ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6509/2020

Ședința publică din data de 2 decembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 06.09.2017 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta PFA A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - AFIR, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR și Comisia de contestații din cadrul acestora, anularea Notificării nr. x/22.11.2016 și a raportului de selecție lunar emise de pârâte în urma verificării și evaluării cererii de finanțare cu titlu de "Achiziție de utilaje și echipamente agricole la PFA A., înregistrată cu nr. x", precum și anularea deciziei Comisiei de contestații prin care a fost respinsă contestația, anularea notificării nr. x/03.03.2017 și a raportului de selecție final, emise de pârâte în urma soluționării contestației formulate împotriva notificării nr. x/22.11.2016 și obligarea pârâtelor la recalcularea totală a punctajului cu care a fost evaluat proiectul, în sensul ca la criteriul de selecție S8 - principiul soiurilor autohtone, unde reclamanta a fost punctată cu 0 puncte, să i se acorde 3,5 puncte (proporțional) având în vedere că beneficiarul și-a propus să cultive soiuri autohtone pe 70% din total SO și, prin urmare, emiterea unui nou raport de evaluare în care proiectul să fie declarat "eligibil finanțabil".

La data de 24.11.2017, reclamanta a formulat o completare la acțiunea inițială, în sensul că a precizat care sunt actele administrative contestate, a invocat și alte motive de anulare a acestor acte solicitând, totodată, introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Agricole Gorj, Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Agricole Dolj și a Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4 Sud Vest Craiova.

Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, reclamanta a solicitat anularea deciziei Comisiei de contestații din cadrul MADR - Direcția Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru PNDR, minută înregistrată sub nr. x/08.02.2017, punctul III.3 subpunctul 2, anularea notificării nr. x/13.02.2017 în care este consemnat rezultatul deciziei, conform minutei, anularea raportului de selecție final din data de 02.03.2017, anularea raportului de selecție lunar din data de 21.11.2016, anularea notificărilor E.6.8.1 - notificarea cererilor de finanțare, înregistrate sub nr. x/22.11.2016, respectiv sub nr. x/03.03.2017, obligarea la recalcularea punctajului, în sensul ca la criteriul de selecție S8 să îi fie acordate 3,5puncte, obligarea pârâtelor la emiterea unui nou raport de evaluare în care proiectul să fie declarat "eligibil finanțabil".

Prin sentința nr. 164/2018 din 16 martie 2018, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Agricole Dolj și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă; a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta PFA A., în contradictoriu cu ceilalți pârâți, respectiv Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Comisia de contestații, Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Agricole Gorj și Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4 Sud-Vest Craiova, astfel cum a fost precizată.

Împotriva sentinței nr. 164/2018 din 16 martie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs a prezentat situația de fapt, reluând susținerile din cererea de chemare în judecată și din cererea completatoare și a susținut, cu privire la soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Agricole Dolj, că acesta nu este emitentul niciunui act contestat, deși ar fi trebuit să soluționeze cererea de finanțare depusă de reclamantă, cerere care a fost verificată și evaluată de OJFIR Gorj, cu toate că a fost depusă la OJFIR Dolj, reclamanta având domiciliul în județul Dolj. În consecință, în mod greșit a fost admisă această excepție.

Pe fondul cauzei a susținut că în mod greșit a fost respinsă acțiunea, Notificarea nr. x/22.11.2016 emisă de AFIR nefiind motivată sub aspectul acordării 0 puncte la criteriul de selecție S8. În situația în care expertul evaluator avea nelămuriri sau dorea o justificare mai detaliată putea, prin intermediul fișei de lămuriri suplimentare nr. 470/18.08.2016, să solicite acest lucru, dar nu a solicitat nimic.

După soluționarea contestației i s-a comunicat raportul de selecție final prin Notificarea nr. x/3.03.2017 în care nu se motivează menținerea punctajului de 0 puncte la acest criteriu. Nu se face nicio referire și nu sunt combătute argumentele și motivele invocate în contestație, fiind reluate mențiunile din prima notificare, în loc de raport de selecție lunar trecându-se raport de selecție final.

Recurenta a arătat că instanța de fond în mod greșit a respins susținerile sale potrivit cărora ar fi trebuit să primească 3,5 puncte la criteriul de selecție S8. Instanța a redat dispozițiile din Ghidul solicitantului, care se referă la acest criteriu, fără a combate argumentele reclamantei, reținând că nu s-a precizat suprafața de teren pe care se vor cultiva soiuri autohtone din catalogul ISTIS, soiuri ce pot fi atestate prin certificate de categorie biologică.

Recurenta a precizat că și-a propus ca pe toată perioada de implementare a proiectului (de maxim 2 ani) și de monitorizare de 5 ani, indiferent dacă suprafața de teren lucrată va crește sau va scădea, aspect permis de lege, să cultive soiuri autohtone, conform catalogului ISTIS, pe 70% din total SO fermă (dimensiune economică). Totodată, a învederat că peste tot în ghid se face referire numai la SO (valoarea producției standard) și nu la suprafețe de teren măsurate în hectare, ci evaluate în SO. Un hectar la un beneficiar nu echivalează tot timpul cu alt hectar de la un alt beneficiar, întrucât fiecare cultură are propria valoare SO. În acest sens este și Ghidul solicitantului care, în chenar, cu atenționare cu privire la acest criteriu, menționează că punctajul se va acorda proporțional în funcție de ponderea nucleului soiurilor autohtone exprimate în SO din total dimensiune economică a exploatației.

Conform interpretării pârâtelor, însușite de instanța de fond, ar fi trebuit să cultive cu soiuri autohtone suprafețe exacte, ceea ce ar fi condus la încălcarea proiectului în care s-a obligat să cultive 70% din total SO, indiferent dacă suprafața de teren crește. Atunci când beneficiarii solicită decontarea cheltuielilor, trebuie să facă dovada că au respectat ce au declarat în studiul de fezabilitate, în sensul că și-au propus să cultive un anumit procent din total SO fermă cu soiuri autohtone, nefiind obligatoriu să păstreze anumite culturi sau chiar aceleași suprafețe, obligatoriu fiind să păstreze total procent din SO fermă.

Susținerile instanței referitoare la analizarea facturilor depuse la dosar de reclamantă nu prezintă relevanță în raport cu motivul pentru care a fost depunctată la criteriul menționat, însă, cu privire la faptul că la celelalte proiecte evaluate de pârâte interpretarea a fost cea corectă, în sensul că beneficiarii s-au obligat să cultive un procent exprimat în SO din total dimensiune economică a exploatației cu soiuri autohtone, fără a preciza suprafața de teren măsurată în hectare și au fost corect punctate, procentual, în schimb, reclamanta a fost punctată cu 0 puncte, instanța s-a mărginit să consemneze, fără a analiza în niciun fel aspectele semnalate, faptul că proiectele altor societăți care ar fi fost punctate diferit la acest criteriu nu pot face obiectul analizei în prezentul dosar.

Recurenta a precizat că este vorba despre proiecte întocmite de același consultant, având aceeași exprimare și mod de elaborare, care au fost punctate procentual la criteriul de selecție S8 dacă și-au propus să cultive cu soiuri autohtone procent din total SO fermă, exemplificând cu PFA B., S.C. C. S.R.L. și ÎI D.. În întâmpinare nu se face referire la acest aspect - dubla măsură aplicată participanților, iar instanța nu a analizat acest aspect.

Recurenta a mai făcut referire la necesitatea accesării proiectului, care a fost determinată de faptul că exploatează o suprafață de peste 262 ha, lucrările agricole fiind efectuate cu utilaje proprii, dar ca urmare a creșterii suprafeței fermei este obligată să apeleze la terțe persoane pentru a realiza lucrările agricole, persoane care nu dețin utilaje performante și nu pot fi întotdeauna prompte la solicitările recurentei. Acest fenomen produce costuri destul de ridicate, afectează grav performanțele firmei, iar prin achiziția de noi utilaje agricole ferma este capabilă să lucreze întreaga suprafață aflată în exploatație.

A mai arătat că nu i se pare corect ca un expert de la OJFIR Gorj să o depuncteze la acest criteriu de selecție, în situația în care ceilalți experți de la OJFIR Dolj au punctat corect proporțional la acest criteriu dacă beneficiarii s-au obligat să cultive un procent exprimat în SO din total dimensiune economică a exploatației cu soiuri autohtone, fără a preciza suprafața de teren măsurată în hectare.

4.1. Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală.

4.2. Intimatul-pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.

Recurenta reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului pentru motivele de fapt și de drept arătate în cererea de recurs.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând sentința recurată prin prisma motivului de casare invocat, a apărărilor din întâmpinări și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, față de următoarele considerente:

Reclamanta a depus la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Dolj cererea de finanțare cu titlul:

"Achiziții de utilaje și echipamente agricole la PFA A.", înregistrată sub nr. x. În urma verificării și evaluării acestei cereri și după aprobarea de către Autoritatea de Management pentru PNDR a raportului de selecție lunar din data de 21.11.2016, proiectul a fost încadrat în categoria "în așteptare - pentru selecția finală", urmând să intre în procesul de selecție în raportul de selecție final al sesiunii din anul respectiv.

Prin notificarea E.6.8.1 - notificarea cererilor de finanțare, înregistrată sub nr. x/22.11.2016, emisă de OJFIR Gorj, reclamanta a fost încunoștințată că punctajul calculat în urma autoevaluării este mai mare cu 20% față de punctajul calculat de AFIR, punctajul total al proiectului, calculat de AFIR, fiind de 43 de puncte.

Prin contestația formulată la data de 25.11.2016, adresată CR - AFIR 4 SV Oltenia, reclamanta a contestat punctajul acordat în urma evaluării proiectului de către OJFIR Gorj, solicitând reevaluarea criteriului de selecție S8 și acordarea punctajului corespunzător de 3,5 puncte (din maxim 5 puncte), în loc de 0 puncte.

CR - AFIR 4 SV Oltenia a propus respingerea contestației, la data de 13.12.2016 fiind întocmit raportul de analiză a contestației E 4.2. înregistrat sub nr. x/13.12.2016, în care s-a reținut că la criteriul de selecție S8 "Principiul soiurilor autohtone" nu s-a acordat punctaj deoarece solicitantul, în "Studiul de fezabilitate", își propune să dezvolte nucleu de soiuri autohtone pentru 70% din totalul SO. În urma analizării documentelor s-a constatat că solicitantul, pe parcursul perioadei de implementare și a celor 5 ani de previziune, nu precizează suprafața de teren a culturilor pe care se vor cultiva soiuri autohtone din catalogul ISTIS, soiuri ce pot fi atestate prin certificat de categorie biologică, inclusiv detalierea furnizorului care îi va emite certificatul.

La data de 18.01.2017, Comisia de contestații din cadrul MADR - Direcția Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru PNDR s-a întrunit pentru verificarea contestațiilor depuse pentru Sub - Măsura 4.1 - sesiunea 01/2016 - etapa 2. Situația centralizată a contestațiilor depuse a fost înaintată Comisiei de contestații împreună cu copiile rapoartelor de contestație, a contestațiilor și a documentelor justificative aferente. Prin minuta întocmită la data de 18.01.2017, Comisia de soluționare a contestațiilor, Sesiunea 01/2016 - etapa 2, Sub - Măsura 4.1 "Investiții în exploatații agricole", din cadrul MADR - Direcția Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru PNDR a menținut soluția propusă și a respins contestația reclamantei (punctul III.3.2 din minută), iar proiectul și-a păstrat statutul de eligibil în așteptare. Membrii Comisiei de contestații au constatat faptul că motivațiile și justificările din Raportul de analiză a contestației întocmit de AFIR sunt fundamentate corect. După comunicarea rezultatelor contestațiilor, Autoritatea de Management pentru PNDR, în data de 02.03.2017, a întocmit raportul de selecție final.

În urma verificării și evaluării cererii de finanțare și după aprobarea de către Autoritatea de Management pentru PNDR a raportului de selecție final din data de 02.03.2017, proiectul a fost declarat "eligibil, neselectat pentru finanțare", fiind comunicat reclamantei acest aspect prin notificarea E.6.8.1 - notificarea cererilor de finanțare, emisă de OJFIR Gorj, înregistrată sub nr. x/03.03.2017, punctajul menționat fiind de 43 de puncte.

Instanța de fond a respins acțiunea reținând, în esență, că actele administrative contestate sunt motivate și că în mod corect reclamanta nu a fost punctată la criteriul de selecție S8, din moment ce, verificând studiul de fezabilitate, celelalte acte depuse, probatoriul administrat în cauză, s-a constatat că reclamanta și-a propus să dezvolte nucleu de soiuri autohtone pentru 70% din totalul SO, însă nu precizează suprafața de teren a culturilor pe care se vor cultiva soiuri autohtone din catalogul ISTIS, soiuri ce pot fi atestate prin certificat de categorie biologică, inclusiv detalierea furnizorului care îi va emite certificatul, astfel cum se menționează în Ghidul solicitantului, aceste informații nefiind furnizate nici în prognozele economico - financiare.

Împrejurarea că proiectele altor societăți ar fi fost punctate diferit la acest criteriu S8 nu poate face obiectul analizei instanței în cadrul acestui dosar.

Prima critică formulată de reclamantă vizează admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Agricole Dolj, critică ce nu poate fi reținută câtă vreme acest pârât nu a emis niciunul dintre actele administrative a căror anulare se solicită în cauză. Chiar recurenta susține că nu este emitentul niciunui act contestat, dar apreciază că acest pârât ar fi trebuit să soluționeze cererea de finanțare depusă de reclamantă, cerere care a fost verificată și evaluată de OJFIR Gorj.

Împrejurarea invocată nu este de natură să justifice calitatea procesuală pasivă a acestui pârât, în condițiile în care nu a emis niciunul dintre actele administrative contestate, pe faptul că cererea de finanțare a fost depusă la OJFIR Dolj neputându-se întemeia identitatea cerută de lege pentru existența calității procesuale pasive, între persoana chemată în judecată și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.

Potrivit art. 36 C. proc. civ., "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond".

Din moment ce OJFIR Dolj nu a procedat la verificarea cererii de finanțare depuse de reclamantă și nu a emis vreun act dintre cele ce formează obiectul cererii de chemare în judecată, nu există identitate între acesta și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății, astfel că soluția de admitere a excepției este legală.

Pe fondul cauzei se constată că sentința a fost dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, nefiind incident motivul de casare invocat de recurentă.

În ceea ce privește nemotivarea actelor administrative contestate, instanța de control judiciar reține că actul prin care a fost soluționată contestația reclamantei este motivat, precizându-se în mod expres în cuprinsul raportului de analiză a contestației E 4.2., înregistrat sub nr. x/13.12.2016, ce a stat la baza hotărârii adoptate la data de 18.01.2017 de Comisia de contestații din cadrul MADR - Direcția Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru PNDR de a respinge contestația reclamantei, următoarele aspecte: solicitantul, pe parcursul perioadei de implementare și a celor 5 ani de previziune, nu precizează suprafața de teren a culturilor pe care se vor cultiva soiuri autohtone din catalogul ISTIS, soiuri ce pot fi atestate prin certificat de categorie biologică, inclusiv detalierea furnizorului care îi va emite certificatul.

Pe baza acestor documente a fost întocmit raportul de selecție final din data de 02.03.2017, conform căruia proiectul reclamantei a fost declarat "eligibil, neselectat pentru finanțare", fiind comunicat reclamantei acest aspect prin notificarea E.6.8.1 - notificarea cererilor de finanțare, emisă de OJFIR Gorj, înregistrată sub nr. x/03.03.2017.

Chiar dacă în această notificare nu sunt reluate argumentele din cuprinsul raportului de analiză a contestației, este evident că acestea reprezintă motivarea soluției finale de a declara "eligibil, neselectat pentru finanțare" proiectul depus de reclamantă, neputându-se considera că ulterior emiterii actului administrativ de soluționare a contestației reclamanta nu avea cunoștință de motivele care au determinat nefinanțarea proiectului său.

Cât privește prima notificare emisă de OJFIR Gorj, înregistrată sub nr. x/22.11.2016, întocmită pe baza raportului de selecție lunar din data de 21.11.2016, prin care i s-a comunicat reclamantei că nu a fost punctată la criteriul de selecție S8, Înalta Curte reține că este vorba despre o etapă în stabilirea rezultatului final al selecției de proiecte, iar în cazul în care solicitantul este nemulțumit de punctajul obținut îl poate contesta. Actul administrativ care stabilește dacă proiectul depus de solicitant va fi sau nu finanțat este cel emis după parcurgerea etapei contestației administrative împotriva actului inițial prin care se acordă punctajul la criteriile de selecție. Astfel, împrejurarea că în notificarea inițială nu se menționează motivul acordării punctajului de 0 puncte la criteriul în discuție nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ prin care se stabilește rezultatul final al evaluării proiectului, având în vedere că este motivată acordarea punctajului final, în urma soluționării contestației.

Referitor la cele 0 puncte obținute de reclamantă la criteriul de selecție S8 - Principiul soiurilor autohtone, instanța de control judiciar reține următoarele:

Potrivit acestui criteriu, solicitantul își propune prin proiect sau demonstrează că obține/dezvoltă la nivelul exploatației agricole și prevede în cadrul documentației tehnico - economice că va păstra și dezvolta nucleul de soiuri autohtone pe toată durata de implementare și monitorizare a proiectului.

În Ghidul Solicitantului - Sub-măsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole - cu privire la criteriul S8, se menționează că punctajul se acordă în cazul tuturor solicitanților, atât a celor care își propun (în cazul în care solicitantul desfășoară pentru prima oară o activitate agricolă sau dacă solicitantul nu cultivă soiuri autohtone la data depunerii cererii de finanțare), cât și a celor care demonstrează la depunere că obțin/dezvoltă la nivelul exploatației agricole.

Se menționează că, în vederea calculării punctajului aferent acestui criteriu de selecție, se va specifica, în cadrul Studiului de fezabilitate, suprafața de teren afectată obținerii/cultivării soiurilor autohtone (atât producerea de semințe autohtone, material de plantare autohton, cât și cultivarea soiurilor autohtone), la sfârșitului primului an de monitorizare a proiectului ca urmare a realizării investițiilor prin proiect și dimensiunea economică (SO) afectată acestora. De asemenea, se vor evidenția în cadrul prognozelor economico - financiare operațiunile aferente. Punctajul se va acorda proporțional în funcție de ponderea nucleului soiurilor autohtone exprimate în SO din total dimensiune economică a exploatației. Soiurile autohtone se regăsesc în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România/Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) - aprobat anual.

Acest criteriu se aplică pentru toate tipurile de investiții (modernizări sau investiții noi/activități agricole desfășurate pentru prima dată), atât fermierilor care sunt autorizați pentru producerea de semințe și/sau material săditor cu condiția să demonstreze că acestea sunt soiuri autohtone, cât și în cazul fermierilor care cultivă (utilizează)/vor cultiva (vor utiliza) soiuri autohtone identificate în catalogul ISTIS. Pentru toți fermierii, atât pentru deținătorii de autorizații pentru producerea, prelucrarea și comercializarea semințelor și materialului săditor, cât și pentru fermierii care cultivă/vor cultiva aceste soiuri pentru consum, verificarea cu privire la soiul autohton se face pe baza documentelor de calitate și conformitate ale furnizorilor sau orice document echivalent (factură fiscală de achiziție/document oficial de certificare a lotului de sămânță/buletinul de analiză cu mențiunea sămânță "admisă pentru însămânțare"/buletin de analiză oficială cu mențiunea "necesar propriu"/etichetă oficială) ce se eliberează fiecărui fermier în care se regăsesc nominalizate soiurile de semințe sau material săditor.

Așa cum s-a precizat anterior, reclamanta nu a obținut puncte la acest criteriu, întrucât pe parcursul perioadei de implementare și a celor 5 ani de previziune, nu precizează suprafața de teren pe care se vor cultiva soiuri autohtone din catalogul ISTIS, soiuri ce pot fi atestate prin certificat de categorie biologică, inclusiv detalierea furnizorului care îi va emite certificatul.

Recurenta apreciază că nu este relevantă această suprafață de teren, din moment ce tot în Ghidul Solicitantului se menționează la acest criteriu că punctajul se va acorda proporțional în funcție de ponderea nucleului soiurilor autohtone exprimate în SO din total dimensiune economică a exploatației.

Susținerea nu poate fi reținută în soluționarea favorabilă a recursului pentru că se prevede în mod expres în acest ghid că, în vederea calculării punctajului aferent acestui criteriu de selecție, se va specifica, în cadrul Studiului de fezabilitate, suprafața de teren afectată obținerii/cultivării soiurilor autohtone.

Din modul de formulare a acestor prevederi ale ghidului rezultă că nu este lăsată la latitudinea solicitantului precizarea sau nu în studiul de fezabilitate a acestei suprafețe, ea este obligatorie în vederea acordării punctajului. Chiar dacă punctajul se va acorda proporțional în funcție de ponderea nucleului soiurilor autohtone exprimate în SO din total dimensiune economică a exploatației, menționarea suprafeței este impusă în scopul calculării punctajului.

Din studiul de fezabilitate rezultă că la data întocmirii acestuia, respectiv 03.06.2016, reclamanta exploatează o suprafață de 238,73 ha, lucrările agricole fiind efectuate cu utilaje proprii. Din planul de cultură - suprafețe, inclus în studiul de fezabilitate, rezultă că reclamanta și-a propus să lucreze în primul an o suprafață de 65,02 ha grâu, 18,06 ha lucernă, 65,76 ha floarea soarelui, 60,49 ha porumb, 11,6 ha orz, 17,8 ha rapiță, în al doilea an o suprafață de 70 ha grâu, 20 ha lucernă, 60 ha floarea soarelui, 58 ha porumb, 10 ha orz, 20,73 ha rapiță.

Nu se precizează însă care este suprafața de teren a culturilor pe care reclamanta va cultiva soiuri autohtone din catalogul ISTIS, ceea ce nu permite calcularea punctajului aferent acestui criteriu de selecție.

În mod corect a apreciat prima instanță că, din interpretarea prevederilor Ghidului Solicitantului, rezultă că pentru acordarea punctajului nu este suficient ca reclamanta să facă precizarea în Studiul de fezabilitate că va cultiva soiuri autohtone, atât timp cât nu se face dovada îndeplinirii și a celorlalte condiții aferente acestui criteriu.

Recurenta arată că, potrivit interpretării pârâtelor, însușite de instanța de fond, ar fi trebuit să cultive cu soiuri autohtone suprafețe exacte, ceea ce ar fi condus la încălcarea proiectului în care s-a obligat să cultive 70% din total SO, indiferent dacă suprafața de teren crește.

Susținerea este nefondată, întrucât neacordarea punctajului la acest criteriu nu a fost determinată de faptul că reclamanta nu s-a angajat să cultive cu soiuri autohtone suprafețe exacte, ci de faptul că nu a precizat suprafața de teren a culturilor pe care se vor cultiva soiuri autohtone din catalogul ISTIS, soiuri ce pot fi atestate prin certificat de categorie biologică, inclusiv detalierea furnizorului care îi va emite certificatul. Prin Ghidul Solicitantului nu i s-a cerut să cultive cu soiuri autohtone suprafețe exacte, dar i s-a solicitat să precizeze ce suprafață va cultiva cu asemenea soiuri, în vederea calculării punctajului.

După cum s-a menționat, împrejurarea că punctajul se va acorda proporțional în funcție de ponderea nucleului soiurilor autohtone exprimate în SO din total dimensiune economică a exploatației nu înseamnă că solicitantul nu trebuie să menționeze suprafața de teren pe care va cultiva soiuri autohtone.

Mai arată reclamanta că, întrucât beneficiarul este obligat, conform condițiilor APIA, să facă rotația culturilor, în funcție de suprafața pe care o are la momentul respectiv, este absurd să ceri menționarea unei anumite suprafețe de teren măsurata în ha și să previzionezi pe o perioadă de 2+5 ani, ținând cont și de faptul că acea suprafață poate să crească.

Această susținere constituie, de fapt, o critică adusă prevederilor Ghidului Solicitantului care stabilesc obligația precizării respectivei suprafețe de teren în Studiul de fezabilitate și nu o critică de nelegalitate la adresa actelor administrative contestate. Faptul că reclamanta consideră că această prevedere nu își găsește justificare în raport cu evoluția culturilor în perioada de implementare și de monitorizare a proiectului nu înseamnă că nu trebuie să o respecte, aceste prevederi din ghid fiind în vigoare la data depunerii cererii de finanțare și a proiectului, fiind cunoscute de reclamantă, scopul lor fiind cel menționat în mod expres în ghid, acela al calculării punctajului aferent acestui criteriu de selecție.

Referitor la susținerile privind celelalte proiecte evaluate de pârâte, prin care beneficiarii s-au obligat să cultive un procent exprimat în SO din total dimensiune economică a exploatației cu soiuri autohtone, fără a preciza suprafața de teren măsurată în hectare și care au fost corect punctate, procentual, Înalta Curte reține că în mod corect prima instanță a apreciat că nu pot face obiectul analizei în acest dosar.

În prezenta cauză instanța nu a fost învestită cu o cerere de anulare a actelor administrative prin care respectivele proiecte au fost punctate la criteriul de selecție S8 deși, potrivit susținerilor recurentei, conțineau aceleași prevederi sub aspectul acestui criteriu, ca și proiectul său, respectiv obligația de a cultiva un procent exprimat în SO din total dimensiune economică a exploatației cu soiuri autohtone, fără a preciza suprafața de teren măsurată în hectare.

În vederea respectării principiului disponibilității care guvernează procesul civil, instanța trebuie să se pronunțe în limitele învestirii, astfel că neavând de analizat actele administrative emise cu privire la respectivele proiecte, nu poate examina dacă este legală punctarea acestora la criteriul de selecție S8. Prin urmare, susținerea că instanța s-a mărginit să consemneze, fără a analiza în niciun fel aspectele semnalate, faptul că proiectele altor societăți ar fi fost punctate diferit la acest criteriu nu poate fi reținută în soluționarea favorabilă a căii de atac, atât timp cât instanța nu putea analiza aspectele semnalate de reclamantă în această privință.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentința este legală, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurentă, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de PFA A. împotriva sentinței nr. 164/2018 din 16 martie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 2 decembrie 2020.