ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.02.2021

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 785/2021

HOTĂRÂRE
11.02.2021
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 785/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 11 februarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public, a solicitat obligarea pârâtului la plata de daune în valoare de 1000 RON, iar pentru lipsa de acțiune, pentru neapărarea interesului legitim public, Ministerul Public să plătească daune în valoare de 100000 RON.

1.2. Soluția primei instanțe

Prin sentința nr. 726 din 5 noiembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active și a fost respinsă cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC și MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentințe, A. a formulat recurs.

2.1. Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din lecturarea susținerilor recurentei, nu se poate evidenția niciun element de nelegalitate a sentinței atacate care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor, condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 pct. 1-8.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare, și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau și netemeinicia acesteia.

Înalta Curte constată că recurenta nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de textul legal, apte să conducă la casarea hotărârii recurate.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

Constată nulitatea recursului formulat de A. împotriva sentinței nr. 726 din 5 noiembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 februarie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-03-25
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1885/2021
Ședința publică din data de 25 martie 2021 Asupra recursurilor de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Hotărârea primei instanțe 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregist
ÎCCJ 2022-10-12
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4584/2022
Ședința publică din data de 12 octombrie 2022 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Obiectul cauzei: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 18.05.20
ÎCCJ 2021-04-23
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2709/2021
Ședința publică din data de 23 aprilie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecți
ÎCCJ 2021-03-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1371/2021
tă, sens în care petentul A., considerându-se nedreptățit, a formulat plângere la Inspecția Judiciară, însă a menționat că acestea constituie erori care ar putea fi îndreptate de instanță din oficiu sau la cererea părții interesate. În fina
ÎCCJ 2025-01-31
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 457/2025
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2025 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții Gu
Sursă