Decizia nr. 3161/2021 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — revizuire împotriva sentinței nr. 942/2015 a Curții de Apel București

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 29 decembrie 2014, sub nr. x/2014, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat să se constate calitatea de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârât.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 942 din 2 aprilie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A. și a constatat că pârâtul a fost colaborator al Securității în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 942 din 2 aprilie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii.

Soluția instanței de recurs Prin decizia nr. 822 din 2 martie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a anulat recursul declarat de pârâtul A. împotriva sentinței civile nr. 942 din 2 aprilie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Cererea de revizuire formulată în cauză Prin cererea înregistrată la data de 25 iulie 2019, sub nr. x/2019, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 822 din 2 martie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2014, solicitând admiterea cererii de revizuire și schimbarea în tot a soluției pronunțate de instanța de recurs.

Încheierea de suspendare a judecății Prin încheierea de ședință din 11 decembrie 2019, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării cererii de revizuire formulate de revizuentul A., în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.

Încheierea de respingere a cererii de repunere pe rol a cauzei Prin cererea înregistrată la dosarul cauzei la data de 10 iunie 2020, revizuentul A. a solicitat repunerea pe rol a cauzei. Prin încheierea din 1 iulie 2020, Înalta Curte a anulat cererea de repunere pe rol, ca netimbrată și a menținut măsura suspendării judecării cererii de revizuire. II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.: "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță." Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.: "(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă." Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 11.12.2019, a fost dispusă suspendarea judecării cererii de revizuire, având în vedere lipsa părților, legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri de judecare în lipsă. Prin încheierea din 1 iulie 2020, a fost anulată cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de revizuent, cu consecința menținerii măsurii suspendării judecării revizuirii. Încheierea de ședință din data de 11.12.2019 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ. Având în vedere că, în perioada 16.03.2020 - 14.05.2020, pe teritoriul României a fost instituită starea de urgență prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020, prelungită prin Decretul Președintelui României nr. 240/2020, iar potrivit art. 41 din Decretul Președintelui României nr. 195/2020: "Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret.", Înalta Curte constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 418 alin. (3) C. proc. civ., potrivit căruia "perimarea se suspendă pe timpul cât partea este împiedicată a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate." În consecință, Înalta Curte constată că, la data de 16.03.2020 a fost suspendată curgerea termenului de perimare, reluarea acestuia operând de la data încetării stării de urgență, pentru perioada de timp rămasă. Ca atare, cursul perimării s-a reluat la data de 15.05.2020 și s-a împlinit la data de 10.08.2020, în raport de prevederile art. 181 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte reține și faptul că în cauză nu a fost formulată de către părți nicio cerere de redeschidere a procesului aptă să producă efectul întreruptiv al termenului de perimare, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării cererii de revizuire, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ. PENTRU ACESTE MOTIVE,