ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 739/2021

Ședința publică din data de 10 februarie 2021

Deliberând asupra recursului de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin cererea înregistrată la pe rolul Tribunalului Călărași, la data de 04.02.2016, recurenta pârâtă Curtea de Conturi a României în nume propriu și pentru Camera de Conturi a județului Călărași, a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 1269/17.12.2015 pronunțată de Tribunalul Călărași, dosarul fiind înaintat și înregistrat pe rolul Curții de Apel București, la data de 10.02.2016.

Prin încheierea de ședință din data de 29.09.2016, cauza a fost suspendată, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2014 înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.

Prin Decizia nr. 5308 din 11 octombrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția perimării, invocată din oficiu și, pe cale de consecință, a constatat perimată cererea de recurs formulată de recurenta pârâtă Curtea de Conturi a României, în nume propriu și pentru Camera de Conturi a județului Călărași, în contradictoriu cu intimata reclamantă Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Călărași.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâta Curtea de Conturi a României, în nume propriu și pentru Camera de Conturi a Județului Călărași, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că a solicitat admiterea căii de atac, casarea încheierii atacate și rejudecarea cauzei cu consecința respingerii excepției perimării, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că judecarea recursului declarat împotriva sentinței pronunțate în cauză de Tribunalul Călărași a fost suspendată în data de 29.09.2016, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea dosarului nr. x/2014, dosar aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, soluționat în data de 19.02.2018 prin Decizia nr. 648/19.02.2018.

Ulterior, instanța de recurs a repus cauza pe rol, din oficiu, fixând termen de judecată în 11.10.2018, citația fiind emisă la data de 07 iunie 2018 și primită în data de 18.06.2018, înregistrată la Registratura Generală a Curții de Conturi sub nr. x/18.06.2018.

La termenul din 11.10.2018, Curtea de Apel București a invocat din oficiu excepția perimării, excepție pe care a admis-o, reținând că în cauză nu a fost depusă cerere de repunere pe rol, dând astfel o interpretare eronată a prevederilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ. care reglementează această instituție.

În condițiile în care dosarul nr. x/2014 a fost soluționat definitiv în data de 19.02.2018, în mod evident rezultă că, termenul de 6 luni a fost întrerupt prin repunerea cauzei pe rol și citarea părților pentru termenul de judecată din data de 11.10.2018, menționează recurenta, apreciind că citația care a fost comunicată Curții de Conturi în data de 18.06.2018, reprezintă un act de procedură făcut în cadrul procesului, cu atât mai mult cu cât este vorba de suspendare facultativă, dispusă de Curtea de Apel București.

Aceasta, în condițiile în care, din cuprinsul citației emisă de Curtea de Apel București, nu rezultă că părțile au fost chemate în vederea discutării perimării, ceea ce conduce la concluzia că termenul de judecată din data de 11.10.2018, a fost acordat în vederea continuării judecății.

În cauza dedusă judecății nu poate fi reținută culpa sa pentru nerepunerea cauzei pe rol, precizează recurenta, câtă vreme dosarul a fost repus pe rol de către instanță din oficiu, în termenul de 6 luni, care a început să curgă de la data soluționării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a dosarului nr. x/2014 Aceasta deoarece instanța de judecată are posibilitatea, iar nu obligația de a dispune repunerea cauzei pe rol.

Intimata - reclamantă Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Călărași a formulat întâmpinare și note scrise, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

În susținerea acestei poziții procesuale, intimata a precizat că, la momentul la care Curtea de Apel București a dispus repunerea pe rol a cauzei, termenul de perimare de 6 luni era împlinit, iar ultimul act de procedură a fost efectuat la data de 29.09.2016 când s-a dispus suspendarea judecății, potrivit art. 412 C. proc. civ.

Citația emisă de Curtea de Apel București, ca instanță de recurs, la data de 07.06.2018, nu poate fi considerată un act de procedură întrucât nu este emisă în interiorul termenului de 6 luni, ci peste acesta, a conchis intimata.

Intimata a invocat și inadmisibilitatea recursului, prin raportare la dispozițiile art. 97 C. proc. civ., însă Înalta Curte nu a procedat la analiza inadmisibilității din perspectiva unei veritabile excepții, respectiv a unui fine de neprimire, dată fiind trimiterea intimatei la prevederile art. 97 C. proc. civ. care reglementează o normă de competență.

În altă ordine de idei, prin raportare la prevederile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., recursul împotriva hotărârilor care constată perimarea este calea de atac prevăzută de lege, fiind așadar admisibil și în litigiul pendinte.

II. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerente în continuare expuse.

Preliminar, Înalta Curte reține că, potrivit prevederilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză de către pârâta Curtea de Conturi a României se perima, de drept, doar în contextul rămânerii în nelucrare, din motive imputabile părții, timp de 6 luni.

În speță, prin încheierea pronunțată în cauză, la termenul de judecată din data de 29.09.2016, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Curtea de Apel București a dispus suspendarea judecății recursuluideclarat de recurenta-pârâtă Curtea de Conturi a României, în nume propriu și pentru Camera de Conturi Călărași, împotriva sentinței nr. 1269/17.12.2015 pronunțată de Tribunalul Călărași, până la soluționarea definitivă a dosarului cu nr. x/2014

Judecata cauzei acestui dosar a fost finalizată definitiv la data de 19.02.2018, dată la care, prin decizia nr. 648 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost respins recursul formulat de Ministerul Muncii și Justiției Sociale împotriva sentinței nr. 1033/08.04.2015 pronunțată de Curtea de Apel București.

Prin urmare, termenul de perimare a fost suspendat până la această dată, conform dispozițiilor art. 418 alin. (1) C. proc. civ., astfel încât momentul de început al curgerii termenului de perimare a coincis cu expirarea perioadei de suspendare a acestuia, adică 19.02.2018.

La data de 06.06.2018, deci în interiorul termenului de perimare care s-ar fi împlinit la data de 19.08.2018, completul de judecată căreia i-a fost repartizat spre soluționare recursul, prin rezoluție, a dispus citarea părților pentru termenul din data de 11.10.2018, în vederea reluării judecății, fiind emise citații care au fost înmânate recurentelor și intimatei la data de 18.06.2018, potrivit datelor rezultate din cuprinsul proceselor-verbale de înmânare a actelor de procedură existente la dosarul Curții de Apel București .

Înalta Curte reține așadar că, din oficiu, instanța de recurs a îndeplinit acte de procedură în interiorul termenului de perimare, acestea având ca efect întreruperea perimării și curgerea unui nou termen, conform prevederilor art. 417 C. proc. civ., astfel încât, la data de 11.10.2018, termenul de perimare nu era împlinit, contrar raționamentului lipsit de logică și de suport legal valorificat de completul de recurs, fapt care a condus eronat la admiterea excepției și constatarea perimării recursului, cu eludarea normelor procesuale evocate.

Din această perspectivă, este lipsită de relevanță împrejurarea că niciuna dintre părțile litigante nu au îndeplinit acte de procedură în vederea judecării recursului, în contextul în care însuși completul de judecată a dispus efectuarea unor asemenea acte, potrivit celor mai sus reținute, acestea determinând întreruperea termenului de perimare.

III. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a proceda la admiterea recursului, casarea deciziei atacate și, urmare a rejudecării excepției perimării, va dispune respingerea acesteia, ca neîntemeiată, cu consecința trimiterii cauzei la aceeași instanță pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta Curtea de Conturi a României în nume propriu și pentru Camera de Conturi a Județului Călărași împotriva Deciziei nr. 5308 din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează decizia atacată.

Respinge excepția perimării invocată din oficiu,

Trimite cauza la aceeași instanță pentru continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 februarie 2021.