ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6577/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6577/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 03 decembrie 2020
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 31.08.2017, sub nr. x/2017, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., judecători la Judecăoria Sectorului 5 București si Tribunalul București, toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Judecătoria Sectorului 5 București, cu mandatar pentru primirea actelor de procedură desemnat în persoana domnului judecător NN., au formulat cerere de chemare în judecată, in contradictoriu cu Ministerul Justiției, și Tribunalul București, solicitând anularea Ordinului de salarizare nr. 1490/C/2017.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 1634 din data de 03 aprilie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea și a obligat pârâtul Ministerul Justiției, prin Ministrul Justiției, să emită pentru fiecare dintre reclamanți ordinul individual de salarizare, începând cu data de 09.04.2015, cu luarea în considerare a valorii de referință sectorială de 405 RON, pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv de 445 RON, pentru perioada 01.12.2015-01.10.2016.
A obligat pârâții Tribunalul București și Tribunalul Ialomița (în funcție de instanța în cadrul căreia a fost/este încadrat fiecare dintre reclamanți în perioada 09.04.2015-01.10.2016), să plătească reclamanților diferențele salariale rezultate în urma emiterii ordinelor menționate mai sus, diferențe calculate pentru perioada 09.04.2015-01.10.2016, care vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății și pentru care se va acorda și dobânda legală, calculată de la scadență și până la data plății integrale.
A respins, ca inadmisibilă, cererea de obligare a pârâtului Ministerul Justiției să procedeze la revocarea Ordinului MJ nr. 1490/24.05.2017.
A respinsl, în rest, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți ca neîntemeiată.
Recursurile exercitate în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 1634 din data de 03 aprilie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul București, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac exercitate, recurenții au arătat că, prin OMJ nr. 2066/2018, reclamanților le-au fost acordate drepturile salariale solicitate și chiar mai mult prin aplicarea valorii de referință sectorială de 463,5 RON.
Soluția și considerentele instanței de recurs
Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursurilor, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerentele:
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.
Întrucât cauza de față are drept obiect obligarea recurentului-pârât Ministerul Justiției la emiterea unui nou ordin de încadrare salarială, în acord cu prevederile legale invocate de reclamanți, în stabilirea interesului procesual al susținerii recursului se au în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinței recurate.
Înalta Curte reține că, potrivit înscrisurilor de la dosar, la data de 24.05.2018, recurentul-pârât Ministerul Justiției a emis Ordinul nr. 2066/C/2018, prin care a recalculat cuantumul indemnizației de încadrare brute lunare și al sporurilor cuvenite reclamanților, la nivelul maxim permis de prevederile legale, începând cu data de 09.04.2015.
În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susținerii recursurilor, având în vedere că recurentul-pârât, ulterior promovării căii de atac, și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin sentința de fond, cu efectul unei recunoașteri implicite a pretențiilor reclamanților.
Prin urmare, interesul de a acționa al pârâților nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., astfel că nu este îndeplinită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursurilor și va respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul București, ca lipsite de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul București împotriva sentinței nr. 1634 din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsite de interes.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 03 decembrie 2020.