ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4831/2020

Ședința publică din data de 1 octombrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 19.12.2017 reclamanții A., B. au chemat în judecată pe pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR solicitând:

- anularea deciziei nr. 11456/2017 a Fondului de Garantare a Asiguraților și obligarea intimatei de a le plăti despăgubiri în cuantum total de: 15000 euro, respectiv suma de: 6000 euro în favoarea reclamantei A. sau echivalentul în RON la curs BNR din ziua plății și 9000 euro sau echivalentul în RON la curs BNR din ziua plății în favoarea reclamantei B. conform sentinței penale nr. 162 din data de 21 iunie 2016 a Judecătoriei Târgu Lăpuș rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1474/A/2016 a Curții de Apel Cluj.

Prin sentința civilă nr. 2483 din 29 mai 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A., B. în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 2483 din 29 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamanții A., B., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea cererii de chemare în judecată.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate excepția nulității recursului, pentru neîndeplinirea obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ.: "La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii [...]"

În cauză sunt incidente și dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora: "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 de RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 de RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 de RON."

Raportat la motivele de casare invocate de către recurentul-reclamant, încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., în sarcina recurenților a fost stabilită obligația achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 200 de RON.

La cererea de recurs a fost anexată dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, conform ordinului de plată din data de 30 august 2018 .

Prin citația comunicată recurenților-reclamanți la data de 9 iulie 2020, conform dovezii de citare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația completării taxei judiciare de timbru cu suma de 100 de RON.

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte constată că recurenții-reclamanți nu au respectat obligația legală a achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stipulat de art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, deși această obligație le-a fost adusă la cunoștință prin citația comunicată la data de 9 iulie 2020 .

Înalta Curte constată că recursul nu este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar la dosar nu a fost depusă, de către recurenții-reclamanți, o cerere de acordare a ajutorului public judiciar potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 51/2008.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru, aferentă căii de atac a recursului, în cuantumul prevăzut de lege, este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) și art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea recursului, ca insuficient timbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamantele A. și B. împotriva sentinței civile nr. 2483 din 29 mai 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca insuficient timbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 octombrie 2020.