ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6100/2020

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12.04.2018, pe rolul Tribunalului București, sub nr. x/2018 reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "PRO LEX", în numele membrilor de sindicat A. și B., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Galați, a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei compensatorii tranzitorii reprezentând sporul de 25% cuvenit agenților de poliție cu studii superioare începând cu 09.04.2015, actualizată cu indicele inflației și cu dobânda legală calculată la sumele restante ce trebuie achitate, cu cheltuielilor de judecată.

Hotărârea primei instanțe. Prin sentința civilă nr. 3912/11.06.2018, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A. și B., ambii prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "PRO LEX" în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Galați, fiind obligat pârâtul la plata către reclamanți a sumei compensatorii tranzitorii reprezentând sporul de 25 % cuvenit agenților de poliție cu studii superioare, începând cu data de 09.04.2015, actualizat cu indicele de inflație. Totodată a fost obligat pârâtul la plata către reclamanți a dobânzii legale calculată de la data scadenței obligației de plată și până la data achitării efective, fiind respinsă ca nedovedită cererea reclamanților de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Cererea de recurs. Împotriva sentinței civile nr. 3912/11.06.2018 pronunțată de către Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Galați.

Hotărârea instanței de recurs. Prin decizia civilă nr. 2355 din data de 25.06.2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a luat act de cererea de renunțare la judecată formulată de intimatul-reclamant în numele membrului de sindicat A.; a admis recursul formulat de recurentul-pârât Inspectoratul de Poliție al Județului Galați, împotriva sentinței civile nr. 3912/11.06.2018 pronunțată de către Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimatul-reclamant B. prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "PRO LEX"; a anulat în parte sentința recurată cu privire la acțiunea formulată de reclamant în numele membrului de sindicat A. ca urmare a cererii de renunțare la judecată formulată în recurs; a menținut dispozițiile sentinței recurate cu privire la soluția dată asupra acțiunii formulată de reclamantul B. și a respins cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție-CDCD și de suspendare a judecății formulată de intimații-reclamanți.

Cererea de recurs formulată împotriva soluției pronunțată asupra cererii de renunțare la judecată. Împotriva deciziei civile nr. 2355 din data de 25.06.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A.. Prin motivele de recurs formulate, recurentul-reclamant a arătat că nu a avut cunoștință de faptul că nefiind membru de sindicat, Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "PRO LEX" nu îl mai reprezintă și a procedat la renunțarea cererii de chemare în judecată.

Procedura de soluționare a recursului Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 09 ianuarie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererilor de recurs la data de 25 martie 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția instanței de recurs Examinând cauza și decizia atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este fondat și va fi admis în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Demersul judiciar a fost inițiat de către Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex" în numele membrilor de sindicat B. și A., pentru acordarea sumei compensatorii tranzitorii reprezentând sporul de 25% cuvenit agenților de poliție cu studii superioare, conform împuternicirii de reprezentare atașată la dosarului nr. x/2018 al Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, învestită cu soluționarea cererii de recurs, formulată de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Galați, a reținut că, la data de 22.04.2018, Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex" a formulat o cerere de renunțare la judecată pentru A., motivat de faptul că acesta nu mai deține calitate de membru de sindicat și, având în vedere că sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 406 alin. (1) și alin. (5) C. proc. civ., a constatat că se impune a se lua act de această cerere. Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă. (2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială. Potrivit dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social: "(1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși. (2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres. (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2), organizațiile sindicale au calitate procesuală activă." Având în vedere că reclamantul este cel care a declanșat procesul, acestuia i se recunoaște și dreptul de a renunța la judecată. Renunțarea la judecată este un act de dispoziție unilaterial și irevocabil și produce numai efecte procedurale. Dacă dreptul material la acțiune nu s-a prescris, reclamantul poate introduce o nouă cerere de chemare în judecată, pentru valorificarea aceluiași drept subiectiv, fără a i se putea opune autoritatea lucrului judecat a hotărârii prin care s-a luat act de renunțarea la judecată. Într-adevăr, acțiunea dedusă judecății a fost formulată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex", în numele membrilor săi de sindicat, care au fost menționați în tabelul anexat cererii, însă în materia contenciosului administrativ, sindicatele au calitate procesuală activă recunoscută în virtutea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) teza finală din Legea nr. 554/2004, ca "organisme sociale interesate" care acționează în vederea protejării drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate. Înalta Curte constată că la dosarului Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal se află o cererea de renunțare la judecată cu privire la A., formulată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex", motivat de faptul că acesta nu mai are calitate de membru de sindicat, însă instanța de recurs nu a observat că Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex" nu a avut mandat în vederea renunțării la judecată, ci doar în vederea întreprinderii unor demersuri pentru acordarea sumei compensatorii tranzitorii reprezentând 25% cuvenit angajaților de poliție cu studii superioare. Având în vedere că Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex" a formulat cererea de renunțare fără a depune un mandat special din care să rezulte că reclamantul A. l-a mandatat să renunțe la judecată, Înalta Curte constată că cererea de renunțare a fost formulată de o persoană fără calitate de reprezentant, iar această excepție sancționează actele procesuale întreprinse de ce cel care a acționat în numele părții fără a putea prezenta dovada calității de reprezentant, neavând relevanță că acesta nu mai este membru de sindicat.

Soluția instanței de recurs. Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul, va casa în parte decizia atacată, va înlătura dispoziția instanței de recurs referitoare la anularea, în parte, a sentinței civile nr. 3912 din data de 11.06.2018 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, ca urmare a cererii de renunțare la judecată, formulată de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex" în numele membrului de sindicat A., va respinge cererea de renunțare la judecată formulată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex" în numele membrului de sindicat A., ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant și va menține celelalte dispoziții ale deciziei. PENTRU ACESTE MOTIVE,