ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 905/2021

Ședința publică din data de 16 februarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 17.01.2017, sub nr. de dosar x/2017, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, anulare Deciziei nr. 5 din 15.07.2016 de soluționare a contestației și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/12 din 27.05.2016 privind proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă" aferent Contractului de finanțare nerambursabilă nr. 334/25.11.2014, prin care s-a dispus obligarea reclamantei la restituirea creanței bugetare de 965.084,14 RON primită cu titlu de finanțare nerambursabilă.

Prin sentința civilă nr. 4211 din 8 noiembrie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. (fostă B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 4211 din 8 noiembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A. S.R.L. (fostă B. SRL), în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ..

În motivare, recurenta arată că, în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit (Măsura 1.1.1, Axa prioritară 4), în data de 23.05.2014 a depus Cererea de finanțarea nr. RO 41 130814 09 04 0976, privind proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă". Societatea a încheiat la data de 25.11.2014, cu autoritatea contractantă Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Contractul de finanțare nerambursabilă prin Programul Operațional pentru Pescuit nr. 334/25.11.2014.

Proiectul a fost finalizat, implementat, iar Autoritatea contractantă a plătit Societății întreaga finanțare nerambursabilă în baza cererilor de rambursare si rapoartelor de progres, suma totală decontată fiind de 965.084,14 RON.

În data de 3 iunie 2016, i s-a comunicat Procesului-Verbal atacat, în cuprinsul căruia, echipa de control din cadrul Direcția Generală Control, Antifraudă și Inspecții a analizat următoarele aspecte care ar reprezenta nereguli în înțelesul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 și al prevederilor art. 19 din Anexa l a Contractului, respectiv:

a) Proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă" este neeligibil întrucât activitatea finanțată nu corespunde obiectivului și activităților propuse la finanțare în cadrul Măsurii 1.1.1. - Creșterea valorii adăugate a produselor obținute din pescuit și acvacultura și marketingul acestora;

b) Evaluarea și impactul Proiectului nu corespund declarațiilor Beneficiarului cuprinse în cererea de finanțare cu privire la asigurarea necesarului energetic al Societății, raportul dintre cheltuielile Societății cu energia electrică și totalul cheltuielilor de exploatare, precum și cu privire la creșterea cifrei de afaceri;

c) Beneficiarul a împărțit în mod artificial un singur proiect mare în două proiecte mai mici; Beneficiarul nu ține o evidență contabilă distinctă a Proiectului; Societatea nu își înregistrează în contabilitate producția de energie provenită din sistemul de energie regenerabilă; Societatea a schimbat soluția tehnică pentru amplasarea panourilor fotovoltaice.

Echipa de control a reținut, în principal că, Proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă" este neeligibil întrucât activitatea finanțată nu corespunde obiectivului și activităților propuse la finanțare în cadrul Măsurii 1.1.1. - Creșterea valorii adăugate a produselor obținute din pescuit și acvacultura și marketingul acestora.

În baza constărilor de mai sus, s-a stabilit în sarcina Societății obligația de a restitui suma de 965.084,14 RON, rezultată din neeligibilitatea proiectului.

Prin sentința civilă nr. 4211 din 08.11.2017, s-a respins acțiunea formulată de Societate împotriva Procesului-verbal și a Deciziei de soluționarea contestației.

Recurenta consideră sentința nelegală deoarece cuprinde motive contradictorii și a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material (art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.).

Astfel, în mod eronat prima instanță a reținut că Proiectul depus de Societate nu este eligibil, fiind un proiect de modernizare a fermei de creștere a sturionilor și nu un proiect cu activități/acțiuni destinate modernizării sectorului de procesare.

În acest sens, recurenta arată că, ferma de creștere a sturionilor a fost construită de Societate în anul 2014, prin Programul Operațional pentru Pescuit (POP), Măsura 2.1. Investiții productive în acvacultura din POP 2007-2013, Axa prioritară 2 - Acvacultura, Acțiunea 1, conform contractului de finanțare nerambursabilă nr. 90/25.03.2011.

Ulterior, Societatea a construit secția de procesare pește, în cadrul POP, Axa prioritară 4, Măsura 1.1.1. În același timp, conform Contractului de finanțare nerambursabilă nr. 334/25.11.2014, Societatea a realizat Proiectul "Sistem de energiei regenerabilă peste ferma piscicolă", în cadrul POP, Axa prioritară 4, Măsura 1.1.1. Energia astfel produsă va fi utilizată de Societate pentru operarea secției de procesare pește. Consideră că dispozițiile art. 18 din H.G. nr. 442/2009, permit oricărui solicitant depunerea în același timp a mai multor proiecte în cadrul POP, pentru a fi cofinanțate din FEP.

Având în vedere prevederile pct. 1.3. "Obiectivele măsurii" din Ghidul Măsurii 1.1.1., atât proiectul "Construire secție procesare pește", cât și proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă", propun implementarea unor acțiuni incluse în obiectivul Măsurii 1.1.1, respectiv prelucrarea produselor pescărești și utilizarea energiei regenerabile în prelucrarea acestora.

Recurenta apreciază că, în mod eronat, prima instanță a confirmat calificarea Proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" ca fiind neeligibil, în baza unei mențiuni cuprinse în acest Proiect, respectiv "societatea dorește să aducă completări la ferma de creștere a sturionilor, prin achiziționarea unor panouri fotovoltaice" deoarece această ccompletare privește exclusiv amplasarea panourilor fotovoltaice pe acoperișul halei de creștere a sturionilor însă energia fiind folosită pentru secția de procesare pește.

Chiar dacă ambele proiecte (construire secție de procesare și sistemul de energie regenerabilă peste ferma piscicolă) au fost realizate în paralel, după implementare energia produsă a fost utilizată pentru prelucrarea produselor piscicole. Consideră irelevant faptul că la data depunerii cererii de finanțare, secția de procesare nu era finalizată, atât timp cât, după finalizarea proiectelor, energia regenerabilă a fost consumată în activitatea de procesare a peștelui.

În conformitate cu prevederile Ghidului Măsurii 1.1.1., contrar celor reținute de prima instanță, este esențial pentru stabilirea eligibilității proiectului faptul că energia produsă a fost utilizată în prelucrarea produselor piscicole ale Societății.

În aceste condiții, sunt respectate ambele condiții prevăzute la pct, 2.2. "Eligibilitatea proiectului" din Ghidul Măsurii, respectiv:

a) Proiectul este implementat pe teritoriul FLAG Dunărea Calărășeană; și

b) proiectul conține activități eligibile pentru măsura 1.1.1, conform punctului 2.3 din Ghid, respectiv extinderea, echiparea și modernizare unităților de prelucrare prin utilizarea energiei regenerabile (solare).

Aceasta rezultă atât din concluziile Raportului tehnico-economic, întocmit de FLAG Dunărea Calărășeană cât și din Lista de verificare a cererilor de finanțare selectate de către FLAG și propuse pentru finanțare în care Direcția Generală de Pescuit (DGP) din cadrul MADR, Autoritate de Management pentru POP u bifat DA la punctul 7 "Obiectivul propus se înscrie în obiectivul măsurii cuprinse în strategie, pentru care solicitantul aplică,,.

Recurenta consideră că procesul-verbal a fost emis cu încălcarea principiului certitudinii juridice.

Se arată astfel că, eligibilitatea proiectului "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" pentru obținerea finanțării nerambursabile a fost analizată în cadrul procesului de verificare a Cererii de finanțare, din perspectiva îndeplinirii condițiilor minime obligatorii pentru a obține finanțarea și la îndeplinirea criteriilor de selecție/eligibilitate. Toate informațiile privind proiectul au fost astfel aduse la cunoștința MADR încă de la momentul depunerii cererilor de finanțare iar dacă aceste elemente erau de natură a crea suspiciuni, MADR trebuia să dispună verificări amănunțite cu privire la aceste aspecte încă din faza analizării cererii de finanțare, ori să respingă Cererea de finanțare. Cu toate acestea, MADR a apreciat că toate condițiile de eligibilitate stipulate de Ghidul Măsurii și de legislația națională și comunitară au fost îndeplinite și ca urmare a aprobat cererea de finanțare și a semnat Contractul de finanțare.

Recurenta consideră că autoritatea publică trebuie să manifeste un comportament consecvent și predictibil, comportament de natură să îndrume administratul - beneficiarul, în cazul acestui gen de proiect.

Autoritatea publică este ținută, la fel ca și beneficiarii, de respectarea propriilor acte, simpla sesizare de nereguli nedând naștere unui drept de a relua un control administrativ asupra unor aspecte care au fost verificate deja în cadrul verificării cererii de finanțare depuse și din perspectiva eligibilității proiectului. O soluționare corectă a unei sesizări de nereguli trebuie să plece de la verificarea rezultatelor controalelor anterioare și, în situația în care sunt aspecte sau circumstanțe noi, neverificate de autoritățile de management, atunci acestea pot proceda la verificări noi.

De altfel, acesta este principiul care guvernează limitele de exercitare a controlului fiscal, autoritatea fiscală fiind ținută de respectarea concluziilor controalelor anterioare.

În practica sa, Curtea de Justiție a Comunității Europene a statuat în repetate rânduri că "principiul că o măsură nu poate fi modificată odată ce ea a fost adoptată de autoritățile competente constituie un factor esențial care contribuie la certitudinea juridică și la stabilitatea situațiilor juridice în ordinea juridică comunitară, atât pentru instituțiile comunitare, cât și pentru persoanele a căror situație juridică și de fapt este afectată printr-o decizie adoptată de aceste instituții" (subl. ns). Mai mult, CJCE s-a pronunțat în sensul că "importante considerații de certitudine juridică afectând toate interesele implicate, atât publice, cât și private, fac, în principiu, imposibilă redeschiderea problemei plății pentru trecut"

Decizia MADR de a solicita întreaga finanțare acordată în temeiul Contractului de finanțare, pentru motivul că Proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" nu este eligibil, înseamnă desființarea (revocarea) propriului său act emis anterior, intrat în circuitul civil și care a produs efecte juridice.

În același sens sunt și dispozițiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, care instituie o excepție de la principiul revocabilității actelor administrative, respectiv nu pot fi revocate actele administrative care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice.

Recurenta apreciază că, odată aprobată Cererea de finanțare de către Autoritatea pârâtă și încheierea Contractului de finanțare, Societatea este obligată să realizeze Proiectul în condițiile descrise în Cererea de finanțare și aprobate de Autoritatea pârâtă și, așa cum reiese din Procesul-verbal la data efectuării controlului, Proiectul era implementat. Singura modificarea a Proiectului realizat față de condițiile arătate în Cererea de finanțare, constată de echipa de control o reprezintă montarea unei părți din panourile fotovoltaice lângă hala de creștere și nu pe acoperișul acesteia iar în opinia sa, aspectele reținute de echipa de control ca fiind nereguli nu reprezintă încălcări ale obligațiilor contractuale, fiind aspecte petrecute în etapa precontractuală.

Beneficiarul nu a acționat cu intenția de a eluda regulile privind finanțarea nerambursabilă, ci a depus cele trei cereri de finanțare, în aceeași zi, furnizând toate informațiile solicitate și având convingerea deplină că ceea ce declară este real, fără a urmări inducerea în eroare a autorității contractante sau crearea vreunui avantaj necuvenit.

Toate informațiile pe care se întemeiază concluzia Procesului-verbal au fost cunoscute de autoritatea pârâte de la data depunerii Cererii de finanțare, fiind furnizare de Beneficiar.

În aceste condiții, chiar dacă echipa de control a stabilit creanța bugetară în interiorul termenului de prescripție și în exercitarea competențelor sale legale, măsura adoptată de MADR prin Procesul-verbal modifică integral decizia aceleiași autorități de a aproba finanțarea și de a încheia Contractul de finanțare, adoptată în noiembrie 2014.

De asemenea, recurenta apreciază că, în mod eronat prima instanță a reținut că societatea a împărțit în mod artificial un proiect mare în două proiecte pentru a beneficia de o finanțare nerambursabilă din POP considerabil mai mare.

Arată astfel că, în privința interpretării noțiunilor "crearea artificială" a condițiilor necesare pentru a beneficia de o finanțare nerambursabilă și "avantaj care contravine" în sensul articolului 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/20119 s-a pronunțat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene arătând că, pentru a se reține crearea unor condiții artificiale pentru obținerea unei finanțări trebuie să se demonstreze, prin probe concrete, atât existenta elementului obiectiv, cât și a celui subiectiv, constând în intenția de a obține un avantaj necuvenit.

Societatea a depus în data de 23.05.2014, două proiecte în cadrul Măsurii 1.1.1 (i) "Construire secție procesare pește" și (ii) "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" care apar ca fiind interdependente, iar pentru fiecare proiect au fost obținute autorizații de construire distincte.

Complementaritatea proiectelor depuse de Societate și invocată de DGCAI, rezultă în mod necesar din faptul că proiectele implementează anumite acțiuni eligibile (enumerate la pct. 2.3. din Ghid) menite să realizeze obiectivul Măsurii 1.1.1., mici afaceri pentru prelucrarea produselor pescărești, creându-le valoare adăugată. În concret, Societatea prelucrează peștele în secția de procesare, prin utilizarea energiei produse de Sistemul de energie regenerabilă peste fermă piscicolă, iar produsele astfel obținute sunt certificate și distribuite spre vânzare folosind investițiile realizate prin proiectul "Dezvoltarea strategiilor de marketing și certificarea produselor rezultate din pește".

Abaterea presupus a fi săvârșită de către Beneficiar constă în împărțirea în mod artificial al unui proiect mai mare în două proiecte. Pentru ca această abatere să fie calificată ca fiind o neregulă, ar fi trebuit ca Societatea să obțină un avantaj/beneficiu pe care nu l-ar fi obținut dacă nu săvârșea acțiunea respectivă.

Astfel, prima instanță a identificat ca fiind avantajul obținut de Societate astfel:

"în lipsa divizării proiectului în cele care au făcut obiectul a doua cereri de finanțare distincte, cheltuielile pentru investiții privind energia neconvențională ar fi fost eligibile în limita a 10% din valoare totală a proiectului..."

Operațiunile cuprinse Axa prioritară 2 pentru care se acordă sprijin în cadrul Axei prioritare 4 sunt prevăzute în Capitolul II al Regulamentului nr. 1198/2006, Art. 34 "Investiții în prelucrare și comercializare" și art. 35 "Măsuri eligibile în procesul de prelucrare și comercializare"; iar, nivelul contribuției este prevăzut în Anexa II "Intensitatea ajutorului" a Regulamentului (CE), respectiv 60% contribuție publică și 40% contribuția beneficiarilor private însă niciunul dintre textele susmenționate care stabilesc condițiile relevante și nivelul contribuției nu impun vreo limitare privind cheltuielile cu energia regenerabilă.

De asemenea, în Anexa Ordinului MADR nr. 392/2009, Capitolul II Cheltuieli specifice lit. (Q) Măsura 4.1. "Dezvoltarea zonelor pescărești", lit. f) "alte cheltuieli prevăzute în art. 44 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2009 " nu este prevăzută nicio limitare pentru asemenea cheltuieli.

Pragul de 10% din investițiile pentru energia regenerabilă este stabilit de AM pentru unele măsuri de investiții din POP, nefiind o condiție relevantă din regulamentul FEP. Acest prag este menționat în Anexa la OMADR 392/2009, punctul 11 - cheltuieli eligibile specifice (pentru fiecare măsură).

Prin urmare, în opinia recurentei, au fost respectate condițiile relevante din capitolul 11 din Regulamentul 1198/2006, câtă vreme pragul de 10% se referă la cheltuieli specifice pentru anumite măsuri, nu și pentru măsura 4.1."

În concluzie, se arată că, prin depunerea a două cereri de finanțare pentru proiectele "Construire secție procesare pește" și "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă", beneficiarul nu și-a creat o situație diferită, care să aibă drept efect plata unei sume necuvenite.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 27 iulie 2018, intimatul-pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a invocat excepția nulității recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În motivare se arată că, la data de 23.05.2014 S.C. A. S.R.L. a depus trei proiecte la FLAG Dunărea Călărășeană în scopul obținerii finanțării nerambursabile din POP 2007-2013, declarând intenția sa de a construi o secție de procesare pește, proiect pentru care a solicitat o finanțare nerambursabilă în valoare de 986.364,00 RON, și separat un proiect privind montarea unui sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă pentru care a solicitat o finanțare nerambursabilă în valoare de 988.277,00 RON.

Obiectivul Măsurii FLAG 1.1.1. - Creșterea valoni adăugate a produselor obținute din pescuit și acvacultura și marketing-ul acestora, este de a încuraja spiritul antreprenorial local, în special prin crearea de mici afaceri pentru prelucrarea produselor pescărești, creându-le valoare adăugată și prin crearea de piețe de desfacere necesare sectorului de pescuit pentru produsele proprii.

Măsura urmărește, de asemenea: a) să stimuleze inovația și să introducă procedee ecologice sau/și utilizarea energiei regenerabile în prelucrarea acestora; b) să stimuleze inovația, mai ales în domeniul marketing-ului (crearea de sinergii cu alte inițiative, multiplicarea de bune practici).

Activitățile implementate în cadrul acestei măsuri trebuie să completeze activitățile din cadrul Măsurii 2.3. prelucrarea și comercializarea peștelui din cadrul POP 2007-2013, acțiunile 1, 2, și 3 si 4, răspunzând, în aceiași timp obiectivului 1.2. promovarea unui delimitare sector de acvacultura durabil și măsurii 3.4. dezvoltare de noi piețe și campanii de promovare. Reiese că această măsură din cadrul strategiei flag se adresează în principal activităților de procesare, marketing și comercializare, prin aceasta dorindu-se creșterea valorii adăugate a produselor (prin procesarea materiei prime) și crearea de noi piețe de desfacere.

În categoria acțiunilor ce se vor finanța, se regăsește utilizarea energiei regenerabile, dar în cadrul subcapitolului:

"construirea, extinderea, echiparea și modernizarea unităților de prelucrare", nicidecum ca și modernizare a unităților de creștere a peștelui.

Printre domeniile de acțiune ce se au în vedere pentru această măsură nu se regăsește nicio activitate pe care beneficiarul proiectului "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă" și-o propune.

Cererea de finanțare anexă la Contractul de finanțare nerambursabilă nr. 334/25.11.2014 prevede că, prin proiect se dorește îmbunătățirea situației economice a societății, prin reducerea cheltuielilor cu energia. Ținând cont că în momentul de față aproximativ 40% din cheltuielile societății sunt reprezentate de consumul de curent electric, societatea a căutat diferite oportunități de reducere a acestora. (...) societatea dorește să aducă completări la ferma de creștere a sturionilor, prin achiziționarea unor panouri fotovoltaice.

(...) Prin acest proiect se vor realiza lucrări de construcții aferente montării celulelor fotovoltaice pe acoperișul fermei de creștere a peștelui.

În acest sens, prin proiectul de construire a fermei piscicole beneficiarul a prevăzut sistemul de panouri fotovoltaice pentru utilizarea de energie regenerabilă, însă prin Actul adițional nr. x/22.07.2013 la contractul de finanțare nerambursabilă, s-a aprobat solicitarea beneficiarului de a modifica soluția tehnică inițială, una dintre modificări fiind renunțarea la sistemul de energie regenerabilă, sumele aferente fiind alocate către alte categorii de cheltuieli. În cadrul acestui proiect, respectiv "Construire fermă piscicolă", conform Ordinului MAPDR nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanțate în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2013, lit. F) punctul 18, "cheltuielile pentru investiții privind energia neconvențională (solară și/sau eoliană) sunt eligibile în limita maximă a 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului".

La data depunerii proiectului (23.05.2014) "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă" beneficiarul nu exploata în cadrul fermei nicio capacitate de procesare funcțională, la aceeași dată - 23.05.2014 - beneficiarul abia depunea în cadrul FLAG-ului Dunărea Călărăseană un proiect separat privind construirea unei secții de procesare a peștelui.

Așa cum a reținut de instanța de fond. Măsura 1.1.1., în cadrul căreia beneficiarul a depus proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă", urmărește utilizarea energiei regenerabile, dar pentru prelucrarea produselor pescărești, nefiind așadar cazul proiectului menționat mai sus, depus de către recurentă.

Urmare verificărilor efectuate s-a constatat că proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" nu este eligibil in cadrul Măsurii 1.1.1. Creșterea valorii adăugate a produselor obținute din pescuit și acvacultura și marketing-ul acestora din cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală a FLAG-ului Dunărea Călărășeană, acesta fiind, astfel cum declară si beneficiarul prin indicatorul de rezultat propus, "unitate de creștere a peștelui modernizată", un proiect de modernizare a fermei de creștere a sturionilor, creată si finalizată tot prin fonduri FEP în anul 2014. și nu un proiect cu scopul/obiectivul și activități/acțiuni destinate modernizării sectorului de procesare, astfel cum stabilește Strategia ca si domeniu de acțiune.

La vizita pe teren efectuată de echipa de control în data de 13.04.2016 s-a constatat că sistemul de energie regenerabilă, pus în funcțiune în septembrie 2015, deservea în principal ferma de creștere a sturionilor nu doar hala de procesare pește creată ulterior, așa cum susține eronat recurenta.

Totodată, din cererea de finanțare depusă de beneficiar pentru obținerea fondurilor europene nerambursabile, anexă la contractul de finanțare nr. x/25.11.2014, rezultă că sistemul de energie regenerabilă se adresează în principal reducerii costurilor suferite de societate cu consumul de curent electric în cadrul fermei de creștere a sturionilor

Deși în planul de afaceri, parte integrantă a cererii de finanțare, recurenta declară că dorește să aducă completări la ferma de creștere a sturionilor, prin achiziționarea de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară procesului de creștere a peștelui, ulterior stabilirii creanței bugetare, declară eronat că energia astfel produsă fiind folosită pentru secția de procesare pește și că hala de creștere a fost folosită doar pentru amplasarea panourilor fotovoltaice.

Cu privire la evaluările efectuate de către FLAG Dunărea Călărășeană, DGP AMPOP și evaluatorii externi C., echipa de control a prezentat pe larg în cadrul titlului de creanță constatările din care rezultă că evaluarea tehnico - economică nu a ținut cont în totalitate de prevederile strategiei FLAG si nu au fost luate în calcul toate variabilele ce țin de implementarea proiectului, astfel că evaluarea nu a fost corectă și nu reflectă situația reală, iar potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2001, existența unor nereguli poate fi constatată și cu ocazia unor verificări ulterioare cu privire la încălcarea legislației cu ocazia depunerii documentației. Așadar, verificările efectuate de structurile pârâtei cu ocazia depunerii documentației și a analizei cererilor de plată nu înlătură de la aplicare dispozițiile privind controlul ulterior.

Cu privire la afirmația recurentei că: "Procesul-Verbal a fost emis cu încălcarea principiului certitudinii juridice, intimate arată că, potrivit prevederilor contractului de finanțare nerambursabilă nr. 334/25.11.2014, articolul 4, pct. 4.2 alin. (4), "Autoritatea contractantă are obligația să efectueze controale pe toată perioada de valabilitate a prezentului Contract de finanțare", unde valabilitatea contractului este de 5 ani de la data semnării acestuia de către părțile contractante (art. 2 alin. (3) din contract), iar monitorizarea proiectului se face pe parcursul a 5 ani de la semnarea contractului de finanțare, conform art. 56 din Regulamentul 1198/2006 art. 2 alin. (4) din contract).

Referitor la afirmațiile beneficiarului cu privire la faptul că, "în mod eronat DGCAI a reținut că Societatea a împărțit în mod artificial un proiect mai mare în două proiecte pentru a beneficia de o finanțare nerambursabilă din POP considerabil mai mare", intimate consideră că, instanța de fond în mod corect a reținut apărările sale ca fiind fondate.

Astfel, recurenta a depus în aceeași zi, 23.05.2014, 3 proiecte în cadrul aceleiași măsuri de finanțare nerambursabilă, având următoarele teme:

- "Dezvoltarea strategiilor de marketing si certificarea produselor rezultate din pește la S.C. A. SRL" - valoarea finanțării nerambursabile fiind de 720.000 RON;

- "Construire secție procesare pește" - valoarea finanțării nerambursabile fiind de 986.364 RON;

- "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" cu valoarea finanțării nerambursabile de 988.277 RON, care face obiectul prezentei.

Din tema proiectelor prezentate, reiese că primele două, respectiv tema pentru strategiile de marketing și certificarea produselor, precum și cea pentru construirea secției de procesare pește, se încadrează în obiectivele și acțiunile măsurii, astfel cum sunt prevăzute acestea de FLAG Dunărea Călărășeană.

Două din cele 3 proiecte sunt aproape de valoarea maximă a finanțării nerambursabile acceptate/cerere de finanțare, stabilită de către FLAG Dunărea Călărășeană prin Strategie și prin Ghid. Acest fapt conduce la suspiciunea că beneficiarul a împărțit în mod artificial un singur proiect mare în 2 proiecte (cel cu tema Dezvoltarea strategiilor de marketing si certificarea produselor rezultate din pește la S.C. A. S.R.L. putând fi un proiect de sine stătător), pentru a beneficia de o finanțare nerambursabilă considerabil mai mare.

Din verificările efectuate, a reieșit că beneficiarul a primit finanțare nerambursabilă pentru cele 3 proiecte, încheind cu DGP AMPOP Contractele de finanțare nerambursabilă nr. 334, 452 și 454/2014, după cum urmează:

- Contract nr. x/2014 - plăți în valoare de 965.084,14 RON;

- Contract nr. x/2014 - plăți în valoare de 949.761,24 RON;

- Contract nr. x/2014 - plăți în valoare de 463.076,83 RON, totalizând o finanțare nerambursabilă în valoare de 2.377.922,21 RON, iar pentru cele două proiecte (construcție secție de procesare și sistem de energie regenerabilă) o valoare de 1.914.845,38 RON față de maximul admis de FLAG Dunărea Călărășeană în valoare de 1.000.000 RON pentru o singura cerere de finanțare.

În ceea ce privește suspiciunea precum că beneficiarul a împărțit în mod artificial un proiect în două proiecte "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" și "Construire secție procesare pește", pentru a obține în mod necuvenit de o finanțare nerambursabilă mai mare, este dovedită de documentele existente în dosarul cererii de finanțare "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă",

Dacă reclamanta nu ar fi împărțit în mod artificial proiectul "Construire secție procesare pește si sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă", în două proiecte, cheltuielile pentru investiții privind energia regenerabilă ar fi fost eligibile, dar în procent de 10 % din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului. Ori prin aplicarea proiectului "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" în cadrul Axei 4 - Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit. S.C. A. S.R.L. a beneficiat de 965.084.14 RON - finanțare nerambursabilă din POP, respectiv de un procent de 60% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului.

Deși reclamanta susține că energia produsă de sistemul de panouri fotovoltaice este folosită în prezent numai pentru funcționarea secției de procesare a peștelui, se ridică întrebarea - de ce reclamanta nu a depus un singur proiect care să cuprindă atât construirea secției de procesare pește cât și instalarea și crearea sistemului de energie regenerabilă, proiect ce ar fi fost eligibil și care s-ar fi adresat acțiunilor și obiectivelor măsurii 1.1.1. din Strategia FLAG Dunărea Călărășeană și pentru care ar fi obținut o finanțare nerambursabilă de maximum 1.000.000 RON, iar cheltuielile privind sistemul de energie regenerabilă ar fi fost eligibile în procent de maximum 10 % din totalul cheltuielilor eligibile aferente investiției.

Reclamanta a preferat să aplice pentru finanțarea a două proiecte distincte, fiecare aproape de valoarea finanțării nerambursabile maxim admise per proiect, în cazul proiectului "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" declarând că dorește să aducă completări la ferma de creștere a sturionilor, prin achiziționarea de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară procesului de creștere a peștelui, nicidecum o modernizare a sectorului de procesare, așa cum prevede Strategia de dezvoltare locală a FLAG-ului Dunărea Călărășeană

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., în care acesta se încadrează, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. (fostă B. SRL) este nefondat,

În ceea ce privește criticile subsumate motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestor dispoziții legale, casarea unei hotărâri se poate cere…când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Recurenta, deși invocă acest temei legal al demersului său în calea de atac, nu aduce critici concrete sentinței atacate care să poată fi încadrate în cele de mai sus.

În acest context, Înalta Curte va analiza hotărârea instanței de fond doar prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit cărora, casarea unei hotărâri se poate cere… când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată:

O primă critică vizează reținerea greșită de către instant de fond a faptului că, proiectul depus de Societate nu este eligibil, fiind un proiect de modernizare a fermei de creștere a sturionilor și nu un proiect cu activități/acțiuni destinate modernizării sectorului de procesare.

Înalta Curte consideră că, față de scopul măsurii pentru care recurenta a solicitat finanțare nerambursabilă pentru proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă", actele și lucrările dosarului, soluția instanței de fond este legală.

Conform contractului de finanțare nerambursabilă nr. 90/25.03.2011, încheiat de recurentă cu autoritatea de management, în anul 2014 a fost construită ferma de creștere a sturionilor, prin Programul Operațional pentru Pescuit (POP), Măsura 2.1. Investiții productive în acvacultura din POP 2007-2013, Axa prioritară 2 - Acvacultura, Acțiunea 1. Prin proiectul de construire a fermei piscicole beneficiarul a prevăzut sistemul de panouri fotovoltaice pentru utilizarea de energie regenerabilă, însă prin Actul adițional nr. x/22.07.2013 la contractul de finanțare nerambursabilă, s-a aprobat solicitarea beneficiarului de a modifica soluția tehnică inițială, una dintre modificări fiind renunțarea la sistemul de energie regenerabilă. De precizat că, în cadrul acestui proiect, respectiv "Construire fermă piscicolă", conform Ordinului MAPDR nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanțate în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2013, lit. F) punctul 18, "cheltuielile pentru investiții privind energia neconvențională (solară și/sau eoliană) sunt eligibile în limita maximă a 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului".

La data de 23.05.2014, în cadrul Măsurii FLAG 1.1.1. Creșterea valorii adăugate a produselor obținute din pescuit și acvacultura și marketing-ul acestora recurenta a depus 3 proiecte, având următoarele teme:

- "Dezvoltarea strategiilor de marketing si certificarea produselor rezultate din pește la S.C. A. SRL" - valoarea finanțării nerambursabile fiind de 720.000 RON;

- "Construire secție procesare pește" - valoarea finanțării nerambursabile fiind de 986.364 RON;

- "Sistem de energie regenerabilă pește ferma piscicolă" cu valoarea finanțării nerambursabile de 988.277 RON.

Acțiunile care urmau a fi finanțate în cadrul acestei măsuri se referă la a) construirea, extinderea, echiparea și modernizarea unităților de prelucrare, b) crearea unui sistem de marketing competitiv.

Având în vedere obiectivele și acțiunile finanțate în cadrul măsurii de mai sus, rezultă că ea se adresează în principal activităților de procesare, marketing, și comercializare a produselor pescărești, urmărindu-se prin aceasta creșterea valorii adăugate a produselor prin prelucrarea materiei prime și crearea de noi piețe de desfacere.

Din cuprinsul cererii de finanțare pentru proiectul " Sistem de energie regenerabilă pește fermă piscicolă" precum și din planul de afaceri, Secțiunea Fundamentarea necesității și oportunității investiției, rezultă cu evidență că recurenta solicita finanțarea pentru realizarea unei investiții privind modernizarea activității fermei, prin realizarea unui sistem de obținere a energiei electrice din surse regenerabile, respectiv, un sistemul de panouri fotovoltaice ce se vor monta pe acoperișul fermei piscicole iar realizarea acestei investiții va conduce la obținerea unor costuri reduse cu energia electrică respectiv la o îmbunătățire pe termen lung a viabilității societății prin reducerea cheltuielilor cu energia. De asemenea, fundamentând necesitatea și oportunitatea investiției, recurenta a mai precizat că, ținând cont de posibilitățile oferite de POP, prin FLAG Dunărea Călărășeană, societatea dorește să aducă completări la ferma de creștere a sturionilor, prin achiziționarea unor panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară procesului de creștere a peștelui.

Față de cele de mai sus, Înalta Curte nu poate reține susținerile recurentei potrivit cărora, această completare privește exclusiv amplasarea panourilor fotovoltaice pe acoperișul halei de creștere a sturionilor însă energia urma a fi folosită pentru secția de procesare pește, recurenta însăși specificând clar și fără echivoc că energia astfel produsă este necesară procesului de creștere a peștelui (și nu pentru activități de procesare, marketing, și comercializare a produselor pescărești prin construirea, extinderea, echiparea și modernizarea unităților de prelucrare, care constituie obiectivul Măsurii 1.1.1).

Contrar susținerilor recurentei, faptul că ulterior această energie a fost folosită și pentru secția de procesare pește nu prezintă relevanță câtă vreme, la data depunerii și analizării cererii de finanțare această secție de procesare nu exista.

Așa fiind, legal s-a reținut prin procesul-verbal de control că nu este îndeplinită condiția prevăzută la pct. 2.2. "Eligibilitatea proiectului" din Ghidul Măsurii potrivit căreia, proiectul conține activități eligibile pentru măsura 1.1.1, conform punctului 2.3 din Ghid, respectiv extinderea, echiparea și modernizare unităților de prelucrare prin utilizarea energiei regenerabile (solare), întregul proiect anexat cererii de finanțare adresându-se fermei de creștere a peștelui.

Cât privește critica potrivit căreia, procesul-verbal a fost emis cu încălcarea principiului certitudinii juridice, Înalta Curte o consideră, de asemenea nefondată.

Este de necontestat că intimata pârâtă avea obligația legală de a verifica condițiile de eligibilitate înainte de acordarea ajutorului, însă atribuțiile acesteia de verificare a îndeplinirii condițiilor de eligibilitate se întind pe toată durata de derulare a contractului, astfel că, dacă la momentul acordării ajutorului nu au existat toate premisele constatate ulterior, nu se poate vorbi de faptul că prin depistarea acestora în cadrul unei acțiuni de control, comportamentul autorității ar fi inconsecvent.

Prin emiterea procesului-verbal de control nu a avut loc o încălcare a principiilor comunitare ci o aplicare a acestora, un control ulterior aprobării unei cereri, care a fost întocmită pe proprie răspundere, fiind permis în virtutea O.U.G. nr. 66/2011, fiind verificată tocmai respectarea legii la momentul acordării sprijinului financiar, neputându-se astfel vorbi de inconsecvență a organelor abilitate.

De asemenea, Înalta Curte reține că, aplicarea principiului certitudinii juridice nu poate fi înțeleasă în sensul că nu mai pot fi constatate nereguli, odată ce a fost încheiat un anumit contract de finanțare, deoarece altfel ar fi lipsită de efecte juridice întreaga legislație referitoare la constatarea neregulilor.

De altfel, recurenta face o confuzie între aprobarea cererilor și sumelor pretinse la plată și un control ulterior care să vizeze îndeplinirea condițiilor de eligibilitate la momentul acordării ajutorului nerambursabil.

În ceea ce privește critica potrivit căreia, în mod eronat prima instanță a reținut că societatea a împărțit în mod artificial un proiect mare în două proiecte pentru a beneficia de o finanțare nerambursabilă din POP considerabil mai mare, Înalta Curte o apreciază tot nefondată.

Pornind de la noțiunea de "condiții artificiale", așa cum rezidă din dispoziiile art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 și din interpretarea dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-434/12 Slancheva, instanța de fond a verificat cumulul de factori din care a rezultat atât elementul obiectiv cât și elementul subiectiv, identificând în mod concret și real avantajul nejustificat acordat recurentei reclamante și care contravine obiectivelor Măsurii 1.1.1.

Astfel, așa cum rezultă din avizele și acordurile de principiu dar și din planurile de situație și de amplasare, recurenta reclamantă a conceput un proiect unic privind construirea secției de procesare a peștelui și montarea sistemului de energie regenerabilă, acesta fiind proiectul pe care l-a transmis spre avizare autorităților competente .

Ulterior însă, au existat alte două notificări nr. x/02.10.2015 privind proiectul "Sistem de energie regenerabilă pește fermă piscicolă" și nr. 5/29.01.2016 "Construire secție procesare pește", emise de Direcția de Sănătate Publică a Județului Călărași respectiv au fost emise doua autorizații de construire nr. 3 8 din 26.08.2015, obținută pentru "Construire secție procesare pește" și nr. 8 din 26.02.2015, obținută pentru "Sistem de energie regenerabilă pește fermă piscicolă", care nu fac însă decât să întărească ideea împărțirii în mod artificial a unui proiect mai mare în două proiecte pentru a putea beneficia de o finanțare nerambursabilă într-un cuantum mai ridicat.

În acest sens, așa cum a menționat și instanța de fond, conform Ghidului Solicitantului pct. 1.4 Alocarea financiară pentru Măsura 1.1.1 prevede că valoarea totală maximă a contribuției nerambursabile pentru o cerere de finanțare este plafonată la suma de 1 000. 000 RON.

Art. 55 alin. (4) din Regulamentului nr. 1198/2006 privind Fondul European de Pescuit prevede că, regulile privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel național iar potrivit prevederilor Ordinului nr. 392 din 17 iunie 2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanțate în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013, lit. F), Măsura 2.1 - Acvacultură, pct. 18- cheltuielile pentru investiții privind energia neconvențională (hidro, eoliană și/sau solară) sunt eligibile în limita maximă a 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului, cu condiția ca energia astfel obținută să fie folosită numai pentru activitatea de producție ce face obiectul proiectului.

Așadar, în lipsa divizării proiectului în cele care au făcut obiectul a două cereri de finanțare distincte, cheltuielile pentru investiții privind energia neconvențională ar fi fost eligibile în limita a 10 % din valoarea totală a proiectului, sub condiția ca aceasta să fie folosită pentru activitatea care face obiectul proiectului, condiție neîndeplinită în cazul de față.

Înalta Curte nu poate reține susținerile recurentei potrivit cărora pragul de 10% se referă la cheltuieli specifice pentru anumite măsuri, nu și pentru Măsura 4.1.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 44 alin. (3) din Regulamentul 1198/2006, sprijinul acordat în cadrul Axei prioritare 4 poate cuprinde măsuri prevăzute în capitolele I, II și III, situație în care se aplică acele condiții relevante și nivelul contribuției pentru fiecare operațiune prevăzute în capitolele I, II și III și anexa II la Regulament. De asemenea, Ghidul Măsurii reia această prevedere în Capitolul 1.4 "Alocarea financiară", paragraf final, când se acorda sprijin pentru operațiunile ce corespund măsurilor prevăzute în cadrul axelor prioritare 1, 2 si 3, cu excepția măsurilor pentru încetarea temporară și permanentă a activităților de pescuit, se aplica acele condiții relevante si nivelul contribuției pentru fiecare operațiune stabilite in cadrul acelor axe/masuri (cote de finanțare și categorii de beneficiari specifice).

Recurenta susține că, în speță, operațiunile cuprinse Axa prioritară 2 pentru care se acordă sprijin în cadrul Axei prioritare 4 sunt prevăzute în Capitolul II al Regulamentului nr. 1198/2006 art. 34 Investiții în prelucrare și comercializare și art. 35 Măsuri eligibile în procesul de prelucrare și comercializare; iar, nivelul contribuției este prevăzut în Anexa II Intensitatea ajutorului a Regulamentului (CE), respectiv 60% contribuție publică și 40% contribuția beneficiarilor privați.

Recurenta face abstracție însă de prevederile art. 55 alin. (4) din Regulamentului nr. 1198/2006 privind Fondul European de Pescuit conform cărora, așa cum s-a arătat mai sus, regulile privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel național iar potrivit prevederilor Ordinului nr. 392 din 17 iunie 2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanțate în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013, lit. F), Măsura 2.1 - Acvacultură, pct. 18- cheltuielile pentru investiții privind energia neconvențională (hidro, eoliană și/sau solară) sunt eligibile în limita maximă a 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului, cu condiția ca energia astfel obținută să fie folosită numai pentru activitatea de producție ce face obiectul proiectului.

Așadar, utilizarea energiei regenerabile se regăsește doar în cadrul subcapitolului "construirea, extinderea, echiparea și modernizarea unităților de prelucrare", nicidecum ca și modernizare a unităților de creștere a peștelui. De altfel, în prima parte a criticilor, chiar recurenta afirmă că proiectul său îndeplinește această condiție de eligibilitate.

Divizând proiectul și prin aplicarea proiectului "Sistem de energie regenerabilă pește fermă piscicolă" în cadrul Măsurii 4 - Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit, recurenta a beneficiat de 965.084.14 RON - finanțare nerambursabilă din POP, respectiv de un procent de 60% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului.

Față de toate aceste considerente, Înalta Curte consideră că soluția primei instanțe este expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în cauză, nefiind incidente motivele de casare invocate de recurentă.

În baza art. 496 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. (fosta B. SRL) împotriva sentinței civile nr. 4211 din 8 noiembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 februarie 2021.