ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6576/2020

Ședința publică din data de 03 decembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR., SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., WWWWWW., XXXXXX., YYYYYY., ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., LLLLLLL., MMMMMMM., NNNNNNN., OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., OOOOOOO., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII., JJJJJJJJ., KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM., NNNNNNNN., OOOOOOOO., PPPPPPPP., QQQQQQQQ., RRRRRRRR., SSSSSSSS., TTTTTTTT., UUUUUUUU., VVVVVVVV., WWWWWWWW., XXXXXXXX., YYYYYYYY., ZZZZZZZZ., AAAAAAAAA., BBBBBBBBB., CCCCCCCCC., DDDDDDDDD., EEEEEEEEE., FFFFFFFFF., GGGGGGGGG., HHHHHHHHH., IIIIIIIII. și JJJJJJJJJ. au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timișoara și Tribunalul Timiș pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea în parte a Deciziei nr. 32/A din 3.02.2017 a Președintelui Curții de Apel Timișoara în ceea în cuantum de 405 RON începând cu data de 9 aprilie 2015 și până la data de 30 noiembrie 2015, conform prevederilor Legii nr. 71/2015 și prin raportare la o valoare de referință sectorială în cuantum de 405 RON majorată cu 10%, respectiv 445,5 RON, începând cu 1 decembrie 2015, conform art. 4 din Legea nr. 293 din 25 noiembrie 2015.

Prin sentința civilă nr. 313 din data de 31 ianuarie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, mai puțin pe capetele 6 și 7 de cerere.

A respins capetele de cerere 1-5 și 8 în contradictoriu cu Ministerul Justiției, ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fond, a admis, în parte, acțiunea, a anulat în parte decizia nr. 32/A/2017 emisă de Președintele Curții de Apel Timișoara și a obligat pârâta Curtea de Apel Timișoara la emiterea unei noi decizii de încadrare pentru reclamanți prin raportare la o VRS de 405 RON începând cu 9.04.2015 și 445,5 RON începând cu 1.12.2015.

A obligat pârâții 2 și 3 la plata diferențelor salariale rezultate din drepturile calculate în raport de valorile sus indicate și drepturile acordate,plătite, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală.

A respins, în rest, acțiunea reclamanților, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 313 din data de 31 ianuarie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Curtea de Apel Timișoara, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurenta a susținut, în esență, că nici normele legale în vigoare și nici Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 nu au prevăzut că salariul maxim aflat în plată la data de 09 aprilie 2015 a fost calculat în funcție de de o valoare de referință sectorială de 405 RON, iar de la data de 01.12.2015 în funcție de o valoare de referință sectorială de 445 RON.

Prin întâmpinarea formulată, intimații - reclamanți au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La data de 28 octombrie 2020, recurenta - pârâtă Curtea de Apel Timișoara a depus note prin care a arătat că personalul auxiliar de și conex din cadrul instanțelor aflate în raza teritorială a Curții de Apel Timișoara beneficiază de salarii brute stabilite prin raportare la valoarea de referință sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09 aprilie 2015 - 30 noiembrie 2015, respectiv 463,5 RON pentru perioada 01.12.2015 - 31.12.2017. A anexat, în copie, Decizia nr. 79 din 29 mai 2018 a Președintelui Curții de Apel Timișoara.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Curtea de Apel Timișoara este lipsit de interes, pentru următoarele considerente:

Prin sentința recurată, Curtea de Apel București a anulat în parte Decizia nr. 32/A/2017 a Președintelui Curții de Apel Timișoara și a obligat pârâta Curtea de Apel Timișoara la emiterea unei noi decizii de încadrare pentru reclamanți prin raportare la o VRS de 405 RON începând cu 9.04.2015 și 445,5 RON începând cu 01.12.2015

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Curtea de Apel Timișoara.

Ulterior declarării căii de atac, prin Decizia nr. 79 din 29 mai 2018 a Președintelui Curții de Apel Timișoara s-a stabilit modul de calcul al drepturilor salariale ale reclamanților pentru perioada 09.04.2015 - 31.12.2017 și în continuare

Potrivit actului administrativ în discuție, Decizia nr. 79 din 29 mai 2018 a Președintelui Curții de Apel Timișoara, începând cu data de 09.04.2015, categoriile de personal din care fac parte și reclamanții beneficiază de indemnizații de încadrare, stabilite prin raportare la o valoare de referință sectorială de 421,36 RON, iar în perioada 01.12.2015 - 31.12.2017 prin raportare la o valoare de referință sectorială de 463,5 RON, stabilindu-se că plata drepturilor salariale rezultate prin aplicarea valorilor de referință sectoriale amintite se va realiza în continuare prin raportare la o valoare de referință sectorială de 463,5 RON și că pentru perioadele anterioare plata drepturilor salariale urma a se face după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Curții de Apel Timișoara.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac. Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Întrucât prin recursul declarat, pârâta critică obligarea sa la emiterea unei noi decizii de încadrare salarială, prin care să fie avută în vedere valoarea de referință salarială de 445,5 RON, în stabilirea interesului procesual al susținerii recursului se au în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinței recurate.

Or, în raport de faptul emiterii de către Președintele Curții de Apel Suceava a Deciziei nr. 79 din 29 mai 2018, prin care s-a stabilit o valoare de referință sectorială de 421,36 RON, începând cu data de 09.04.2015 și de 463,5 RON, de la data de 01.12.2015, Înalta Curte reține că, în prezent, aceasta nu mai justifică un interes în susținerea recursului, deoarece s-a procedat deja la recalcularea drepturilor salariale ale reclamanților prin raportare la valori de referință sectorială mai ridicate decât cele solicitate prin cererea de chemare în judecată.

Constatând că nu este îndeplinită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâta Curtea de Apel Timișoara, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Curtea de Apel Timișoara împotriva sentinței nr. 313 din 31 ianuarie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 03 decembrie 2020.