Decizia nr. 6371/2020 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 458/2018 a Curții de Apel Craiova

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Craiova la data de 27.04.2018, sub nr. x/2018, reclamanta R.A. Internațional Aeroportul Craiova a solicitat anularea Deciziei nr. 41782/2017 a Ministerului Transporturilor - Direcția Generala Organismul Intermediar pentru transport și a Raportului de verificare tehnică și financiară a eligibilității cheltuielilor din data de 07.07.2017 la cererea de rambursare nr. x aferentă proiectului Reabilitarea Infrastructurii de Mișcare a Aeroportului Craiova, SMIS2014+103839. II Hotărârea pronunțată de instanța de fond

Prin sentința civilă nr. 458/2018 din 11 octombrie 2018, Curtea de Apel Craiova a respins excepția inadmisibilității capătului de cerere privind anularea Deciziei nr. 54/41782/02.11.2017, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta R.A. Aeroportul Craiova, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, și a anulat în parte Raportul de Verificare tehnică și financiară a eligibilității la nivelul OIT nr. x/10.07.2017 și Decizia nr 41782/2017 a Ministerului Transporturilor - Direcția Generală O.I.T, în ceea ce privește sumele de 30.780,6 RON și 17.511,41 RON, declarate neeligibile, aferente Certificatului Interimar de Plată nr. x - articolele CAN3/Capitol 6 și CAN 10.1/Capitolul

III Recursurile formulat de reclamantă și pârât 3. Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanta R.A. Aeroportul Craiova și pârâtul Ministerul Transporturilor. 4. În motivarea recursului, prin care a solicitat casarea în parte a sentinței, rejudecarea și respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pârâtul Ministerul Transporturilor a invocat încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material. 5. A arătat că instanța de fond a reținut în mod greșit ca fiind eligibile sumele solicitate de reclamantă prin cererea de rambursare nr. x pentru articolele CAN 3/Capitolul 6-aducerea la cotă grătare și CAN 10.1/Cap 6-cămin canalizare, în cuantum de 30.780,6 RON, respectiv 17.511,41 RON, pentru următoarele motive: 6. Instanța de judecată a analizat eligibilitatea acestor cheltuieli doar raportându-se la perioada de implementare a contractului de finanțare, însă analiza documentelor privind cererile de rambursare trebuie să se raporteze la contractele de achiziții publice încheiate în cadrul Contractului de Finanțare, și nu la contractul de finanțare. În vederea aprobării cererii de rambursare, beneficiarul trebuie sa transmită DGOIT, conform Contractului de Finanțare nr. x/17.03.2017, anexa 1, secțiunea IV, art. 2, alin. (3), liniuța 10, o serie de documente, printre care, în cazul contractelor de achiziție lucrări, " … certificatele interimare de plată însoțite de listele de verificare a certificatelor interimare de plata și setul de documente justificative conform instrucțiunilor OIT."

Conform art. 6 din Instrucțiunea nr. 1 R/20.06.2017 privind facturarea separată a cheltuielilor aferente actelor adiționale, modalitatea de stabilire a sumelor ce urmează a fi solicitate de către Beneficiarii Axelor prioritare 1 și 2 ale Programului Operațional Infrastructură Mare, transmiterea graficului de rambursare, aprobarea formatului cererilor de prefinanțare/plată/rambursare, Fișei de monitorizare și a Raportului de progres, listei documentelor justificative aferente cererilor de plată/rambursare/prefinanțare, precum și alte dispoziții emisă de DGOIT, beneficiarii POIM ai Axelor 1 și 2 au obligația de a atașa la Cererea de Rambursare și următoarele documente: "a) Listele de preturi/cantități, cu detalierea stadiului de execuție aferente certificatelor/situați lor de plată, b) Procese-verbale la faze determinante și, după caz, proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor/recepție finală, aferente perioadei de referință a Cererii de Plată/Cererii de Rambursare/Cererii de Prefinanțare, precum și centralizatorul acestora, precum și centralizatorul proceselor-verbale aferente lucrărilor executate în perioada de referință a Cererii de Plată/Cererii de Rambursare".

Mai mult decât atât, în anexa F-PO-DGOIT-DM-SMP-11 - "Fișă de verificare tehnică a CR/CP" din Procedura Operațională de Monitorizare Implementare Proiecte Cod: PO - 28.02, la punctul 2.1, paragraful 9, se precizează că verificarea din punct de vedere tehnic a contractului va pune accent pe verificarea perioadei în care au fost emise documentele suport/de calitate ale contractului analizat (enunțul din lista de verificare tehnica a CR/CP fiind "Documentele suport/de calitate sunt/nu sunt aferente perioadei de execuție a lucrărilor"). În consecință, documentele la care fac trimitere au fost verificate de către Direcția de Monitorizare din cadrul OIT, conform procedurilor interne, fiind constatată necorelarea perioadei de referință a Certificatului interimar de plată cu documentele suport, fapt ce a condus la declararea ca neeligibile a sumelor aferente celor 2 articole.

În motivarea recursului prin care a solicitat anularea în parte a sentinței în ceea ce privește actele referitoare la suma de 87.933,88 RON, reclamanta R.A. Aeroportul Craiova a arătat că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că această categorie de lucrări, articole de balizaj, a fost prevăzută atât în studiul de fezabilitate, în oferta depusă de către antreprenor, cât și în proiect, iar achiziționarea și deținerea acestor piese de schimb este obligatorie, conform reglementarilor din domeniul aeronautic, din punct de vedere operațional și al autorizării nu pot fi tratate diferit față de echipamentele din componenta sistemelor realizate cu fonduri considerate eligibile. De asemenea, și în certificatul de autorizare emis de AACR se precizează faptul că trebuie să fie asigurat un minim de componente și piese de schimb pentru intervenția imediată, în vederea asigurării siguranței și a principiului de bază, rezerva pe atâtea nivele cât prevăd reglementările specifice. IV Apărările formulate de reclamantă și pârât

Reclamanta R.A. Aeroportul Craiova a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de pârât ca nefondat.

A arătat că instanța de fond a reținut in mod corect, în ceea ce privește sumele de 17.511,4 RON și 30.780,60 RON, că sunt cheltuieli eligibile; în conformitate cu art. 2 lit. a) din H.G. nr. 399/2015, pentru a fi eligibilă o cheltuială trebuie să respecte perioada de implementare stabilită de autoritatea de management prin contractul/decizia/ordinul de finanțare, textul nefăcând referire la termenul de execuție din contractul de lucrări, ci la termenul stabilit prin contractul de finanțare, termen respectat de către RA Aeroportul International Craiova în ceea ce privește cheltuielile menționate în C.I.P. nr. 9.

Aceste sume trebuie considerate ca fiind eligibile chiar dacă data de execuție a lucrărilor este ulterioară datei limita de finalizare a lucrărilor. Nicio clauză din Acordul Contractual nu prevede obligația de a refuza plata unor lucrări ce au fost executate după data de finalizare a lucrărilor, singura posibilitate de sancționare a Antreprenorului pentru nefinalizarea in termenul contractual a lucrărilor fiind cea prevăzută în Clauzele Generale. Subclauza 8.6 - Penalități de intarziere. De asemenea, nici în Contractul de finanțare nr. x/2017 Cod SMIS2014+103839 și nici în Ghidul de aplicare a Cererii de Finanțare nu se precizează faptul că lucrările efectuate după data de finalizare a Contractului de lucrări devin neeligibile.

De altfel, conform Contractului de finanțare nr. x/17.03.2017, Cod SMS 2014+103839, Beneficiarul se angajează să implementeze Proiectul până la data limita de 30.09.2017, data care a fost prelungită prin act adițional pana la data de 16.12.2018, astfel că lucrările efectuate până la aceasta dată sunt considerate eligibile.

Pârâtul Ministerul Transporturilor nu a formulat întâmpinare cu privire la recursul reclamantei. V Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate prin cele două recursuri, care vor fi analizate, având în vedere conținutul acestora, prin raportare la motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, Înalta Curte constată următoarele:

Între reclamanta Regia Autonomă Aeroportul International Craiova și pârâtul Ministerul Transporturilor - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Transport" a fost încheiat Contractul de finanțare nr. x/2014 privind proiectul "Reabilitarea infrastructurii de mișcare a Aeroportului Craiova", în cadrul Programului Operațional Sectorial-Transport 2007-2013.

Ulterior, acest proiect a fost fazat, astfel că între R.A. Aeroportul International Craiova, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de management pentru Programul Operațional Infrastructura mare (AM POIM), și Ministerul Transporturilor, în calitate de Organism Intermediar pentru Transport (OIT), s-a încheiat Contractul de finanțare nr. x/17.03.2017 pentru acordarea finanțării nerambursabile de către AM POIM pentru implementarea proiectului cod SMIS 2014+103839 "Fazarea proiectului reabilitarea infrastructurii de mișcare a Aeroportului Craiova". Perioada de implementare a proiectului a fost stabilită de părți ca fiind de 21 luni, respectiv între 01.01.2016 și 30.09.2017, conform art. 2.2 din contractul de finanțare, iar condițiile de stabilire a eligibilității cheltuielilor au fost reglementate prin art. 4 din contractul de finanțare.

Prin actul adițional nr. x/28.09.2017 a fost prelungită perioada de implementare până la data de 15.12.2018, au fost modificate graficul de rambursare a cheltuielilor (Anexa 1) și formularul Anexa 2 - Cererea de finanțare, corespunzător noului termen de implementare.

La data de 30.06.2017, reclamanta R.A. Aeroportul Craiova a depus la Organismul Intermediar pentru Transport Cererea de rambursare 2 pentru acordarea sumei de 4.443.473,57 RON, reprezentând cheltuieli eligibile efectuate în perioada de implementare a Proiectului, aceasta fiind însoțită de Certificatul interimar de plată nr. x verificat și supervizat de Inginer.

Prin Raportul de verificare tehnică și financiară a eligibilității cheltuielilor la nivelul OIT nr. 25305/10.07.2017, s-a constatat că cererea de rambursare este conformă cu prevederile contractului de finanțare pentru proiectul Fazarea proiectului reabilitarea infrastructurii de mișcare a Aeroportului Craiova și că rata de finanțare aferentă proiectului este de 89,27 %. S-a reținut în raport că a fost solicitată la rambursare factura AZAERSC x emisă de S.C. AZVI S.A., în valoare totală de 6.044.051,80 RON, din care TVA 965.016,67 RON, respectiv 5.079.035,13 RON fără TVA, reprezentând lucrări executate în perioada 01.06.2016-15.07.2016, pentru care s-a emis Certificatul interimar de plată nr. x/13.12.2016, valoarea facturată corespunzând valorii acestuia, aprobat de beneficiar și de supervizor.

Ca urmare a verificării tehnice a Certificatului interimar de plată nr. x, s-a stabilit prin acest Raport că valoarea autorizată din punct de vedere tehnic în Cererea de rambursare nr. x este de 4.412.445 81 RON și au fost declarate neeligibile sume în cuantum de 136.225,89 RON: 87.933,88 RON din Capitolul C/PS - piese de schimb (categoria de lucrări: articole de balizaj); 17.511,41 RON din CAN 3/Cap. 6; 30.780,60 RON din CAN 10.1/Cap. 6.

Prin Decizia nr. 54/41782/02.11.2017 emisă de Ministerul Transporturilor -Direcția Generală Organismul Intermediar pentru Transport, prin Comisia de Soluționare a Contestațiilor, a fost respinsă contestația formulată de reclamantă împotriva Raportului de verificare tehnică și financiară a eligibilității cheltuielilor la nivelul OIT nr. 25305/10.07.2017.

Împotriva acestor acte a formulat reclamanta cererea de chemare în judecată admisă în parte prin sentința recurată.

Instanța de fond a constatat că sunt neîntemeiate motivele invocate de pârâtul Ministerul Transporturilor pentru calificarea ca fiind neeligibile a sumelor solicitate de reclamantă pentru articolele CAN3/Cap. 6 - 17.511,41 RON și CAN 10.1/Cap. 6 -30.780,6 RON, nefiind incidente, față de eligibilitatea acestor cheltuieli, dispozițiile art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, care obligă autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene să excludă integral sau parțial de la rambursare/plată cheltuielilor efectuate și declarate de beneficiari care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, fiind însă legală stabilirea de către pârât ca fiind cheltuială neeligibilă a sumei de 87.933,88 RON, din capitolul C/PS - piese de schimb (categoria de lucrări: articole de balizaj), stabilită a fi cheltuială neeligibilă.

Recursul formulat de reclamantă, în ceea ce privește respingerea acțiunii pentru suma de 87.933,88 RON, din capitolul C/PS - piese de schimb (categoria de lucrări: articole de balizaj), este nefondat.

S-a constatat că nu este eligibilă în cadrul POIM suma de 87.933,88 RON din capitolul C/PS - piese de schimb (categoria de lucrări: articole de balizaj), deoarece nu este îndeplinită condiția enunțată la art. 2 lit. e) din H.G. nr. 399/2015 și, deoarece proiectul fazat a fost aprobat în perioada de programare 2007-2013, cheltuielile eligibile prevăzute în planul financiar global ar trebui să îndeplinească condițiile de eligibilitate specifice, iar conform art. 12 lit. i) din H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate din programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare, "costurile pentru operarea obiectivelor de investiții" nu sunt eligibile.

Recurenta susține că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că această categorie de lucrări, articole de balizaj, a fost prevăzută atât în studiul de fezabilitate, în oferta depusă de către antreprenor, cât și în proiect, achiziționarea cât și deținerea acestor piese de schimb este obligatorie conform reglementărilor din domeniul aeronautic, iar din punct de vedere operațional și al autorizării nu pot fi tratate diferit față de echipamentele din componenta sistemelor realizate cu fonduri considerate eligibile.

Aceste susțineri sunt nefondate, raportat la motivele pentru care s-a constatat neeligibilitatea acestor cheltuieli și dispozițiile legale incidente.

Potrivit contractului de finanțare, art. 1, beneficiarul se angajează să implementeze proiectul în conformitate cu prevederile din contract și cu legislația europeană și națională aplicabilă.

Cu privire la eligibilitatea cheltuielilor, potrivit art. 4 din contractul de finanțare, cheltuielile sunt considerate eligibile dacă sunt în conformitate cu legislația națională și europeană aplicabilă, Ghidul Solicitantului și contractul de finanțare, cu condiția să fie cuprinse în cererea de finanțare. Beneficiarul s-a obligat, conform art. 7, să asigure managementul și implementarea proiectului în concordanță cu prevederile contractului de finanțare, ale legislației europene și naționale aplicabile.

În conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007, care are ca obiect stabilirea cadrului legal privind eligibilitatea cheltuielilor efectuate de beneficiari în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, sub Obiectivul Convergență, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general: să fie însoțită de facturi, în conformitate cu prevederile legislației naționale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, facturile, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate și identificate, să fie în conformitate cu prevederile contractului de finanțare încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru și în numele acesteia, pentru aprobarea operațiunii, cu respectarea art. 54 (5) și art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006, să fie conformă cu prevederile legislației naționale si comunitare.

Art. 12 din H.G. nr. 759/2007 prevede categoriile de cheltuieli care nu sunt eligibile, printre acestea, la lit. e), fiind "costurile pentru operarea obiectivelor de investiții". Costurile pentru operarea obiectivelor de investiții sunt definite de art. 1 alin. (4) lit. e) și reprezintă costurile care intervin după finalizarea și darea în exploatare a obiectivelor de investiții.

De asemenea, H.G. nr 399/2015, care stabilește regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune 2014-2020, prin care s-a completat cadrul legal național, întrucât H.G. nr. 759/2007 nu era aplicabilă operațiunilor finanțate din alocarea financiară aferentă exercițiului financiar 2014-2020, prevede la art. 2 alin. (1) condițiile cu caracter general pe care în mod cumulativ trebuie să le îndeplinească cheltuiala pentru a fi eligibilă, și anume: a) să fie angajată de către beneficiar și plătită de acesta în condițiile legii între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2023, respectiv între 1 septembrie 2013 și 31 decembrie 2023 pentru cheltuielile efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, cu respectarea perioadei de implementare stabilită de către autoritatea de management prin contractul/decizia/ordinul de finanțare; b) să fie însoțită de facturi emise în conformitate cu prevederile legislației naționale sau a statului în care acestea au fost emise ori de alte documente contabile pe baza cărora se înregistrează obligația de plată și de documente justificative privind efectuarea plății și realitatea cheltuielii efectuate, pe baza cărora cheltuielile să poată fi verificate/controlate/auditate, cu respectarea prevederilor art. 131 alin. (2) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013; c) să fie în conformitate cu prevederile programului; d) să fie în conformitate cu contractul/decizia/ordinul de finanțare, încheiat între autoritatea de management sau organismul intermediar și beneficiar, cu respectarea art. 65 alin. (11), art. 70, art. 71, art. 125 alin. (1) și art. 140 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013; e) să fie rezonabilă și necesară realizării operațiunii; f) să respecte prevederile legislației Uniunii Europene și naționale aplicabile; g) să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului, cu respectarea prevederilor art. 67 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013. La lit. e) este precizată, așadar, condiția de a fi "rezonabilă și necesară realizării operațiunii".

Rezultă, raportat la data la care proiectul a fost inițial aprobat, în cadrul Programului Operațional Sectorial-Transport 2007-2013, că H.G. nr. 759/2007 prevedea că nu sunt eligibile "costurile pentru operarea obiectivelor de investiții" (art. 12 lit. i), iar față de data la care a fost fazat, în cadrul programul Operațional Infrastructura mare, H.G. nr. 399/2015 prevedea că, pentru a fi eligibilă, cheltuiala trebuie "să fie rezonabilă și necesară realizării operațiunii".

Raportat la aceste dispoziții, nu sunt eligibile cheltuielile în sumă de 87.933,88 RON din capitolul C/PS - piese de schimb (categoria de lucrări: articole de balizaj). Potrivit cererii de finanțare, aceasta are ca obiectiv "dezvoltarea unei Infrastructuri aeroportuare moderne și durabile în cadrul Aeroportului Craiova, în vederea facilitării transportului persoanelor și mărfurilor, în condiții de siguranță și eficiență, ta nivel național și European, care să contribuie în mod pozitiv și semnificativ la dezvoltarea economică a Regiunii Sud-Vest Oltenia și a României", așadar asigurarea suportului financiar al investiției de bază și nu al activităților de operare și mentenanță.

Aceste cheltuieli cu piesele de schimb privesc operarea obiectivului de investiții după finalizarea acestuia, mentenanța investiției realizate, și nu realizarea operațiunii finanțate, de construire a instalației de balizaj în cadrul proiectului de reabilitare a infrastructurii de mișcare a Aeroportului Craiova.

În mod nefondat susține recurenta că din punct de vedere operațional si al autorizării nu pot fi tratate diferit față de echipamentele din componenta sistemelor realizate cu fonduri considerate eligibile. Achiziționarea acestor articole nu a fost necesară pentru realizarea efectivă a instalației de balizaj, așa cum prevede art. 2 lit. e) din H.G. nr. 399/2015, ci doar pentru asigurarea operării instalației după punerea în funcțiune, pentru asigurarea "continuității operării". A reținut instanța de fond că reclamanta însăși a arătat că achiziția pieselor de schimb a fost necesară pentru asigurarea unui "nivel ridicat de siguranță a operării" recunoscând, astfel, implicit, faptul că acestea sunt necesare în eventualitatea în care vor apărea defecțiuni care vor necesita schimbarea rapidă a anumitor componente.

Faptul că în certificatul de autorizare emis de AACR se precizează faptul că trebuie să fie asigurat un minim de componente și piese de schimb pentru intervenția imediată, iar obligația în acest sens revine reclamantei, nu conduce la concluzia invocată de recurentă, întrucât existența unei obligații în legătură cu operarea obiectivului după finalizarea acestuia, și anume mentenanța instalației de balizaj finanțată prin programul operațional, nu privește eligibilitatea cheltuielilor efectuate de beneficiari în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale; eligibilitatea cheltuielilor se analizează exclusiv în raport de cadrul legal privind eligibilitatea cheltuielilor efectuate de beneficiari în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, sub Obiectivul Convergență, și nu de cel care privește funcționarea permanentă a instalației de balizaj, operarea obiectivului după finalizarea acestuia.

Recursul formulat de pârât, în ceea ce privește admiterea acțiunii pentru suma de 17.511,41 RON, pentru articolele CAN 3/Cap. 6, și 30.780,6 RON, pentru articolele CAN 10.1/Cap. 6, este nefondat.

S-a reținut, prin Raportul de verificare tehnică și financiară a eligibilității cheltuielilor la nivelul OIT nr. 25305/10.07.2017, cu privire la sumele de 17.511,41 RON, pentru articolele CAN 3/Cap. 6 - aducerea la cotă grătare, și 30.780,6 RON, pentru articolele CAN 10.1/Cap 6 - cămine canalizare, faptul că data de execuție este ulterioară datei de 15.07.2016, data limită de execuție prevăzută în actul adițional nr. x, că antreprenorul a depus o revendicare pentru extensie de timp și costuri suplimentare, acțiunea antreprenorului fiind respinsă de instanță (recursul respins prin Decizia nr. 1589/2017 a Curții de Apel Craiova), iar ulterior antreprenorul a mai depus o revendicare referitoare la anularea procesului-verbal de amânare a recepției nr. x/13.10.2016 și a procesului-verbal de amânare a recepției nr. x/18.11.2016; a considerat pârâtul că din totalul de 14 cămine solicitate în certificatul interimar de plată nr. x doar 4 cămine sunt sub incidența PV 9/CC3/27.07.2016 (4x7695,15=30.780,6 RON).

Prin Decizia nr. 54/41782/02.11.2017, pentru încadrarea în categoria cheltuieli neeligibile, pârâtul a avut în vedere art. 14.6 din Condițiile speciale ale Contractului de lucrări nr. x/10.06.2015, inginerul nu poate certifica pentru plată nicio sumă pentru care antreprenorul nu a furnizat integrat în forma finală documentele justificative necesare, faptul că lucrările în cauză au fost incluse în Certificatul interimar de plată nr. x/13.12.2016, deși data la care au fost executate, conform datei înscrise în Procesul-verbal de recepție calitativă și Procesul-verbal de lucrări ascunse, este ulterioară datei limită a perioadei de referință a CIP nr. 9, respectiv data de 15.07.2016, dată care coincide și cu data de finalizare a lucrărilor conform prevederilor contractului și a actului adițional încheiat.

Susține recurentul pârât că instanța de fond a analizat eligibilitatea acestor cheltuieli doar raportându-se la perioada de implementare a contractului de finanțare, însă analiza documentelor privind cererile de rambursare trebuie să se raporteze la contractele de achiziții publice încheiate în cadrul contractului de finanțare, și nu la contractul de finanțare, fiind constatată, conform procedurilor interne, necorelarea perioadei de referință a certificatului interimar de plată cu documentele suport, fapt ce a condus la declararea ca neeligibile a sumelor aferente celor 2 articole.

Susținerile sunt nefondate, raportat la motivele pentru care s-a constatat neeligibilitatea acestor cheltuieli și dispozițiile contractului de finanțare și legale incidente.

A invocat recurentul pârât Contractul de finanțare nr. x/17.03.2017, anexa 1, secțiunea IV, art. 2, alin. (3), liniuța 10, faptul că, în vederea aprobării cererii de rambursare, beneficiarul trebuie să transmită DGOIT o serie de documente, printre care, în cazul contractelor de achiziție lucrări, " … certificatele interimare de plată însoțite de listele de verificare a certificatelor interimare de plată și setul de documente justificative conform instrucțiunilor OIT.". De asemenea, a invocat art. 6 din Instrucțiunea nr. 1 R/20.06.2017 și Anexa F-PO-DGOIT-DM-SMP-11 - "Fișă de verificare tehnică a CR/CP" din Procedura Operațională de Monitorizare Implementare Proiecte Cod: PO - 28.02 din 14.12.2017.

Atât Instrucțiunea nr. 1 R/20.06.2017, cât și Procedura Operațională de Monitorizare Implementare Proiecte Cod: PO - 28.02 din 14.12.2017, au fost emise ulterior cererii de rambursare și certificatului intermediar de plată, iar Procedura Operațională ulterior actelor contestate, împrejurări față de care nu pot fi avute în vedere pentru examinarea legalității actelor contestate.

Instanța de fond a apreciat în mod corect asupra faptului că art. 14.6 din contract se referă la imposibilitatea de certificare pentru plată în situația în care antreprenorul nu a furnizat integrat în forma finală documentele justificative necesare, iar apărările pârâtului nu privesc faptul că aceste lucrări nu ar fi fost realizate la data formulării cererii de plată, ci doar faptul că au fost executate ulterior datei limită a perioadei de referință a certificatului interimar de plată nr. x, respectiv 15.07.2016, lucrările executate fiind evidențiate în Procesul-verbal nr. x/GDPA din data de 20.07.2016, ulterior datei de 15.07.2016, precum și faptul că data de finalizare a lucrărilor nu este prevăzută în contractul dintre reclamantă și pârât, ci în contractul dintre reclamantă și antreprenor. În condițiile în care lucrările au fost executate anterior depunerii cererii de plată și certificatului interimar de plată, cererea de plată a fost formulată după realizarea efectivă a lucrărilor a căror plată a fost solicitată de reclamantă, înainte de expirarea termenului de implementare a proiectului, în mod corect a constatat instanța de fond că pârâta a invocat în mod neîntemeiat depășirea termenului convenit de reclamantă cu antreprenorul.

Certificatul interimar de plată CIP nr. 9 a fost emis la data de 13.12.2016, perioada de referință a lucrărilor fiind între 1 iunie și 15 iulie 2016, și a privit lucrările pentru care a fost emisă de către antreprenor Factura nr. AZSAERC nr. x, a fost depus la data de 30.06.2017, cu cererea de rambursare, în interiorul perioadei de implementare prevăzută de contractul de finanțare încheiat între reclamantă și pârât, inițial de 21 luni, respectiv între 01.01.2016 și data de 30.09.2017, ulterior majorată prin actul adițional nr. x/28.09.2017 la 36 luni, respectiv între data de 01.01.2016 și 16.12.2018,

În aceste condiții, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 399/2015, care prevăd că pentru a fi eligibilă o cheltuială trebuie să respecte "perioada de implementare stabilită de către autoritatea de management prin contractul/decizia/ordinul de finanțare", instanța de fond a constatat în mod corect că reclamanta a depus cererea de plată și a cuprins în Certificatul interimar de plată nr. x lucrări finalizate înainte de emiterea certificatului și a cererii de plată și înainte de data limită a perioadei de implementare prevăzută de contractul de finanțare încheiat între reclamantă și pârât, însoțită de documentele necesare, inclusiv factura emisă de antreprenor, acceptată la plată, procesul-verbal de recepție calitativă, cu respectarea prevederilor din art. 1 alin. (3) și (4) Secțiunea III "Condiții de rambursare și plată a cheluielilor" din Anexa 1 la Contractul de finanțare, susținerile invocate de pârât neconstituind motiv de constatare a neeligibilității cheltuielilor.

Este de observat că instanța de fond a analizat și a constatat și faptul că nu sunt fondate nici motivele prezentate de pârât în raportul de verificare contestat privind faptul că neeligibilitatea cheltuielilor din CAN 3/Capitolul 6 și CAN 10.1/Capitolul 6 ar fi determinată de respingerea de către instanță a revendicării antreprenorului pentru extensie de timp și costuri suplimentare, nici motivele invocate de pârât prin întâmpinare referitoare la faptul că datele din Procesul-verbal de lucrări ascunse și Procesul-verbal de recepție calitativă sunt ulterioare perioadei de referință a CIP nr. 9, respectiv 15.07.2016, astfel că includerea acestor lucrări în mod artificial în perioada contractuală ar împiedica beneficiarul să perceapă penalități de la antreprenor conform art. 8.7 din Condițiile generale ale Contractului de lucrări nr. x/10.06.2015. Cu privire la aceste aspecte, însă, pârâtul nu a formulat motive de recurs.

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că este legală sentința recurată, prin care a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantă, nefiind fondate motivele de recurs invocate de reclamantă și pârât. Instanța de fond a constatat cu aplicarea corectă a dispozițiile legale legalitatea actelor administrative contestate cu privire la excluderea de la rambursare a cheltuielilor neeligibile în sumă de 87.933,88 RON din capitolul C/PS - piese de schimb (categoria de lucrări: articole de balizaj), și nelegalitatea acestora în ceea ce privește excluderea de la rambursare a cheltuielilor în sumă de 17.511,41 RON, pentru articolele CAN 3/Cap. 6, și 30.780,6 RON, pentru articolele CAN 10.1/Cap 6, care îndeplinesc condițiile de eligibilitate. VI Soluția instanței de recurs

Pentru aceste considerente, nefiind incidente motivele de casare invocate de recurenta reclamantă și recurentul pârât, prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate. PENTRU ACESTE MOTIVE,