ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin Sentința penală nr. 1898/16.12.2019 Tribunalul București, s-a constatat că prin încheierea din data de 12.11.2019 s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare din 20 (douăzeci) de infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. și o infracțiune de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen., totul cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen., în infracțiunea de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (21 acte materiale).

În temeiul art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (21 acte materiale).

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea următoarelor drepturi pe o perioadă de 5 (cinci) ani: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de medic în sistemul public de sănătate și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public (pedeapsa complementară se va executa în condițiile prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) din C. pen., a căror exercitare a fost interzisă cu titlu de pedeapsă complementară (pedeapsa accesorie se va executa în măsura în care se va dispune revocarea sau anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei).

În temeiul art. 70 din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a publicării hotărârii definitive de condamnare pe cheltuiala proprie.

Conform art. 70 din C. pen. executarea pedepsei complementare se va realiza după rămânerea definitivă a hotărârii, prin publicarea unui extras, în forma stabilită de instanță, într-un cotidian național, o singură dată.

În temeiul art. 62 din C. pen. cu referire la disp. art. 61 alin. (4) lit. c) din C. pen. a aplicat, pe lângă pedeapsa principală de 3 ani închisoare stabilită prin prezenta, pedeapsa amenzii într-un număr de 300 zile-amendă și a stabilit suma corespunzătoare unei zile amendă la 500 RON, inculpatul A. având de plătit statului suma de 150.000 RON cu titlu de amendă în condițiile prevăzute de art. 91 alin. (2) din C. pen.

A pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 63 și 64 din C. pen. referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii penale cu pedeapsa închisorii, respectiv executarea pedepsei amenzii penale prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității.

În temeiul art. 91 din C. pen. dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art. 92 alin. (2) din C. pen.

S-a menționat că, în temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București la datele stabilite de această instituție;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a impus inculpatului obligația de a frecventa un număr de două programe de reintegrare socială derulate de Serviciul de Probațiune București sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

S-a menționat că, în temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 zile la una dintre următoarele două entități: SC Amenajare Edilitară și Salubrizare SA Sector 5 și Direcția Generală de Poliție Comunitară Sector 1 București, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Încredințează Serviciului de Probațiune București supravegherea inculpatului în legătură cu măsurile dispuse.

În temeiul art. 96 alin. (1) din C. pen. a atras atenția inculpatului asupra faptului că nerespectarea cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse atrage revocarea suspendării sub supraveghere și executarea pedepsei.

În temeiul art. 96 alin. (4) din C. pen. a atras atenția inculpatului cu privire la faptul că în situația săvârșirii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o soluție de condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei.

A luat act că inculpatul a fost reținut în cauză de la data de 11.12.2016 la 12.12.2016 și a executat arest la domiciliu de la data de 12.12.2016 la 20.12.2016.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. d) din C. proc. pen. rap. la art. 289 alin. (3) din C. pen. și art. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. a confiscat de la inculpatul A. sumele de 3250 euro (sumă ce va fi plătită în echivalent în RON la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data plății efective) și 21.800 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. a menținut măsurile asigurătorii instituite prin: - ordonanța din data de 14.12.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București cu privire la sumele de 1500 RON (recipisă de consemnare B. nr. x din 12.12.2016), 3000 euro (recipisă de consemnare B. nr. x din 12.12.2016), 13.299 RON (recipisă de consemnare B. nr. x din 12.12.2016), 5015 euro (recipisă de consemnare B. nr. x din 12.12.2016), 750 dolari SUA (recipisă de consemnare B. nr. x din 12.12.2016); - ordonanța din data de 13.12.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București cu privire la sumele de 32.370,02 RON existentă în contul deschis la C. - Sucursala Academiei - IBAN x (conform încheierii pronunțată de Tribunalul București, secția I penală la data de 10.02.2017, Dosar nr. x/2016), 8.179,21 RON existentă în contul deschis la D. SA - IBAN x (conform încheierii pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, la data de 10.02.2017, Dosar nr. x/2016) și 24.079,76 euro existentă în contul deschis la C. - Sucursala Academiei - IBAN x și extinde măsurile asigurătorii și în scopul garantării executării pedepsei amenzii penale în cuantum de 150.000 RON aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. a ridicat măsurile asigurătorii instituite prin ordonanța din data de 13.12.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București cu privire la următoarele conturi bancare aparținând inc. A.: x, x și depozitul la termen în dolari SUA cu cod de identificare x, cont TD nr. x, deschise la C. și x,x,x, deschise la D.. SA.

În temeiul art. 274 alin. (1) din C. pen. a obligat pe inculpatul A. la plata sumei de 17.500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî în acest sens, Tribunalul București a reținut că prin încheierea din data de 12.11.2019, instanța, în temeiul disp. art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., a admis cererea inculpatului A. de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare și a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din 20 (douăzeci) de infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. și o infracțiune de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 din C. pen., totul cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen., în infracțiunea de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (21 acte materiale).

Așadar, infracțiunea de luare de mită în formă continuată imputată inculpatului s-a consumat la momentul săvârșirii celui de al doilea act material din componența infracțiunii, respectiv la data de 26.10.2016 (actul material reținut în raport de martorul E., descris la pct. 1 din rechizitoriu), și s-a epuizat la data săvârșirii ultimului act material, respectiv în perioada octombrie - decembrie 2016 (actul material reținut, în raport, cu martorul F., descris la pct. 20 din rechizitoriu).

În raport cu aceste aspecte legea penală aplicabilă ansamblului infracțional executat de inculpat este cea de la data epuizării infracțiunii continuate, în speță legea penală nouă, chiar dacă primul act material ce intră în conținutul infracțiunii continuate a fost săvârșit sub imperiul legii vechi, în cursul anului 2012.

În cauza dedusă judecății, conform actului de sesizare, s-a reținut că inculpatul a săvârșit actele materiale de luare de mită în modalitatea pretinderii de sume de bani, urmată de primirea acestora sub forma unor donații pentru realizarea unor demersuri în plan medical (pct. 14, 20, 21 și 22 din actul de sesizare), precum și în modalitatea primirii de sume de bani (pct. 1, 3 - 13, 15 - 19 din actul de sesizare) pentru/în legătură cu acordarea de asistență medicală pacienților în cadrul unității medicale din sistemul public de sănătate în care inculpatul își desfășura activitatea.

Astfel, pentru ca infracțiunea de luare de mită în formă continuată imputată inculpatului să întrunească cerințele de tipicitate, trebuie verificată existența condițiilor esențiale atașate subiectului activ al infracțiunii și elementului material.

În ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii, acesta poate fi funcționarul public/funcționarul astfel cum această expresie este definită la art. 175 din C. pen.

S-a reținut că la data săvârșirii actelor materiale inculpatul avea calitatea de medic șef de secție în cadrul Spitalului YY., calitate în care acesta organizează și răspunde de întreaga activitate în secția pe care o conduce, oferind pacienților asistență medicală competentă conform cu pregătirea și modul de funcționare a secției.

Prin Decizia nr. 26/03.12.2014 Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 24/13.01.2015, a stabilit că medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din C. pen.

Conform art. 175 alin. (2) lit. b) teza a II a din C. pen. funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație: (...) b) exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură.

Așadar, inculpatul, în calitatea sa de medic șef de secție în cadrul Spitalului YY., unitate medicală din sistemul public de sănătate, este subiect activ calificat al infracțiunii de luare de mită.

În legătură cu elementul material al infracțiunii trebuie îndeplinite următoarele cerințe: a. banii sau foloasele patrimoniale pretinse/primite nu sunt cuvenite în mod legal făptuitorului; b. pretinderea/primirea trebuie realizată în legătură (de ex. în scopul, ca răsplată) cu îndeplinirea unui act (licit/ilicit) ce intră în îndatoririle de serviciu ale autorului.

Referitor la elementul material al infracțiunii, instanța de fond a analizat cu prioritate existența actelor materiale de pretindere de sume de bani, urmate de primirea acestora (pct. 14, 20, 21 și 22 din actul de sesizare) și a celor de primire de bani în legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale inculpatului (pct. 1, 3 - 13, 15 - 19 din actul de sesizare), acestea reprezentând faptele principale (res probanda - faptele sau împrejurările de fapt referitoare la fapta prevăzută de legea penală și persoana care a săvârșit-o), pentru ca ulterior să fie analizate cerințele atașate elementului material.

Referitor la actele materiale de primire de bani de la aparținătorii pacienților în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, înainte sau după efectuarea actului medical (pct. 1. E., 3. G., 4. H., 5. I., 6. J., 7. K., 8. L., 9. M., 10 . N., 11. O., 12. P., 13. Q., 15. R., 16. S., 17. T., 18. U.), instanța a reținut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale (declarațiile martorilor denunțători, înregistrările în mediul ambiental, înscrisuri referitoare la consultarea pacienților) și în cursul cercetării judecătorești (reaudierea martorilor) confirmă dincolo de orice dubiu executarea de către inculpat a actelor materiale de primire de sume de bani în legătură cu actele medicale constând în consultații ori intervenții chirurgicale.

Astfel, declarațiile martorilor sus-menționați, cu excepția declarației martorei T., în care au arătat că au remis inculpatului diferite sume de bani în considerarea actului medical pe care acesta îl efectuase ori urma să îl efectueze, se coroborează cu înregistrările în mediul ambiental în care sunt redate în detaliu (video și scriptic), atât activitățile întreprinse de inculpat pe linie medicală (consultații medicale, indicații terapeutice), dar și momentul în care acesta primește diferite sume de bani de la aparținătorii pacienților.

Aceste probe directe sunt confirmate și de rezultatul percheziției domiciliare efectuată în cabinetul comun al cadrelor medicale din cadrul secției de ortopedie pediatrică a Spitalului YY., dar și în biroul inculpatului, ocazie cu care au fost identificate și ridicate sumele totale de 3.299 RON, 5015 euro și 750 dolari SUA, defalcate în sume mai mici, cum ar fi 750 dolari SUA, 300 RON, 150 euro, 2000 RON, 600 RON, 1000 RON, 1000 euro etc.

Chiar dacă în anumite cazuri sumele de bani nu au fost remise inculpatului în mod direct, cum ar fi de ex. înmânarea directă a sumelor de bani, ci prin așezarea banilor/plicurilor cu bani pe biroul inculpatului ori introducerea acestora în buzunarul halatului purtat de inculpat, instanța a reținut că aceasta nu era decât o modalitate de primire a banilor pusă în practică de către inculpat.

Astfel, din declarațiile martorilor care au procedat în acest fel (pct. 1. E., pct. 4. H., pct. 5. I., 6. J., 8. L. 9. M., 18. U.), s-a reținut că, în urma discuțiilor avute de aceștia cu aparținătorii altor pacienți, au înțeles că trebuie oferită o sumă de bani inculpatului în funcție de complexitatea actului medical (de ex. consultație, intervenție chirurgicală).

Așadar, deși inculpatul nu le-a solicitat martorilor în mod expres vreo sumă de bani, prin maniera de gestionare a relației cu beneficiarii actului medical (nerespingerea ofertelor de sume de bani), le-a creat convingerea că acesta este modul de lucru în cadrul secției pe care o coordona.

Altfel spus, inculpatul a fost cel care a conceput și a perpetuat această practică în rândul pacienților cu scopul de a obține avantaje materiale necuvenite de pe urma prestării de servicii medicale.

Instanța de fond a constatat că în dezbateri apărarea a făcut referire la comportamentul pe care ar fi trebuit să îl adopte inculpatul în astfel de împrejurări, ridicând întrebarea retorică: "care ar fi putut fi comportamentul unui om, unui medic, în momentul în care găsește pe birou un plic ce poate conține bani sau nu, și persoana care se presupune că i l-a oferit nu se mai află în acea încăpere".

Este evident faptul că inculpatul avea posibilitatea de a sesiza organele judiciare în legătură cu săvârșirea faptelor de dare de mită de către beneficiarii actului medical. În acest fel inculpatul ar fi făcut cunoscută în rândul pacienților poziționarea sa în legătură cu actele de primire de mită și ar fi descurajat astfel persoanele care încercau pe viitor să îi creeze avantaje patrimoniale necuvenite, fiind de domeniul evidenței că darea/primirea de bani în astfel de împrejurări constituie un ilicit penal.

Inculpatul nu numai că nu a făcut acest lucru, dar a preferat să încurajeze această practică până într-acolo încât beneficiarii actului medical, în urma interacțiunii cu alte persoane care apelaseră la serviciile inculpatului, aveau convingerea că aceasta este o stare de fapt firească pentru a beneficia de îngrijiri medicale în sistemul public de sănătate.

În ceea ce privește actul material de luare de mită săvârșit la data de 28.11.2016 în raport cu martorul T., instanța a reținut că, deși martora a negat vehement faptul că a remis inculpatului o sumă de bani cu titlu de mită, acest aspect a reieșit fără putință de tăgadă din înregistrările în mediul ambiental efectuate în cabinetul medical (la minutul 09:43 al înregistrării camera 1, respectiv minutul 57:11 al înregistrării camera 2, se observă cum T. pune un plic de culoare albă, pe biroul medicului A.), înregistrări care se coroborează cu rezultatul percheziției domiciliare efectuată în biroul inculpatului A. la data de 10.12.2016, ocazie cu care în șifonierul aflat în încăpere, pe raftul de sus, în partea din spate, a fost găsit un plic alb, îndoit, în care se afla suma de 1000 de RON formată din 10 bancnote a câte 100 de RON, iar pe plic era mențiunea olografă "Încă o atenție și mii de mulțumiri elev T.".

În ceea ce privește actele materiale de pretindere de sume de bani sub forma unor donații pentru realizarea unor demersuri în plan medical (pct. 20. F.), urmată de primirea acestora (pct. 14. V., pct. 22. F., pct. 21. W.) instanța, de asemenea, a reținut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale (declarațiile martorilor denunțători și ale personalului medical, înregistrările în mediul ambiental, interceptările convorbirilor telefonice, înscrisuri care atestă efectuarea unor "donații", extrase bancare referitoare la transferuri de bani) și în cursul cercetării judecătorești (reaudierea martorilor) confirmă dincolo de orice dubiu executarea de către inculpat a actelor materiale de pretindere de sume de bani, în scopul efectuării unor acte medicale, constând în consultații ori intervenții chirurgicale.

Astfel, în cazul actului material din data de data de 22.11.2016, constând în pretinderea sumei de 1350 euro de la martora V., urmată de primirea sumei de bani la data de 24.11.2016, sub forma unei donații pentru clinica de ortopedie pediatrică, cu scopul de a-l opera pe fiul martorei, instanța a reținut că discuția înregistrată în mediul ambiental la data de 22.11.2016 este elocventă în acest sens.

Din biletul de externare eliberat pe numele X. de către Spitalul YY. - Clinica de Chirurgie și Ortopedie Pediatrică a rezultat că acesta a fost internat în perioada 23.11-28.11.2016, medicul curant fiind inculpatul A.. A mai reieșit că la data de 24.11.2016 s-a intervenit chirurgical practicându-se epifiziodeza tranzitorie a femurului distal stâng cu 2 plăci în 8 și alungirea percutanată a tendonului lui Achile și imobilizarea în aparat gipsat femuropodal.

Situația de fapt de mai sus a fost confirmată de martora V. și de martorii Y. și Z., ultimii doi făcând parte din echipa medicală coordonată de inculpat.

De asemenea, în urma efectuării percheziției domiciliare în biroul inculpatului A. din cadrul Spitalului YY., din data de 10.12.2016, a fost identificat un biblioraft într-un dulap ce cuprindea mai multe plicuri incolore. Unul dintre acestea conținea sumele de 1350 de euro formată din 27 de bancnote în cupiură de 50 de euro și de 500 de euro formată din 10 bancnote în cupiură de 50 de euro, precum și un înscris olograf intitulat Donație, semnat de V. și de prof. A., datat 24.11.2016 și având următorul text: "Subsemnata V., mama copilului X. donez clinicii de ortopedie pediatrică suma de 1350 euro pentru a fi utilizată în folosul activităților desfășurate de medicii acestei secții: congrese, publicații, cărți, reviste etc".

A rezultat de aici că pretinderea sumei de 1350 euro s-a realizat anterior efectuării actului medical și a constituit factorul decisiv pentru efectuarea acestuia, din moment ce intervenția chirurgicală a avut loc la numai 2 zile de la data acceptării ofertei și în chiar ziua aleasă de aparținătorul pacientului (ziua de joi), în condițiile în care, în cazul unei intervenții similare, aparținătorii pacientului au fost amânați luni de zile, în repetate rânduri, pe motivul că nu există locuri în spital (pct. 21 din actul de sesizare, situația martorului W.).

În cazul actului material din luna mai 2016, constând în pretinderea sumei de 1000 de euro, mascată ca donație pentru editarea unui tratat de ortopedie și traumatologie pediatrică, de la martorul W. pentru a o opera pe fiica acestuia, AA., sumă pe care a și primit-o la data de 31.05.2016 de la martora BB., instanța a reținut că declarațiile martorilor W. și BB. (părinții minorei AA.) în care au arătat că s-au prezentat în mai multe rânduri la cabinetul inculpatului pentru efectuarea unei intervenții chirurgicale asupra fiicei acestora, însă au fost amânați pe motiv că nu existau locuri disponibile în spital, deși starea minorei era prezentată ca fiind una gravă, că după ce au fost de acord cu efectuarea unei donații în cuantum de 1000 euro pentru spital intervenția a fost realizată în foarte scurt timp (aproximativ 2 zile), se coroborează cu procesul-verbal de efectuare a percheziției domiciliare din 10.12.2016, efectuată la biroul inculpatului A. din cadrul Spitalului YY., ocazie cu care a fost identificat un biblioraft într-un dulap ce cuprindea mai multe plicuri, dintre care unul conținea suma de 1000 de euro formată din 10 bancnote în cupiură de 100 de euro, precum și un înscris olograf intitulat Donație, semnat BB. și datat 31.05.2016, cu următorul text: "Subsemnata BB. donez pentru clinica de ortopedie suma de 1000 euro pentru editarea unui tratat de ortopedie și traumatologie pediatrică".

Instanța a constatat că declarațiile martorei BB. în care a arătat că, deși inculpatul A. nu le-a solicitat în mod expres sume de bani sau bunuri, prin comportamentul său și prin amânarea constantă a operației, le-a dat de înțeles că singura modalitate în care ar fi operat-o pe AA. era dacă s-ar fi făcut respectiva donație către spital, se coroborează sub aspectul modului de operare cu cazul expus anterior (pct. 14, martora V.).

Astfel, în cazul respectiv, ca și în cazul martorei BB., inculpatul a procedat la efectuarea actului medical într-un termen scurt de la data efectuării "donației", ceea ce relevă faptul că acceptarea ofertei inculpatului de a face o donație în favoarea clinicii a constituit factorul determinant pentru realizarea actului medical.

În cazul actului material din perioada octombrie - decembrie 2016, constând în pretinderea sumei de 18.000 RON de la martorul-denunțător F., mascată ca donație pentru tipărirea unei cărți, pentru a-i acorda îngrijiri medicale fiului acestuia, CC., instanța a reținut că declarațiile martorului F. în care a arătat că pentru operația fiului său ce trebuia să aibă loc în luna februarie 2017, inculpatul i-a cerut să achite ca și sponsorizare o factură în valoare de 17.830 RON, emisă de o tipografie, se coroborează cu interceptările convorbirilor telefonice dintre inculpat și martor: "A.: Și dumneavoastră. Ați primit documentele de la editura Carol Davila? F.: Am primit documentele. Le-o făcut, le-o făcut fetele. Săptămâna viitoare abia poate să vă, să deie avansul în partea aia, la ăia la(...) A.: Bun. Puteți să achitați toată suma, da?! F.: A s-o achit domn A. toată suma, dar nu o dată toată. Acuma le dăm o parte, în vreo 2 săptămâni le mai dăm și până la sfârșitul lui noiembrie îi achităm tot . . . . . . . . . .A.: Bine domnu F.. Când ai nevoie de noi, noi suntem aicea.", "A.: Îîî(...)și(...)vreau să spun. Ați plătit acolo ceva? Când(...)? F.: Încă nu, că acuma, deci, trebuie să scoatem un certificat de grefă să deblocăm toate conturile că o fost blocate pentru(...)unul cu-n sechestru din ăsta, asiguratoriu... A.: Da' plătiți toată suma o dată ca să, că nu putem, adică noi, noi suntem în situația în care am spus: domne(...) F.: Am înțeles. A.: Păi, joi, eu aștept să-mi spuneți că ați plătit, nu că să mă suni să spui: domne, nu e joi(...) F.: Da, da, da. A.: E, e 18.000 de RON, șaptișpe mii nu știu cât, dar dumneata ca să fie, e 18.000 de RON, că dacă e, ne mai face(...) A.: Te rog eu frumos. Fă tot posibilul ca până joi s-o plătești ca să stăm și noi cu fața curată, că așa e normal! ", " A.: Păi stai bre o dată, ca să lămurim niște lucruri, că trebuie aflate lucrurile clar! A trecut atâta și am rămas noi datori acolo, suma asta de 18.000. Se poate rezolva sau nu, dacă se poate rezolva sau nu? Asta e toată povestea. F.: Da' vin eu la București cu ei în mână, vin cu ei în mână. A.: Păi da' când bre, ca să spunem și noi?! F.: Până pe data de 20, eu îs în București. A.: Pe data de 20?! F.: Până în 20 îs în București. Și are o problemă ăsta micul, îl doare, obosește la școală și îl doare așa pe sub braț, nu știu. A.: Dar nu poți să vii pe 19, dragă, că eu pe 20 nu mai sunt în București?! F.: Am înțeles. Vin mai repede și vin și cu el oleacă ca să-l vedeți! A.: Păi vino pe 18, atuncea!".

Declarațiile martorului se coroborează și cu înscrisurile puse la dispoziție de martorul DD. (e-mail-urile trimise către și de F.) și din care rezultă că la data de 14.11.2016 martorului i s-a trimis factura proformă pentru tipărirea cărții. Factura este emisă de EE. pe numele SC FF. SRL (o firmă a martorului F.), valoarea facturii fiind de 17.830 de RON, iar serviciul prestat este "sponsorizare carte Urgențe în traumatologia și ortopedia pediatrică".

Așadar, a rezultat că inculpatul a pretins martorului suma de 18.000 RON, cu titlu de sponsorizare pentru editarea unei publicații medicale, în scopul de a acorda în viitor îngrijiri medicale fiului martorului, aspect care reiese, atât din declarațiile martorului, dar și din convorbirile telefonice interceptate în cauză și redate mai sus.

În ceea ce privește actul material din luna mai 2012 constând în pretinderea sumei de 10.000 RON de la martorul F., mascată ca donație pentru GG. al cărei președinte era inculpatul, pentru a-i acorda îngrijiri medicale fiului acestuia, CC., sumă transferată de martor în două tranșe a câte 5.000 RON în contul GG., instanța a reținut că declarațiile martorului în care a arătat că inculpatul îi solicita sume de bani înaintea intervențiilor chirurgicale de ajustare a dispozitivului Veptr, intervenții ce urmau a fi efectuate de inculpat din 6 în 6 luni, până când copilul își înceta creșterea, se coroborează cu contractul de sponsorizare încheiat la data de 16.03.2012 între societatea martorului (SC HH. SRL, în calitate de sponsor) și GG. (în calitate de beneficiar), reprezentată de A., precum și relațiile furnizate de II. și din care rezultă că la data de 23.05.2012 SC HH. SRL a transferat de două ori câte 5000 de RON în contul GG., justificarea plății fiind contract de sponsorizare. Potrivit contractului menționat anterior sponsorul se obligă să susțină acțiunea de sponsorizare organizată de beneficiar și să pună la dispoziția beneficiarului suma de 10.000 de RON, sumă ce se va plăti în contul GG. deschis la II..

Așadar, probatoriul administrat în cauză și expus mai sus a confirmat existența actelor materiale de pretindere, respectiv primire a unor sume de bani de către inculpat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

În continuare, instanța a analizat cerințele atașate elementului material al infracțiunii, respectiv: a. banii sau foloasele patrimoniale pretinse/primite nu sunt cuvenite în mod legal făptuitorului; b. pretinderea/primirea trebuie realizată în legătură (de ex. în scopul, ca răsplată) cu îndeplinirea unui act (licit/ilicit) ce intră în îndatoririle de serviciu ale autorului.

a. banii sau foloasele patrimoniale pretinse/primite nu sunt cuvenite în mod legal făptuitorului:

Cu toate că inculpatul a avansat ideea că potrivit disp. art. 34 alin. (2) din Legea nr. 46/2003 pacienții aveau dreptul să facă donații secției de ortopedie în care acesta activa, iar nu lui personal, instanța a reținut că această chestiune a fost tranșată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 19/04.06.2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 590/05.08.2015.

În acest sens s-a făcut referire la art. 34 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.

Prin decizia sus-menționată Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că fapta medicului angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate (cazul inculpatului), care are calitatea de funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din C. pen., de a primi plăți suplimentare sau donații de la pacienți, în condițiile art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege având ca urmare incidența dispozițiilor art. 21 alin. (1) teza I-a din din C. pen.

Împrejurarea că sumele de bani erau oferite ca donație pentru secția de ortopedie în cadrul căreia activa inculpatul este nereală.

Astfel, din probatoriul administrat, s-a reținut în primul rând că sumele de bani au fost pretinse/oferite în condițiile prevăzute la alin. (1) al art. 34 din Legea nr. 46/2003, respectiv prin supunerea pacienților la diferite forme de presiune pentru a-i determina să ofere recompensele, fiind vorba aici de: girarea de către inculpat, prin atitudinea sa de a primi în mod constant diferite sume de bani, a unei practici, cutume, potrivit căreia pacienții trebuiau să ofere o oarecare sumă de bani, aceasta fiind percepută ca o condiție pentru a accesa serviciile medicale oferite de inculpat (martorii audiați în cauză au arătat că din discuțiile avute cu ceilalți aparținători au aflat că trebuie să dea medicului o oarecare sumă de bani, după posibilități ori în funcție de complexitatea actului medical); în cazul sumelor de bani pretinse/oferite cu titlu de donație sau sponsorizare, inculpatul pretindea această sumă anterior efectuării actului medical, iar în cazurile supuse analizei s-a stabilit că suma de bani astfel pretinsă reprezenta o condiție pentru a beneficia de actul medical oferit de inculpat. În această ultimă ipoteză s-a reținut că tocmai situația vulnerabilă în care se aflau pacienții și aparținătorii lor (necesitatea efectuării unor intervenții chirurgicale apreciate ca urgențe ori situația personală a martorilor care aveau la dispoziție o perioadă scurtă de timp pentru efectuarea intervenției, întrucât locuiau în străinătate) era în sine un factor suficient de presant încât să îi determine să accepte orice solicitări de ordin material, chiar și voalate, venite din partea medicului (de ex. cazul martorei V. care trebuia să revină în Italia cu copilul minor și căreia inculpatului i-a comunicat verbal: "dumneavoastră, dacă vreți, faceți o donație scrisă pentru spital și rămâneți la preț jumătate").

În al doilea rând instanța a constatat că în toate cazurile sumele de bani au fost primite de către inculpat ori au fost direcționate (contractul de sponsorizare, pct. 22 din rechizitoriu) către asociația profesională al cărei președinte era chiar inculpatul. Chiar dacă în anumite cazuri s-au întocmit înscrisuri precum "donații" ori "contracte de sponsorizare", instanța a reținut că acestea nu prezintă relevanță câtă vreme sumele de bani erau solicitate cu titlu de mită, așa cum s-a arătat anterior.

Mai mult, instanța a reținut că în cazul "donațiilor" sumele de bani au fost oferite efectiv inculpatului și s-au aflat tot timpul la dispoziția acestuia, fiind găsite cu ocazia percheziției domiciliare efectuată în biroul său aflat în incinta spitalului. De altfel, instanța a observat că pentru "editarea unui tratat de ortopedie și traumatologie pediatrică" inculpatul a pretins și a primit în cursul lunii mai 2016 suma de 1000 euro de la martora BB., pentru ca ulterior, în cursul lunilor noiembrie - decembrie 2016, să pretindă suma de 17.830 RON de la martorul F. cu titlul de "sponsorizare carte Urgențe în traumatologia și ortopedia pediatrică". Această împrejurare denotă faptul că actele de donație/sponsorizare pentru diferite cauze (de ex. pentru editare tratat ortopedie pediatrică sau pentru realizare congrese, publicații, cărții, reviste etc.) nu erau decât niște forme de acumulare a unor sume de bani care rămâneau la dispoziția inculpatului.

Este astfel evident faptul că sumele de bani nu erau cuvenite în mod legal inculpatului.

b. pretinderea/primirea trebuie realizată în legătură cu îndeplinirea unui act (licit/ilicit) ce intră în îndatoririle de serviciu ale autorului:

În toate cazurile analizate s-a stabilit că sumele de bani au fost oferite inculpatului în timpul efectuării actului medical (consultații) sau la foarte scurt timp după efectuarea actului medical.

Înregistrările ambientale efectuate în cauză și declarațiile martorilor confirmă fără dubiu faptul că sumele de bani oferite de aparținătorii pacienților reprezentau, fie o răsplată pentru prestația medicală (consultație, intervenție chirurgicală), fie o modalitate de a avea acces la serviciile medicale oferite de inculpat (cazul intervențiilor chirurgicale și consultațiile pentru care pretins/primit bani sub forma unor acte de donație/sponsorizare).

Conform fișei postului inculpatului A., a rezultat că acesta este medic, șef secție la Spitalul YY. și organizează și răspunde de întreaga activitate în secția pe care o conduce, oferă pacienților asistență medicală competentă conform cu pregătirea modului de funcționare a secției.

Astfel, actele pentru a căror îndeplinire inculpatul a pretins/primit sume de bani (consultații, intervenții chirurgicale, îngrijiri medicale etc.) intră în îndatoririle sale de serviciu.

S-a reținut săvârșirea infracțiunii în formă continuată pentru motivele expuse în încheierea din data de 12.11.2019.

Instanța de fond a reținut din probatoriul administrat că infracțiunea există și a fost săvârșită de inculpat cu intenție directă, calificată prin scop.

Elementul material al infracțiunii constă în primirea, respectiv pretinderea și ulterior primirea de sume de bani în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Inculpatul a executat acte materiale corespunzătoare modalităților alternative de pretindere și primire.

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptelor.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art. 74 alin. (1) din C. pen.

II. Prin Decizia penală nr. 430/A din 30.03.2021 Curtea de Apel București, secția I penală, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de apelantul-inculpatul A., împotriva Sentinței penale nr. 1898/16.12.2019 a Tribunalului București, secția I penală.

A desființat în parte sentința atacată și rejudecând pe fond:

A constatat că prin încheierea din data de 16.02.2021 a instanței de control judiciar s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin încheierea din 12.11.2019 a instanței de fond, dintr-o singură infracțiune de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (21 acte materiale), în două infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., (20 de acte materiale) și o infracțiune de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen., totul cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

A constatat că pentru fapta din luna mai 2012, legea penală mai favorabilă este legea nouă și în consecință:

În baza art. 396 alin. (1) teza penultimă și alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În temeiul art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) din C. pen. și art. 79 alin. (3) din C. pen. a condamnat pe inculpatul A. (20 de acte materiale) la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, faptă din perioada mai- decembrie 2016.

A menținut modalitatea de executare a pedepsei principale, de 2 ani și 6 luni închisoare stabilită de prima instanță.

A redus perioada interzicerii celorlalte drepturi de la 5 ani, la 2 ani.

A înlăturat aplicarea pedepsei complementare a publicării hotărârii definitive de condamnare pe cheltuiala proprie.

A menținut celelalte pedepse complementare și accesorii aplicate de prima instanță.

A redus termenul de supraveghere a executării pedepsei principale de la 4 ani, la 3 ani.

A redus numărul zilelor de muncă neremunerată în folosul comunității la care a fost obligat inculpatul, de la 120 zile, la 60 zile.

În temeiul art. 93 alin. (2) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune București sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 424 alin. (3) din C. proc. pen. rap. la art. 72 din C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, perioada reținerii de la data de 11.12.2016 la 12.12.2016 și a arestului la domiciliu de la data de 12.12.2016 la 20.12.2016.

A înlăturat aplicarea pedepsei amenzii penale, care însoțește pedeapsa închisorii, în cuantum de 150.000 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. d) din C. proc. pen. rap. la art. 289 alin. (3) din C. pen. și rap. la art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. a confiscat de la inculpatul A. sumele de 3250 euro (sumă ce va fi plătită în echivalent în RON la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data plății efective) și 11.800 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. a menținut în parte măsurile asiguratorii instituite prin ordonanța din data de 14.12.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, numai cu privire la sumele de 1500 RON (recipisă de consemnare B. nr. x din 12.12.2016), 3000 euro (recipisă de consemnare B. nr. x din 12.12.2016), 13.299 RON (recipisă de consemnare B. nr. x din 12.12.2016).

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. a ridicat măsurile asiguratorii instituite prin ordonanța din data de 14.12.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, cu privire la suma de 5015 euro (recipisă de consemnare B. nr. x din 12.12.2016), 750 dolari SUA (recipisă de consemnare B. nr. x din 12.12.2016); prin ordonanța din data de 13.12.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București cu privire la sumele de 32.370,02 RON existentă în contul deschis la C. - Sucursala Academiei - IBAN x (conform încheierii pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, la data de 10.02.2017, Dosar nr. x/2016), 8.179,21 RON existentă în contul deschis la D. SA - IBAN x (conform încheierii pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, la data de 10.02.2017, Dosar nr. x/2016) și 24.079,76 euro existentă în contul deschis la C. - Sucursala Academiei - IBAN x.

A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate care nu contravin prezentei.

Pentru a hotărî în acest sens, instanța de apel următoarele:

În ceea ce privește apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, instanța de apel a observat că acesta se impune a fi admis din perspectiva criticii greșitei schimbări a încadrării juridice dispusă de judecătorul fondului, din 20 de infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. și o infracțiune de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen., toate cu aplic. art. 38 din C. pen., într-o singură infracțiune de luare de mită în formă continuată, 21 de acte materiale, prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., raportat la cele dispuse de către curte cu referire la acest aspect prin încheierea de ședință din data de 16.02.2021.

În ceea ce privește apelul declarat de apelantul-inculpat A., s-a observat că în principal, inculpatul a solicitat rejudecarea de către prima instanță a dosarului, față de lipsa motivării din sentința atacată, iar în caz contrar, rejudecarea de către instanța de apel și achitarea sa pentru toate faptele pentru care a fost trimis în judecată, în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Raportat la solicitarea de admitere a apelului, desființarea sentinței apelate și rejudecarea de către prima instanță a cauzei, curtea a apreciat că în speță nu sunt incidente disp. art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., hotărârea instanței de fond cuprinzând toate mențiunile obligatorii prev. de art. 401-404 din C. proc. pen., iar potrivit art. 417 din C. proc. pen., curtea poate suplini o eventuală lacună în motivarea sentinței instanței de fond, efectuând propria sa analiză a probelor de la dosar și propria sa apreciere a acestor probe. Totodată, a observat că, în speță, nu este incident vreunul din cazurile de nulitate absolută prev. de art. 281 din C. proc. pen.

Față de solicitarea de achitare, instanța de apel a reținut că inculpatul A. a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță pentru următoarele fapte circumscrise elementului material al infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen., indiferent de încadrarea juridică a acestora, din actul de sesizare, din încheierea instanței de fond din data de 12.11.2019 sau din încheierea Curții din data de 16.02.2021:

Situația de fapt anterior menționată a fost stabilită în baza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale și readministrate în mare parte, în cursul cercetării judecătorești pe fond, dar și în apel: denunțurile și declarațiile martorilor-denunțători, declarațiile martorilor, acte medicale, procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate în mediul ambiental, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, înscrisurile aflate la dosar, procesele-verbale de percheziție domiciliară și planșele fotografice anexate și înregistrările audio-video efectuate cu ocazia percheziției domiciliare.

Curtea a constatat, raportat la apărarea inculpatului că acesta, cu excepția anumitor acte materiale, cele cu privire la care s-a reținut că au fost săvârșite prin ascunderea caracterului lor ilicit sub forma unor donații deghizate, nu contestă lipsa probelor doveditoare ale comiterii lor, ci caracterul ilicit al primirii banilor, într-o variantă, sau inexistența acțiunii de pretindere, în altă variantă, precum și faptul că niciodată nu a condiționat actul medical de primirea unor sume de bani.

Evident, în privința actelor materiale al căror caracter penal, s-a reținut că a fost mascat prin întocmirea și semnarea unor donații deghizate, inculpatul susține în apărarea sa, inexistența faptelor din perspectivă penală.

În consecință, față de aceste apărări, curtea a constatat în primul rând că prin referatul cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, au fost reținute mare parte din actele materiale care ulterior au făcut obiectul sesizării instanței de fond, cu rechizitoriul parchetului, respectiv, cele din perioada 26.10.2016-24.11.2016, după cum urmează: fapta din data de 26.10.2016, ora 09:50, când a primit suma de 100 de euro de la E.; fapta din data de 31.10.2016, ora 19:21, când a primit suma de 100 de RON, de la de G.; fapta din data de 01.11.2016, ora 10:46, când a primit suma de 100 RON de la numita H.; fapta din data de 02.11.2016, ora 10:52, când a primit suma de 500 RON, de la numitul I.; fapta din data de 11.11.2016, ora 10:16, când a primit suma de 400 de RON, de la J.; fapta din data de 11.11.2016, ora 13:00, când a primit suma de 300 de euro, de la K.; fapta din data de 14.11.2016, ora 09:28 când a primit suma de 50 RON de la numita L.; fapta din d