ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3461/2020

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 11 februarie 2019, pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Cluj - Napoca, prin primar, a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtului la comunicarea informațiilor publice, respectiv: - copie după adresa Comisiei județene Cluj, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, adresa de restituire a situației inițiale a contestațiilor, întocmită de Comisia municipală Cluj-Napoca și pozițiile marcate de către reclamant pentru a fi revăzute și clarificată situația, - copie după adresa de răspuns a Comisiei municipale Cluj-Napoca, cu justificările prezentate, însoțită de situația contestațiilor inițiale cu modificările suferite, care s-a transmis ca răspuns comisiei județene, cum a fost solicitată de aceasta conform prevederilor din Legea nr. 18/1991 si H.G. nr. 131/1991, - copiile să fie autentificate cu mențiunea conform cu originalul, semnătura și numele persoanei împuternicite.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 946 din 17 aprilie 2019, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Municipiul Cluj - Napoca și Primarul Municipiului Cluj - Napoca.

Cererea de recurs exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 946 din 17 aprilie 2019, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6, 7 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecarea cauzei, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

Soluția instanței de recurs Prin decizia nr. 1272 din 07 octombrie 2019, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondat recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 946 din 17 aprilie 2019, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Cererea de revizuire formulată în cauză 5.1. Împotriva deciziei nr. 1272/07.10.2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, a formulat cerere de revizuire recurentul-reclamant A., înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal la data de 23 octombrie 2019, sub nr. x/2019, solicitând schimbarea deciziei pronunțate de instanța de recurs, întrucât este netemeinică și nelegală, dată cu încălcarea prevederilor legale. În motivarea cererii, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 511 alin. (1) pct. 8, art. 513 alin. (4) C. proc. civ. coroborat cu art. 2, art. 6, 7, art. 21, 22 și art. 25 din Legea nr. 554/2004, revizuentul a arătat că este criticabilă hotărârea atacată întrucât există hotărâri definitive potrivnice, data de instanțe de același grad sau de grade diferite care încalcă autoritatea de lucru judecat. De asemenea, a mai precizat revizuentul, că nu există niciun temei legal pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și, deci executorie, susținerile și apărările pârâților legate de obiectul primului dosar și de posibilitatea de executare, fiind în fapt o contestare a autorității de lucru judecat. Totodată, decizia a cărei revizuire o solicită a fost dată cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești și cu încălcarea autorității de lucru judecat a deciziei nr. 1799/2018, pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Cluj. 5.2. La data de 09 martie 2020, revizuentul A. a înregistrat la dosarul cauzei o cerere prin care solicită să se constate dacă prin decizia nr. 1272/07.10.2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019 a fost încălcată autoritatea de lucru judecat reieșită din hotărâri anterioare, respectiv decizia nr. 1799/19.03.2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016, decizia nr. 629/24.03.2017 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016, decizia nr. 631/24.03.2017 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016 și decizia nr. 1558/30.05.2017 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016. Revizuentul a solicitat ca, în situația în care se constată încălcarea autorității de lucru judecat, în raport de deciziile anterior menționate, să se procedeze în conformitate cu dispozițiile art. 513 alin. (4) C. proc. civ. 5.3. Prin decizia nr. 1638 din 28 noiembrie 2019, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de A., privind decizia nr. 1272 pronunțată la data de 07 octombrie 2019, în dosar nr. x/2019 al Curții de Apel Cluj, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cauza a fost înregistrată la data de 17 ianuarie 2020 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub același număr.

Cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept Prin cererea de revizuire revizuentul a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 519 C. proc. civ., și sesizarea Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curți de Casație si Justiție. Astfel, în legătură cu documentațiile întocmite în două exemplare de comisiile municipale care se depun la comisia județeană pentru validare, a solicitat dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: 1. Aceste documente menționate, deținute sau create de Comisia Municipală trebuie să se regăsească în cele două exemplare, care sunt menționate în art. 34 din H.G. nr. 131/27.02.1991? 2. În aceste condiții, informațiile de interes public privind actele care au stat la baza eliberării titlurilor de proprietate unor persoane, sunt informații de interes public și pentru Prefectura Cluj, Municipiu și OCPI Cluj? 3. Se poate invoca de către Prefectură, Municipiu și OCPI, că aceste documente nu se regăsesc în arhivele lor? 4. Care este temeiul legal, conform căruia, o instanță poate să nu observe, să nu rețină, să nu respecte prezumția legală a puterii de lucru judecat, când se invocă în litigiile privind Legea nr. 544/2001? 5. Daunele morale prevăzute în dispozițiile art. 22 din Legea nr. 544/2001, sunt un mijloc lăsat la îndemâna solicitantului, reglementat de legiuitor cu scopul de a obține constrângerea instituției/autorității publice la executarea în natură a obligației cu caracter personal, fără a reprezenta valoarea prejudiciului suferit de solicitant? 6. În litigiile privind Legea nr. 544/2001, nu se pot invoca dispozițiile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., nu se pot aplica amenzi judiciare. Revizuentul apreciază că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 C. proc. civ. deoarece chestiunea de drept este una veritabilă, instanțele au statuat diferit când au trebuit să hotărască asupra chestiunilor de drept menționate, chestiunea de drept este ridicată în fața unui complet învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei și este o chestiune de drept nouă, care nu a făcut obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici nu a fost lămurită de Înalta Curte printr-o hotărâre pronunțată într-un recurs în interesul legii sau într-o altă cerere de hotărâre preliminară. II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție II.1. Examinând cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, formulată de revizuentul A., se constată următoarele: Potrivit art. 519 C. proc. civ.: "Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Curții de appel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată". Potrivit art. 520 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., "(1) Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților. (2) Prin încheierea prevăzută la alin. (1), cauza va fi suspendată până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept". Din examinarea dispozițiilor anterior evocate reiese că este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu o cerere de dezlegare a unei chestiuni de drept: - existența pe rolul unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit în ultimă instanță, a unei cauze; - existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; - chestiunea de drept să fie nouă; - asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu formeze obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Raportând cererea de sesizare privind pronunțarea hotărârii prealabile la condițiile impuse de dispozițiile art. 519 din C. proc. civ., se constată că există o cauză în curs de judecată, dar Înalta Curte de Casație și Justiție, este învestită cu soluționarea unei cereri de revizuire având ca temei cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., situație în care, nu hotărăște în această cauză în ultimă instanță. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (6) C. proc. civ., dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, hotărârea dată asupra revizuirii poate fi atacată cu recurs. Având în vedere că pentru a putea fi admisă cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, condițiile anterior enumerate trebuiesc îndeplinite cumulativ, deoarece a constatat că nu este îndeplinită condiția privind învestirea cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune a se analiza și îndeplinirea celorlalte condiții de admisibilitate și va respinge cererea formulată de revizuentul A. de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. II.2. Analizând actele și lucrările dosarului, precum și decizia a cărei revizuire se solicită, Înalta Curte constată că cererea de revizuire este nefondată, pentru următoarele considerente: Sub aspectul motivului prevăzut de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., instanța reține că revizuirea unei hotărâri poate fi cerută atunci când "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri". În jurisprudență și doctrină s-a reținut că pentru a fi aplicabil acest motiv de revizuire, "este necesar ca hotărârile să conțină elemente caracteristice pentru existența lucrului judecat. Revizuirea nu poate fi admisă atunci când între decizia instanței de recurs și celelalte hotărâri invocate de revizuient nu există contrarietate, întrucât acestea nu conțin elementele caracteristice pentru existența lucrului judecat" (B., C., C. proc. civ., adnotat, ediția a 2-a, D., București, 2007, p.735). Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 raportat la art. 430 C. proc. civ., este necesar ca hotărârile potrivnice să soluționeze, cu autoritate de lucru judecat, dar în mod diferit, fie fondul procesului, în tot sau în parte, fie aceeași excepție procesuală, același incident procesual sau aceeași chestiune litigioasă, situații care, însă, nu sunt identificate în prezenta cauză. În speță, condițiile prevăzute de art. 509 pct. 8 C. proc. civ. nu sunt îndeplinite, întrucât hotărârile pretins a fi contradictorii poartă asupra unor pricini diferite ca obiect. Înalta Curte constată că prin decizia nr. 1272 din 07 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, a fost soluționată cererea revizuentului având ca obiect obligarea intimatului-pârât de a transmite răspunsul la solicitarea cu nr. x/101 din 03 ianuarie 2019. În ceea ce privește obiectul dosarului nr. x/2016, soluționat prin decizia nr. 1799 din 16 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, se constată că acesta privește solicitarea revizuentului nr. x din 16 august 2016 și reclamația administrativă nr. x din 31 august 2016. Referitor la obiectul dosarului nr. x/2016, soluționat prin decizia nr. 629 din 24 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, se constată că acesta privește solicitarea revizuentului privind studierea documentației care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. x/22.12.1994 în favoarea numitei E.. Cu privire la obiectul dosarului nr. x/2016, soluționat prin decizia nr. 631 din 24 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, se constată că acesta privește solicitarea revizuentului de transmitere a unei copii de pe adeverința care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. x/13.07.1993 în favoarea numitului F.. Nu în ultimul rând, se constată că obiectul dosarului nr. x/2016, soluționat prin decizia nr. 1558 din 30 mai 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, privește solicitarea revizuentului nr. x din 03 octombrie 2016 și reclamația administrativă nr. x din 19 octombrie 2016. Prin obiectul cererii se înțelege pretenția concretă dedusă judecății, iar, în speță, pretențiile depuse judecății în pricinile invocate de către revizuent au fost diferite. Având în vedere că toate cauzele soluționate prin deciziile indicate de către revizuent au avut ca punct de plecare câte o solicitare, formulată de către acesta, de comunicare a unor informații de interes public diferite, Înalta Curte constată că, deși cauzele au un izvor juridic comun, reprezentat de dreptul petentului de acces la informațiile de interes public garantat de dispozițiile Legii nr. 544/2001, nu se poate reține, față de obiectul distinct al acestora, că prin dispozitivul sau considerentele deciziei a cărei revizuire se cere, s-ar fi încălcat ceea ce prima instanță a stabilit cu autoritate de lucru judecat. Înalta Curte are în vedere că, în speță, nu poate opera cazul de revizuire invocat de către revizuent, nefiind îndeplinită condiția hotărârilor definitive potrivnice, care presupune existența triplei identități de elemente care definesc cele două pricini- părți, obiect și cauză juridică, având în vedere obiectul distinct al acestora, și nici nu s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, astfel cum este acesta reglementat de dispozițiile art. 431 din C. proc. civ. În jurispudența CEDO, în cauza Stanca Popescu contra României și Iordan Iordanov contra Bulgariei, s-a statuat de altfel că, divergențele de jurisprudență nu pot justifica o intervenție prin intermediul unei căi extraordinare de atac care nu poate fi deturnată într-un recurs deghizat, de natură a permite rejudecarea unei cauze pentru simplul fapt că există două puncte de vedere diferite asupra aceleiași chestiuni. Pentru considerentele arătate, în raport de dispozițiile art. 509 pct. 8 cu referire la art. 513 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată în cauză. PENTRU ACESTE MOTIVE,