceea ce privește infracțiunea de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000, acuzația adusă inculpatului A., constă în aceea că, "începând cu luna aprilie 2017 până în luna iulie 2017, și-a folosit influența și autoritatea date de funcția de președinte al Organizației B. Făgăraș și secretar executiv al B. Brașov asupra primarului municipiului Făgăraș, martorul C., în scopul obținerii de foloase necuvenite, respectiv nerevocarea din funcție și ulterior prelungirea mandatului de director financiar-contabil interimar al Spitalului Municipal Făgăraș a numitei D. până la organizarea unui concurs pentru ocuparea postului și totodată păstrarea imaginii sale de lider B. influent, care își protejează oamenii apropiați și controlează deciziile autorităților în raza sa, sens în care, după luarea la cunoștință a intenției de revocare a susnumitei din funcția deținută, l-a abordat pe primarul municipiului Făgăraș, solicitându-i și obținând acordul acestuia pentru finalizarea de către D. a mandatului de director financiar-contabil și, ulterior, în luna iulie 2017, fiind informat asupra neprelungirii mandatului acesteia până la organizarea unui concurs, l-a contactat din nou pe martorul C., atât direct, cât și indirect, solicitându-i să amâne decizia, în caz contrar partidul pe care-l conduce îi retrage sprijinul politic".

Astfel cum rezultă din situația de fapt anterior expusă, s-a constatat că ceea ce s-a demonstrat în cauză este faptul că inculpatul A. l-a rugat pe martorul C., primar al municipiului Făgăraș, să nu o revoce din funcție pe D., ce ocupa funcția de director financiar-contabil interimar al Spitalului Municipal Făgăraș să organizeze concurs "pe bune" pentru ocuparea tuturor funcțiilor de conducere vacante din spital și să nu facă "modificări pe parti priuri până la concurs" (mesaje sms orele 23:03; 23:10).

Înalta Curte a apreciat deosebit de relevante circumstanțele în care a intervenit această rugăminte a inculpatului, realizând o analiză a probatoriului și sub acest aspect.

Așa cum s-a arătat anterior, după concursul desfășurat în luna mai 2011, la care funcția de director financiar-contabil al Spitalului Municipal Făgăraș a fost câștigată de martora D., și până la începutul anului 2019 (în cursul cercetării judecătorești din prezenta cauză), pentru niciuna din funcțiile de conducere din spital (manager, director economic și director medical) nu s-au organizat concursuri, persoanele care au ocupat aceste funcții fiind numite prin delegare, pe perioade de 6 luni.

În lipsa examenelor, potrivit Legii nr. 95/2006 astfel cum aceasta a fost interpretată și aplicată la data faptelor ce fac obiectul prezentului dosar penal, numirea managerului interimar al spitalului se realiza de către primarul municipiului Făgăraș, iar managerul interimar numea, la rândul său, director economic interimar și director medical interimar.

Deși în cursul urmăririi penale martorul C. a arătat că "in concret eu numesc managerul iar acesta din urmă numește managerul medical și directorul economic" (această modalitate de desfășurare a proceduri rezultând și din declarațiile inculpatului, ale martorului E., ale martorului O. - "primarul numea un manager interimar pe timp de 6 luni și acesta din urmă își numea consiliul director, respectiv directorul economic și directorul medical interimar"- precum și din deciziile de numire a directorului economic interimar semnate de E.), în cursul cercetării judecătorești martorul C. a susținut că departamentul juridic i-ar fi adus la cunoștință faptul că a intervenit o schimbare de legislație și că el era cel care numea atât managerul cât și directorul economic interimar. De asemenea, a susținut că în prezent el este cel care dă deciziile de numire și revocare a directorului economic.

Înalta Curte a constatat că dispozițiile legale incidente invocate în deciziile de numire (art. 176-180 din Legea nr. 95/2006) nu au suferit modificări sub aspect procedural din anul 2007 (în esență fiind doar renumerotate articolele 179 devenind 177) și că prevederile legale au fost interpretate și aplicate constant în sensul că primarul localității numea doar managerul interimar, iar acesta, în temeiul art. 180 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 95/2006 care statua că managerul "numește și revocă, în condițiile legii, membrii comitetului director", numea directorul economic interimar și pe cel medical.

Înalta Curte, verificând maniera în care persoanele implicate și-au conformat acțiunile în perioada în care legea era interpretată și aplicată în sensul anterior arătat, a reținut următoarele:

Împrejurările în care martorul E. a fost desemnat manager al Spitalului Municipal Făgăraș de către martorul C. (primar al municipiului Făgăraș, în urma alegerilor din luna iunie 2016) au fost apreciate ca fiind extrem de neobișnuite.

Astfel, din probele administrate a rezultat că, la sfârșitul lunii decembrie 2016, martorul E., cetățean italian, a vizitat copilul unor prieteni care se afla internat la spitalul din Făgăraș, după care a căutat pe internet numărul de telefon de la primărie, a luat legătura cu primarul C., s-au întâlnit la un restaurant, context în care martorul și-a oferit ajutorul relatându-i despre situația unităților sanitare din Italia (E. lucrase într-un spital, fiind tehnician dentar, însă nu ocupase niciodată funcția de manager). După alte câteva discuții, C. i-a propus să fie managerul spitalului. Urmare a acordului martorului E., la data de 06 ianuarie 2017, C. a revocat dispoziția prin care la 30 decembrie 2016 o numise în funcția de manager interimar pe dna. doctor X. (anterior acesteia funcția fiind ocupată de medicul CC.) și în locul său a fost numit martorul E., pentru o perioadă de 6 luni începând cu data de 10 ianuarie 2017 . Rezultă, așadar, că decizia privind numirea martorului E. la conducerea spitalului a fost luată într-o perioadă de aproximativ o săptămână.

După numirea sa, E. a dispus prelungirea mandatului directorului economic și a celui medical, pentru o perioadă de 6 luni, din declarația acestuia rezultând că a procedat astfel la recomandarea primarului și având în vedere că nu cunoștea personalul.

La scurt timp după numirea sa, primarul municipiului Făgăraș i-a comunicat faptul că directorul economic trebuie schimbat și că o să găsească o persoană potrivită pentru această funcție.

Referitor la motivele pentru care se dorea schimbarea directorului economic, în actul de sesizare se arată că, în cursul anului 2016 Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Brașov a efectuat un control la UAT Făgăraș iar cu această ocazie s-ar fi descoperit nereguli în privința unor achiziții de echipamente medicale și că, în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Brașov, "primarul municipiului Făgăraș a solicitat numitei D. calcularea prejudiciului și efectuarea de demersuri în vederea recuperării acestuia, întâmpinând însă rezistență din partea acesteia".

Înalta Curte a constatat că această afirmație aparține exclusiv procurorului, având în vedere că din nicio probă administrată în cauză nu rezultă o atare situație de fapt.

Nici martorul C. și nici un alt martor nu a menționat faptul că directorului economic i s-ar fi cerut să calculeze prejudiciul și să efectueze demersuri pentru recuperarea lui, astfel că susținerea procurorului pare a fi făcută pentru a crea aparența unui cadru de legalitate al demersurilor de schimbare a martorei D. din funcție.

De asemenea, Înalta Curte a reținut că raportul Curții de Conturi viza situația financiară la 31 decembrie 2015 la Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Făgăraș, în perioada în care conducerea executivă și cea financiar contabilă a fost realizate de către primarul DD. și de directorul executiv EE., iar în ceea privește achiziția de echipamente medicale, din conținutul său nu rezultă persoanele care au fost implicate în procedura de achiziție publică, nefăcându-se nicio referire la directorul economic al spitalului, nici măcar din perspectiva funcției deținute.

Inculpatul a susținut că, în realitate, aversiunea primarului față de D. nu avea legătură cu raportul Curții de Conturi, ci acesta urmărea să își promoveze "oamenii pe care și-i dorește", "că promisese postul altcuiva", arătând că directorul economic nu avea un fel de atribuții cu privire la achizițiile din spital, și că "în mod total arbitrar se susține că ar fi avut implicări în achiziții de echipamente pentru că în acest prejudiciu, nu avea nici un fel de culpă, măsurile fiind dispuse de către alte persoane și nefiind de competența sa" (declarație inculpat, dosar instanță).

Dincolo de faptul că raportul Curții de Conturi nu făcea referire la directorul economic, Înalta Curte a reținut, din anexa nr. 1 la HCL Făgăraș nr. 137/2013 privind organigrama Spitalului Municipal Aurel Tulbure Făgăraș (aplicabila în și prezent), că în subordinea directorului financiar contabil (economic) erau doar Biroul Financiar-Contabilitate și Compartimentul Aprovizionare Transport, Compartimentul Achiziții publice și contractare aflându-se doar în subordinea managerului spitalului.

Totodată, s-a constatat că nu exista nicio investigație penală sau disciplinară sau de orice altă natură care să o vizeze pe martora D..

Pe de altă parte, deși E. a arătat faptul că primarul i-a comunicat că motivele pentru care se impunea schimbarea din funcție ar fi fost legat de neregulile reținute în raportul Curții de Conturi (împrejurări similare fiind susținute și de către martorul O.), în declarațiile date în fața organelor judiciare martorul C. nici nu a invocat asemenea argumente.

Înalta Curte reține că, încă de la începutul mandatului, managerul E. a fost informat de către C. cu privire la implicarea D. în achiziția echipamentelor medicale, din declarația martorului din cursul urmăririi penale, rezultând că la câteva săptămâni de la numire primarul i-a spus că D. "va fi schimbată cât de repede se poate înainte de încetarea mandatului de director economic interimar" și că, în luna martie, "primarul mi-a spus că a găsit o femeie, nu mi-a spus numele, care o va înlocui pe D. și îmi va face cunoștință cu aceasta" (declarație martor, dosar urmărire penală).

Martorul E. a mai arătat că, în perioada mandatului a avut anumite dificultăți în colaborarea cu D., susținând că "i-am cerut situațiile financiare doamnei D. și am întâmpinat o rezistență, dar nu am avut o ceartă, un conflict cu aceasta. Aceasta mi-a spus că-mi dă informațiile dar îi trebuie câte săptămâni sau luni să le pregătească. Mi-a explicat că nu voi înțelege și trebuie să le simplifice și să stea lângă mine ca să înțeleg. Mi-a dat niște hârtii și tot timpul mi-a spus să stau liniștit că sunt bani. In luna ianuarie când am preluat mandatul cineva din primărie mi-a spus să am grijă că spitalul mai are bani până în martie și de asta am întrebat permanent", însă nu acest motiv a stat la baza deciziei de schimbare din funcție "precizez faptul că într-adevăr aceasta nu a colaborat cu mine, nu mi-a arătat care era situația spitalului însă nu acestea au fost motivele pentru care am demis-o. Eu nu cunoșteam problemele din 2016. Acestea mi-au fost comunicate de primar. Eu am vorbit cu primarul dar ideea de a se înlocui D. cu Y. a fost a primarului. Primarul, la început, a zis că trebuie găsită o persoană care să fie numită director economic interimar iar eu l-am întrebat pe acesta dacă a găsit acea persoană" .

Înalta Curte a reținut că, deși în fața organului judiciar E. invocă aceste dificultăți în colaborarea cu directorul economic, o cu totul altă poziție rezultă din corespondența sms pe care a avut-o cu martora D..

Astfel, la inițiativa martorei de a-și da demisia, urmare a vizitei primarului C. la spitalul Municipiului Făgăraș, vizită în cadrul căreia acesta a anunțat-o că o va revoca din funcție, E. a sfătuit-o să revină asupra acestei decizii, întrucât este o profesionistă de care spitalul avea nevoie. (corespondența din 20 mai 2017 - dosar instanță).

De asemenea, Înalta Curte a reținut că situația financiară a Spitalului Făgăraș nu era cea susținută în declarații de martorul C. (respectiv că în anul 2016 spitalul ar fi fost în pierdere).

În cauză s-a constatat că nu există date contabile sub acest aspect, însă din declarațiile martorilor dar și din comunicările făcute Ministerului Sănătății, a rezultat faptul că se reușise nu numai stingerea datoriilor ci si acumularea, la sfârșitul anului 2016, a unui excedent de peste 2.000.000 RON. (declarație martor S., dosar instanță, declarație martor O., dosar instanță, declarație martor D., dosar instanță). Deopotrivă, printr-un memoriu semnat de 27 de medici din cadrul spitalului Județean Făgăraș, înregistrat la Ministerul Sănătății la data 08.08.2017 sub nr. x prin care se solicita ministrului sănătății să analizeze posibilitatea transferului de atribuții și competențe ale spitalului sub tutela Ministerului Sănătății, "indignați de felul în care Primarul Municipiului Făgăraș și Consiliul Local se implică în activitatea medicală" se comunica faptul că sub conducerea compusă din personalul existent în spital s-a reușit nu numai stingerea datoriilor și acumularea unui excedent de 2.183.000 RON în contul spitalului la 31.12.2016, dar și încheierea unui program care aduceau venituri anuale de 300.000 RON .

Totodată, din declarațiile martorului R., a rezultat faptul că a mai existat și un alt memoriu care viza susținerea D., semnat de toți medicii din spital, memoriu pe care martorul l-a depus personal la registratura Ministerului Sănătății, în cursul lunii 2017, însă acest memoriu nu a fost depus la dosar.

Înalta Curte a constatat, așadar, că în cauză nu au fost administrate probe care să confere deciziei primarului C. de revocare/schimbare din funcție a directorului economic un fundament legal.

Pe de altă parte, așa cum s-a arătat, competența de a dispune revocarea aparținea managerului (art. 180 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 95/2006), potrivit simetriei actelor juridice, acesta fiind cel care a numit-o. Poziția managerului spitalului, astfel cum rezultă din mesajele sms, era aceea de a-i refuza demisia martorei D., de a refuza să fie complice în acest demers inițiat de către primar.

S-a reținut, totodată, că relația dintre directorul economic D. și martorul C. era una relativ tensionată, între aceștia existând divergențe cu privire la modul de alocare a unor sume de bani, uneori existând conflicte chiar și pe probleme minore. (declarație martor C., dosar urmărire penală, declarație martor O.. vol. I dosar instanță, filele x,declarație martor D., dosar instanță); "au mai existat mici divergențe între dânsa și dl. primar cu privire la subiecte fără importanță. S-au și certat de vreo două ori. Am dat exemplu în cursul urmăririi penale despre modul în care aceasta îi răspundea primarului, în sensul că, îl trimitea să citească, împrejurare ce o consider o mică șicană"(declarație martor S., dosar instanță).

De asemenea, o relație tensionată exista între medicii din spitalul Municipiului Făgăraș, pe de o parte, și primarul localității și Consiliul Local, pe de altă parte, împrejurare ce rezultă din memoriul adresat Ministrului Sănătății (înregistrat la data de 08.08.2017), prin care solicitau transferul spitalului sub tutela ministerului.

Înalta Curte a reținut faptul că memoriul în discuție aparține exclusiv medicilor și nu tuturor angajaților din spital: asistente, infirmiere, îngrijitoare, brancardieri, personal tehnico-administrativ, etc. În prezent, astfel cum rezultă din informațiile oficiale existente pe site-ul spitalului (www.x.ro), luând în considerare toate secțiile, compartimentele, centrul de primiri urgențe, inclusiv faptul că anumiți medici figurează atât în cadrul unei secții cât și în cadrul unui compartiment (ex. secția chirurgie și compartimentul endoscopie digestivă) numărul medicilor se ridică la 30, astfel că cei 27 de semnatari ai memoriului reprezentau 90% din medicii spitalului (și aceasta în condițiile în care, la acel moment, toate posturile erau ocupate și toți medicii erau la serviciu și nu în concediu).

Ca atare, memoriul medicilor nu poate fi ignorat, el relevând starea de spirit existentă la acel moment, generată de acțiunile primarului municipiului Făgăraș.

Astfel, cei 27 de medicii solicitau ministrului sănătății să analizeze posibilitatea transferului de atribuții și competențe ale spitalului sub tutela Ministerului Sănătății, "indignați de felul în care Primarul Municipiului Făgăraș și Consiliul Local se implică în activitatea medicală". Medicii aduceau la cunoștință faptul că "în perioada de mandat a fostului primar, am beneficiat de managementul unui economist impus de primărie cu rezultate dezastruoase, care au dus la un grad de îndatorare de peste 2400.000 RON arierate", că "prin nemulțumirea generală de atunci a colectivului de medici și printr-o grevă generală s-a hotărât o nouă conducere compusă din rândul personalului existent al spitalului, conducere care într-un interval de 2 ani de la numire a adus spitalul la un excedent de 2.183.000 RON în contul spitalului la 31.12.2016" și, în aceeași perioadă s-a contractat și un program în baza căruia spitalul primea suma de 300.000 RON anual. "Noul primar, în urmă cu 6 luni, a considerat că managementul existent este incapabil și incompetent a conduce această unitate sanitară, bazându-se doar pe argumente necunoscute de noi și a forțat schimbarea acestuia. Domnul primar fără a prezenta argumente care stau la baza schimbării conducerii, a numit un cetățean italian, în fruntea acestei instituții pe care și colectivul l-a primit cu simpatie. Problema este că numirea cu pricina a fost în afara legii în ceea ce privește studiile și capacitatea acestuia de a înțelege complexul de legi financiar contabile și cu impact medical care trebuie să guverneze funcționarea acestui spital. Ulterior a fost forțat să demisioneze și directorul medical și s-a îndepărtat directorul financiar contabil și consiliul de administrație. Până la această dată managerul nu a pus în funcție nici un director medical". Se învedera și o situație concretă în care se propunea din partea primăriei o investiție care presupunea mutarea unor secții în spații realocate mult mai mici și care nu respectau prevederile legale în materie, nefiind avizate din punct de vedere epidemiologic. În final se solicita ca, în cazul în care doleanțele nu pot fi rezolvate, să se dispună "măcar o reevaluare a personajelor care sunt numite pe alte criterii decât cele profesionale" și "delegarea în teritoriu a reprezentanților din cadrul Ministerului sănătății și nu reprezentați de pe plan local, pentru rezolvarea acestei situații conflictuale" .

Referitor la persoana cu care se dorea înlocuirea directorului economic, aceasta era numita Y., persoană cunoscută doar de martorul C., fiindu-i prezentată martorului E., cu câteva zile înainte ca acesta să o numească în funcție. (declarație martor E., dosar instanță).

Înalta Curte reține că Y. locuia în localitatea Drăguși - unde C. avea o fermă și anterior fusese și primar - și deținea o pensiune turistică și o firmă de contabilitate.

În acest context, al schimbării conducerii spitalului, începând cu numirea martorului E., dar și al susținerii numitei Y. pentru funcția de director economic interimar, se conturase percepția că primarul localității dorea schimbarea echipei de conducere a spitalului și desemnarea în aceste funcții a unor persoane apropiate.(declarație martor S., dosar instanță, declarație R., dosar instanță, declarație martora D. vol. II dosar instanță, filele x, declarație inculpat A., dosar instanță) De asemenea, memoriul medicilor este semnificativ în ceea ce privește percepția cu privire la acțiunile primarului.

În acest context probator, Înalta Curte a reținut că numirea lui E. la conducerea spitalului din municipiul Făgăraș, cel de-al doilea spital ca mărime din județul Brașov, este extrem de bizară (o persoană total necunoscută, cetățean străin, se