ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5826/2020

Ședința publică din data de 05 noiembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 06 noiembrie 2017, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2017, reclamantele A., B. și C. au chemat în judecată pe pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, solicitând obligarea pârâtului la emiterea deciziei de soluționare a cererii de despăgubire înregistrată la Fondul de Garantare a Asiguraților în data de 16 mai 2017.

Prin sentința civilă nr. 1137 din 13 martie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare judecată formulată de reclamantele A., B. și C., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 1137 din 13 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamantele A., B. și C., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecarea cauzei, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.

În esență, recurentele-reclamante au susținut că sentința recurată este pronunțată cu greșita aplicare a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. h), instanța de fond în mod greșit nereținând aplicabilitatea în speță a termenului de 30 de zile pentru soluționarea cererii de despăgubire de către Fondul de Garantare a Asiguraților.

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 29 iunie 2018, intimatul-pârât a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Întrucât cauza de față are drept obiect obligarea pârâtului la soluționarea cererii de plată formulată de reclamante, la stabilirea interesului procesual în susținerea recursului se au în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinței recurate.

Înalta Curte reține că, potrivit înscrisurilor depuse la dosar de intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraților, acesta a emis Decizia nr. 19817/10.04.2019, prin care a soluționat cererea de plată nr. x/16.05.2017.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual în susținerea recursului, având în vedere că intimatul-pârât, ulterior promovării căii de atac, a emis decizia de soluționare a cererii de despăgubire înregistrată la Fondul de Garantare a Asiguraților în data de 16 mai 2017, astfel cum au solicitat reclamantele prin cererea de chemare în judecată.

Prin urmare, interesul de a acționa al reclamantelor nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ.

Având în vedere că nu mai este îndeplinită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului și va respinge recursul declarat de reclamantele A., B. și C., ca fiind lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de reclamantele A., B. și C. împotriva sentinței civile nr. 1137 din 13 martie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca fiind lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 05 noiembrie 2020.