ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4618/2020

Ședința publică din data de 23 septembrie 2020

Asupra cererii de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2019, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj a solicitat obligarea pârâtului la comunicarea informațiilor publice solicitate, după cum urmează:

Comunicarea locației, a zilei și a orei când reclamantul se poate prezenta pentru a studia întreaga documentație întocmită de Comisia municipala Cluj-Napoca constituită conform art. 11 din Legea 18/1991 după efectuarea lucrărilor și operațiunilor date de lege în competenta sa și înaintată comisiilor județene în vederea eliberării titlurilor de proprietate precum și operațiunile necesare punerii în posesie, în conformitate cu prevederile art. 93 din Legea nr. 18/1991 si art. 28 din H G 131 din 27.02.1991.

Studierea întregii documentații întocmită de Comisia municipala Cluj-Napoca după efectuarea lucrărilor și operațiunilor date de lege în competența ei și înaintată comisiilor județene în vederea eliberării titlurilor de proprietate precum și operațiunile necesare punerii în posesie, numai cea care a stat la baza eliberării în favoarea lui B. a TP nr. 5415/31/18.03.1993 eliberat de Comisia județeană Cluj pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, după:

- verificarea legalității propunerilor înaintate de comisia municipală, în special existența actelor doveditoare, pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestora,

- validarea sau invalidarea propunerilor comisiei municipale, împreună cu proiectele de delimitare și parcelare,

- emiterea titlurilor de proprietate pentru cererile validate, precum și operațiunile necesare punerii în posesie, în conformitate cu prevederile art. 93 din Legea nr. 10/1991 si art. 23 din H.G. nr. 131 din 27 februarie 1991,

- identificarea terenurilor atribuite ilegal și sesizarea prefectului care va înainta sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute.

După studiere, se solicită copierea și comunicarea actelor necesare în copie conformă cu originalul.

Prin sentința civilă nr. 1396 din data de 12 iunie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut că reclamantul a formulat cererea de comunicare a informațiilor menționate în petitul acțiunii iar ulterior, a formulat și reclamație administrativă.

Acesta a primit răspuns la cererile sale, în sensul că pentru consultare și copierea actelor este necesară achitarea tarifelor prevăzute de Ordinul 16/2019. S-a mai menționat că documentele existente în arhivă îi vor fi puse la dispoziție astfel cum au fost acestea comunicate de comisiile de fond funciar, fără săi se ceară justificarea unui interes.

Potrivit art. 12 alin. (4) din Legea 18/1991 actualizată:

"(4) Actele care au stat la baza constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate reprezintă informații de interes public și sunt deschise liberului acces al cetățenilor. Asigurarea accesului la aceste informații de interes public se face în condițiile și potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public."

Raportat la prevederile menționate, instanța a reținut că cererea de comunicarea a informațiilor solicitate de către reclamant este admisibilă, în baza Legii 554/2004, însă comunicarea nu este obligatoriu să fie gratuită.

Perceperea unor tarife nu este contrară Legii 544/2001, care prevede la art. 9 că dacă solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condițiile legii.

Prin urmare, reținând că s-a răspuns cererii reclamantului și că nu există un refuz de comunicare, instanța a respins cererea formulată.

Împotriva sentinței civile nr. 1396 din data de 12 iunie 2019, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A. arătând că prin acțiunea dedusă judecății a solicitat instanței obligarea prefectului să răspundă în fata legii, conform prevederilor din: - Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001- privind liberul acces la informațiile de interes public - Hotărârea nr. 123 din 7 februarie 2002 - pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public prin care s-a aprobat:- anexa - norme metodologice-de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, pentru ca si-a dovedit reaua credința prin neprezentarea răspunsului la solicitare în termenul legal si "lipsa răspunsului la "reclamația administrativa", constituie grave încălcări ale drepturilor recurentului constituționale.

Accesul la informațiile de interes public este garantat prin norme constituționale - art. 31 din Constituția României revizuita si republicata în anul 2003, iar la nivel convențional de prevederile art. 10 parag. l din Convenția pentru apărarea drepturilor omului si libertăților fundamentale.

Excepțiile de la aceasta fiind expres prevăzute în dreptul intern pertinent consacrat de art. 12 din Legea nr. 544/200l precum si în art. 10 parag. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului si libertăților fundamentale.

Prin decizia civilă nr. 1537 din data de 13 noiembrie 2019, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins recursul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 1396 din 12.06.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel a reținut că în raport de criticile formulate în cadrul recursului este necesar a se trata distinct cele două cereri formulate de către reclamant, respectiv cea de comunicare a informațiilor și reclamația administrativă.

În ceea ce privește cererea de comunicare a informațiilor publice, înregistrată sub nr. x din 21 februarie 2019, curtea a reținut, în acord cu cele stabilite de către prima instanță că instituția publică a răspuns reclamantului, comunicându-i modul în care se vor transmite informațiile solicitate, respectiv după achitarea taxei de copiere.

Art. 9 alin. (1) din Legea nr. 544 pe 2001 prevede:

"(1) În cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condițiile legii."

Din această perspectivă corectă a observat primă instanță că instituția publică căreia i-au fost solicitată comunicarea unor informații a menționat necesitatea suportării costului copierii.

În privința reclamației administrative, Curtea a reținut că la dosarul cauzei s-a depus răspunsul din partea instituției publice la aceasta și instituția publică pârâtă a respectat exigențele procedurale menționate la art. 21 din Legea nr. 544/2001.

În acest context nu au fost primite criticile formulate în cadrul recursului în privința modului de soluționare a celor două cereri de către instituția publică chemată în judecată.

Împotriva deciziei civile nr. 1537/2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2019 reclamantul A. a formulat cerere de revizuire, înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Prin decizia civilă nr. 61/2020 din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, reținându-se că revizuentul și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și, cum se invocă autoritatea de lucru judecat a unor hotărâri definitive anterioare, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, instanța competentă a soluționa cererea de revizuire este instanța superioară în grad, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție.

În motivarea cererii de revizuire se arată că decizia a cărei revizuire o solicită este netemeinică și nelegală, având în vedere că există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Astfel, susține că soluția instanței trebuia să țină cont de dezlegarea dată problemei de drept deduse judecății, în privința petitului privind obligația conducătorului instituției publice de a-i răspunde la reclamația administrativă înregistrată la nr. 3465/22.03.2019, dând eficiență prezumției de lucru judecat, că a mai fost odată dezlegată chestiunea litigioasă în:

- dosarul nr. x/2018, decizia nr. 352 pronunțată la data de 13.03.2019 - Curtea de Apel Cluj;

- dosarul nr. x/2019, sentința civilă nr. 1065/2019 pronunțată la data de 07.05.2019 - Tribunalul Cluj.

Soluția Curții trebuie să țină cont de dezlegarea deja dată asupra problemei de drept dedusă judecății, dând eficiență prezumției de lucru judecat, în privința petitului privind obligația instituției publice ce a plăti daune morale în temeiul art. 22 alin. (2) din Legea nr. 544/2001 că a mai fost odată dezlegată chestiunea litigioasă în:

- dosarul nr. x/2016, decizia nr. 629 pronunțată la data de 24.03.2017 - Curtea de Apel Cluj;

- dosarul nr. x/2016, decizia nr. 1799 pronunțată la data de 16.03.2018 - Curtea de Apel Cluj.

Principiul executării în natură reglementat în art. 1516 alin. (1) din C. civ. potrivit căruia:

"creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației" este aplicabil și obligațiilor de a face iar, conform art. 1527 alin. (1) din C. civ. "creditorul poate cere întotdeauna ca debitorul să fie constrâns să execute obligația în natură, cu excepția cazului în care o asemenea executare este imposibilă".

Refuzul executării voluntare din partea instituției publice a unei obligații de a face nu poate rămâne însă nesancționat, impunându-se, cu prioritate, acordarea daunelor morale ce vor fi încasate de către persoana vătămată într-un drept constituțional, acestea reprezentând un mijloc indirect de constrângere a instituției publice de a-și îndeplini obligațiile prevăzute în dispozițiile Legii speciale nr. 544/2001, art. 2, art. 6, art. 7, art. 21 și art. 22.

Sentința civilă nr. 1396/2019 din data de 12.06.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019 este nelegală și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, dispozițiile art. 1, art. 2 lit. b), art. 6, art. 7, art. 9, art. 11, art. 21, art. 22 din Legea nr. 544/2001 și a dispozițiilor art. 1 pct. (2), art. 2 lit. b), art. 9, art. 14, art. 16, art. 18, art. 24, art. 34, art. 36, art. 40 din H.G. nr. 123/2002 modificată în 2016, redate în întâmpinare fond și reiterate în recurs.

Raportat la prevederile menționate instanța a reținut că cererea de comunicarea informațiilor solicitate de către reclamant este admisibilă, în baza Legii nr. 554/2004, însă comunicarea nu este obligatoriu să fie gratuită. Perceperea unor tarife nu este contrară Legii nr. 544/2001 care prevede la art. 9 că dacă solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condițiile legii. Prin urmare, reținând că s-a răspuns cererii reclamantului și că nu există un refuz de comunicare, instanța a respins cererea formulată.

Astfel, Tribunalul a dat o hotărâre cu încălcarea normelor de drept material incidente în speța dedusă judecății, deoarece nu există un răspuns la solicitarea nr. 2183/21.02.2019.

De asemenea, consideră că prin sentința civilă nr. 1396/2019, pronunțată la 12.06.2019 în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, sens în care invocă art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, apreciind că unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care presupune că o decizie definitivă a instanțelor judecătorești nu trebuie repusă în discuție.

Intimatul-pârât nu a formulat întâmpinare.

Examinând cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.

Conform dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:/…/există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri."

Cu alte cuvinte, pentru a fi aplicabil acest motiv de revizuire, se prevede condiția ca prin hotărârile potrivnice să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Analizând incidența acestui motiv de revizuire în cauza de față, din perspectiva încălcării de către hotărârea supusă revizuirii a autorității de lucru judecat a celorlalte hotărâri invocate de către revizuent, Înalta Curte constată cele ce succes:

Hotărârile despre care revizuentul afirmă că încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 408 din 20 martie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, sunt:

1) - Decizia nr. 629 din 24.03.2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal;

2) - Decizia nr. 1065 din 07.05.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal;

3) - Decizia nr. 352 din 13.03.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal;

4) - Decizia nr. 1799 din 16.03.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Referitor la dosarul nr. x/2016, Înalta Curte constată că prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Primarul Municipiului Cluj-Napoca să îi asigure accesul la studierea documentației întocmite de Comisia municipală de fond funciar, precizând că din întreaga documentație dorește să o studieze pe cea care stă la baza emiterii TP 28824/1097/22.12.1994 pentru C.. Reclamantul a arătat că pârâtul nu a dat curs solicitării sale în acest sens. În drept reclamantul a invocat Legea nr. 544/2001. Reclamantul a mai solicitat și comunicarea sancțiunii aplicate persoanei vinovate, precum și daune morale și patrimoniale.

Prin sentința civilă nr. 3578/2016 din data de 22 noiembrie 2016, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca nefondate excepțiile invocate prin întâmpinare, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu Primarul Municipiului Cluj-Napoca, având ca obiect comunicarea de informații de interes public.

Prin decizia civilă nr. 629/2017 din data de 24 martie 2017, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 3578 din 22.11.2016 pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Cluj pe care a casat-o în tot în sensul că, rejudecând cauza, a admis în parte cererea de chemare în judecată, a obligat pârâtul să asigure reclamantului accesul la studierea documentației care stă la baza emiterii titlului de proprietate nr. x/22.12.1994 în favoarea numitei C., precum și la plata în favoarea reclamantului a sumei de 100 RON cu titlu de daune morale și a respins restul solicitărilor reclamantului.

Referitor la dosarul nr. x/2019, Înalta Curte constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj, (în continuare OCPI) obligarea pârâtului la comunicarea informațiilor de interes public solicitate, să primească răspuns din partea Comisiei de analiză la Reclamația administrativă, să îi fie comunicată sancțiunea disciplinară aplicată funcționarului vinovat, să fie obligat pârâtul la plata de daune morale în valoare de 1000 euro, datorat stresului provocat prin îngrădirea dreptului său constituțional la informații de interes public, 1000 euro daune morale, pentru lezarea unui alt drept garantat de art. 47 din Constituție.

Prin sentința civilă nr. 1065/2019 din data de 07 mai 2019, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj, a obligat pârâtul să îi comunice reclamantului informațiile solicitate prin adresa înregistrată la pârât sub nr. x/29.01.2019 și să îi răspundă la reclamația administrativă înregistrată sub nr. x/21.02.2019 și a respins, în rest, pretențiile reclamantului, ca neîntemeiate.

Această hotărâre a rămas definitivă prin nerecurare.

Referitor la dosarul nr. x/2018, Înalta Curte constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 24.04.2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Primăria Mun. Cluj-Napoca, obligarea acestuia la comunicarea informațiilor de interes public solicitate prin cererea înregistrată sub nr. x/19.03.2018 și a reclamației administrative nr. 176237/1/05.04.2018, cu obligarea pârâtului la transmiterea răspunsului la informația solicitată în scris, comunicarea răspunsului redactat de Comisia de Analiză, comunicarea sancțiunii disciplinare aplicată funcționarului, cu plata de daune morale în valoare de 100 000 euro având în vedere că i s-a cauzat un stres prin lezarea unui drept constituțional.

Prin sentința civilă nr. 2540/2018 din data de 21 septembrie 2018 Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția lipsei de obiect și a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Cluj-Napoca prin Primarul Municipiului Cluj-Napoca, a respins cererea reclamantului de plata obligare a pârâtului la plata daunelor morale și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 352 din data de 13.03.2019, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 2.540 din 21.09.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Cluj, pe care a casat-o în tot și rejudecând a admis în parte cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, a obligat pârâtul să răspundă reclamantului la cererea înregistrată sub nr. x/19.03.2018 și reclamației administrative nr. 176237/1/05.04.2018 și a respins cererea de obligare la daune.

Referitor la dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Cluj, secția Mixtă contencios administrativ și fiscal de conflicte de muncă și asigurări sociale, Înalta Curte constată că prin acțiunea dedusă judecății, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca, a solicitat obligarea pârâtului la comunicarea informațiilor publice, respectiv să îi comunice data, ora și locația pentru a se prezenta în vederea studierii adresa Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de restituire către Consiliul local al mun. Cluj-Napoca, Comisia fondului funciar, a "Situației contestațiilor privind dreptul de proprietate asupra terenurilor" fostului CAP Înfrățirea Cluj.

Prin sentința civilă nr. 1087 din 24 februarie 2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Cluj a respins excepția inadmisibilității, a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul mun. Cluj-Napoca, în baza excepției lipsei de obiect, fără cheltuieli de judecată și a dispus aplicarea unei amenzi judiciare reclamantului, în valoare de 100 RON, pentru introducerea cu rea-credință a unei cereri vădit netemeinice.

Prin decizia civilă nr. 1639/2017 din data de 9 iunie 2017, Curtea de Apel Cluj a admis recursul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 1087 din 24.02.2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Cluj pe care a casat-o, în tot, și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În rejudecare, în dosarul nr. x/2016, prin sentința civilă nr. 5428/2017 din data de 06 octombrie 2017 Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a respins excepția inadmisibilității și a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul mun. Cluj-Napoca, ca nefondată.

Prin decizia civilă nr. 1799 din data de 16 martie 2018 Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de sesizare a ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, formulată de recurent, a admis recursul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 5428 din 06.10.2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Cluj pe care a casat-o, în parte, în sensul că, rejudecând în aceste limite, a admis în parte cererea de chemare în judecată și a obligat pârâtul Primarul mun. Cluj-Napoca să asigure reclamantului accesul în vederea studierii adresei Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de restituire către Comisia locală de fond funciar a "Situației contestațiilor privind dreptul de proprietate asupra terenurilor" fostului CAP Înfrățirea - Cluj cu toate anexele și a adresei și modificărilor operate de Comisia locală de fond funciar ca răspuns la solicitarea Comisiei Județene; a obligat pârâtul Primarul mun. Cluj-Napoca la plata în favoarea reclamantului a sumei de 100 RON cu titlu de daune morale, a respins celelalte petite ale cererii de chemare în judecată și a menținut restul dispozițiilor sentinței recurate.

În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat, Înalta Curte constată că în vechea reglementare aceasta era consacrată prin dispozițiile art. 1201 din C. civ. de la 1864 și în art. 166 din C. proc. civ. de la 1865. Potrivit art. 1201 C. civ. de la 1864 este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și împotriva lor în aceeași calitate, iar potrivit art. 166 din C. proc. civ. de la 1865, excepția puterii de lucru judecat putea fi invocată de părți sau de instanță din oficiu, în orice fază a judecății, chiar și înaintea instanței de recurs.

În C. proc. civ. de la 1865, condiția nu era formulată expres, ci doar descrisă prin trimitere la tripla identitate - de obiect, de părți și de cauză - care trebuia să existe în cele două procese finalizate cu hotărâri potrivnice. Doctrinar și jurisprudențial, textul din vechea reglementare a fost interpretat în sensul că revizuirea era menită să sancționeze tocmai încălcarea autorității de lucru judecat și că hotărârea care urma a fi revizuită în această situație nu putea fi decât ultima hotărâre.

În noua reglementare se constată că potrivit art. 430 C. proc. civ.:

"(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.

(2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă."

Prin urmare, alin. (2) al articolului anterior citat statuează în sensul că nu numai dispozitivul hotărârii judecătorești dobândește autoritatea de lucru judecat, ci și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. Astfel, pe lângă dispozitiv, legiuitorul asumă autoritatea de lucru judecat a considerentelor decisive și decizorii prin dispozițiile art. 430 alin. (2) C. proc. civ. și o refuză considerentelor supraabundente, considerentelor de drept greșite și celor care cuprind constatări de fapt care prejudiciază partea, punându-i acesteia la îndemână o cale de atac adecvată, efectivă și eficientă pentru a înlătura aceste vicii ale hotărârii și a le împiedica să se strecoare sub autoritatea lucrului judecat.

De asemenea, dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. actual, deși nu mai prevăd condiția triplei identități de elemente, consacră vechea jurisprudență, în sensul că este reglementată expres necesitatea ca prin cea de-a doua hotărâre să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Prin urmare, se reține că și sub imperiul acestor prevederi legale, hotărârile potrivnice trebuie să întrunească cerința triplei identități de cauză, de obiect și de părți, cu mențiunea că hotărârile respective trebuie să fie pronunțate în dosare separate.

În contextul evidențiat, la examinarea motivului de revizuire care sancționează încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri, urmează a se avea în vedere și prevederile legale care dau conținut autorității de lucru judecat.

Procedând, în speță, la examinarea condițiilor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se constată că atât în dosarul nr. x/2019, ce face obiectul prezentei revizuiri, cât și în dosarele în raport cu care se solicită revizuirea, respectiv dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal și dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal revizuentul A. are calitatea de reclamant și de recurent, însă în ceea ce privește calitatea de pârât a fost deținută de diferite autorități administrative, după cum urmează: în dosarele nr. x/2016, nr. y/2016 și nr. 3641/117/2016*, pârât este Primarul Municipiului Cluj-Napoca, în dosarul nr. x/2018, pârât este Primăria Municipiului Cluj-Napoca, iar în dosarele nr. x/2019 și nr. y/2019, a cărui revizuire se solicită, pârât este Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj.

În raport de chestiunile litigioase deduse judecății în cele patru pricini, Înalta Curte apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile identității de obiect și de cauză, această concluzie întemeindu-se pe împrejurarea că reclamantul a formulat pretenții după cum urmează: în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtului Primarul Municipiului Cluj-Napoca să îi asigure accesul la studierea documentației întocmite de Comisia municipală de fond funciar, precizând că din întreaga documentație dorește să o studieze pe cea care stă la baza emiterii TP 28824/1097/22.12.1994 pentru C.; în dosarul nr. x/2019, al Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj, (în continuare OCPI) obligarea pârâtului la comunicarea informațiilor de interes public solicitate, să primească răspuns din partea Comisiei de analiză la Reclamația administrativă, să îi fie comunicată sancțiunea disciplinară aplicată funcționarului vinovat, să fie obligat pârâtul la plata de daune morale în valoare de 1000 euro, datorat stresului provocat prin îngrădirea dreptului său constituțional la informații de interes public, 1000 euro daune morale, pentru lezarea unui alt drept garantat de art. 47 din Constituție; în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Primăria Mun. Cluj-Napoca, a solicitat obligarea acestuia la comunicarea informațiilor de interes public solicitate prin cererea înregistrată sub nr. x/19.03.2018 și a reclamației administrative nr. 176237/1/05.04.2018, cu obligarea pârâtului la transmiterea răspunsului la informația solicitată în scris, comunicarea răspunsului redactat de Comisia de Analiză, comunicarea sancțiunii disciplinare aplicată funcționarului, cu plata de daune morale în valoare de 100 000 euro având în vedere că i s-a cauzat un stres prin lezarea unui drept constituțional; în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Cluj, secția Mixtă contencios administrativ și fiscal de conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca, a solicitat obligarea pârâtului la comunicarea informațiilor publice, respectiv să îi comunice data, ora și locația pentru a se prezenta în vederea studierii adresa Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de restituire către Consiliul local al mun. Cluj-Napoca, Comisia fondului funciar, a "Situației contestațiilor privind dreptul de proprietate asupra terenurilor" fostului CAP Înfrățirea Cluj.

Prin urmare, nefiind îndeplinită condiția triplei identități, de părți, obiect și cauză între hotărârile invocate de către revizuent, dat fiind faptul că cererile formulate de către acesta au vizat aspecte diferite, respectiv au obiect diferit, chiar dacă au aceeași cauză, fiind întemeiate pe liberul acces la informațiile de interes public reglementat prin Legea nr. 544/2001, nu se poate proceda la revizuirea hotărârii atacate, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

În concret, faptul că într-un dosar revizuentul a primit acces la informațiile de interes public solicitate ori că i s-au acordat daune morale, nu înseamnă că aceste aspecte pot constitui temei al admiterii unei cereri de revizuire, câtă vreme altele erau solicitările ce au făcut obiectul acelor dosare.

În ceea ce privește invocarea de către revizuent a dispozițiilor art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, având în vedere că acestea reglementează efectele lucrului judecat, referindu-se în alin. (1) la efectul negativ al lucrului judecat, iar în alin. (2) la efectul pozitiv al lucrului judecat.

Constatând că instituția autorității de lucru judecat vizează nu numai efectul negativ (imposibilitatea reluării aceleiași judecăți, pentru a se statua în sens contrar), ci și efectul pozitiv al lucrului judecat (un aspect litigios, odată tranșat jurisdicțional, nu poate fi contrazis de o judecată ulterioară), se reține că motivul invocat pe calea prezentei cereri de revizuire, respectiv contrarietatea considerentelor ce sprijină cele două hotărâri, are un caracter nefondat.

Înalta Curte apreciază că pentru a fi incident acest motiv de revizuire, este necesar ca anumite considerente care dezleagă una și aceeași chestiune litigioasă să intre în contradicție, cu precizarea că prin contrarietate nu trebuie să se înțeleagă orice diferență de argumentare, ci doar că aceeași problemă litigioasă a primit în cele două cauze rezolvări opuse.

Or, în speță, examinând hotărârile considerate a fi potrivnice de către revizuent, Înalta Curte constată că nu există contrarietate între considerentele acestora, în privința chestiunilor litigioase vizând accesul revizuentului la informații de interes public, câtă vreme aceste considerente sunt aferente unor cereri diferite formulate de către reclamant.

De altfel, singura nemulțumire a revizuentului rezidă în aceea că cererea sa din dosarul nr. x/2019 a fost respinsă în mod definitiv și nu a primit o dezlegare în sensul dorit de către acesta, fără a ține cont de faptul că, fiind vorba despre cereri diferite, acestea, în urma analizării lor de către instanțele judecătorești legal învestite, pot primi dezlegări diferite.

Contrar celor susținute de către revizuent, Înalta Curte constată că doar pronunțarea unor soluții diferite în dosare diferite nu poate conduce la concluzia încălcării dreptului părții la un proces echitabil, câtă vreme obiectul dosarelor este diferit și nu au fost aduse alte argumente în afara nemulțumirii revizuentului cu privire la soluțiile pronunțate.

Prin urmare, în raport de cele statuate cu autoritate de lucru judecat prin decizia civilă a cărei revizuire se solicită, se constată că aceasta nu cuprinde considerente contradictorii în privința chestiunii litigioase privind liberul acces la informații, nefiind deduse judecății aspecte care să impună anularea acestei din urmă hotărâri, pentru motivul că ar fi încălcat autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare.

Pe de altă parte, în soluționarea prezentei cauze, Înalta Curte are în vedere, mutatis mutandis, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reținut, cu referire la cererea de revizuire, că "în conformitate cu jurisprudența sa constantă, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care consacră, printre altele, preeminența dreptului ca parte a moștenirii comune a părților contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanțele au pronunțat o soluție definitivă, soluția lor să nu poată fi repusă în discuție. Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanțe având un caracter substanțial și obligatoriu". (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010).

Concluzionând, Înalta Curte constată că cererea de revizuire este nefondată și va fi respinsă.

Pentru argumentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire de față, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1537 din 13 noiembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2020.