ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4313/2020

Ședința publică din data de 10 septembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 05.05.2017, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne obligarea ministrului afacerilor interne să răspundă, în condițiile legii, la petiția adresată în data de 17 martie 2017, înregistrată sub nr. x/SRP la data de 21.03.2017, vizând sesizarea încălcării disciplinei de stat săvârșită de persoane din cadrul M.A.I., prin modificarea nelegală a funcției de la poziția 14 din Statul de organizare al Unității Speciale de Aviație București.

Prin sentința nr. 4112 din 3 noiembrie 2017 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiate excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, dar și cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne,

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul A. și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acțiunii și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.

Intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne a depus întâmpinare, invocând excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor formulate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Analizând, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) C. proc. civ.,:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Articolul 487 alin. (1) C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs", iar conform art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs este întemeiată formal pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., dar aceasta nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul își întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în vreunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, cererea de recurs se limitează la reluarea conținutului cererii de chemare în judecată și la expunerea succesiunii documentelor/corespondenței dintre părți, fără a fi aduse critici raportate la conținutul concret al hotărârii atacate.

Referirile succinte la anumite aspecte pretins reținute eronat de către instanța de fond nu sunt suficiente pentru îndeplinirea cerinței motivării cererii de recurs, câtă vreme ele nu sunt întemeiate pe un raționament logico-juridic, respectiv pe argumente de natură a susține opinia contrară considerentelor instanței de fond.

Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.. Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 anterior menționat, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse și temeiurile de drept indicate, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât și va constata nulitatea recursului promovat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne.

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 4112 din 3 noiembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 septembrie 2020.