ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3036/2021

Ședința publică din data de 20 mai 2021

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, la data de 06.08.2020, sub nr. x/2020, reclamanta Unitatea Administrativ Județul Cluj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, a solicitat anularea Deciziei nr. 37/16.01.2020, emisă de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, emisă în urma contestației formulate împotriva Informării nr. x/20.11.2019; anularea Notei de conformitate nr. x/04.12.2018, constând în aplicarea unor reduceri procentuale de 5% la Acordul cadru nr. 39/11939/11.08.2011 (contractul subsecvent nr. x/11.08.2011) în sensul înlăturării reducerilor procentuale aplicate din sumele solicitate la plată de către reclamantă, respectiv 5% la Acordul cadru nr. 39/11939/11.08.2011 2011 (contractul subsecvent nr. x/11.08.2011), cu consecința admiterii cererii de rambursare nr. x, inclusiv a sumei de 47.436,90 RON, conform adresei MDRAP nr. x/20.11.2019, înregistrată la Consiliul Județean Cluj sub nr. x/20.11.2019.

2.1. Prin sentința civilă nr. 6026 din 17 noiembrie 2020, Tribunalul București, secția a II a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Cluj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în favoarea Tribunalului Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal.

În opinia instanței, rațiunea stabilirii competenței în favoarea persoanei fizice sau juridice de drept privat, indiferent dacă este reclamant sau pârât, conduce la concluzia că norma prevăzută în art. 10 alin. (3) trebuie să fie interpretată nu literal, ci în spiritul acesteia, numai într-o astfel de situație scopul legii, anume protecția suplimentară acordată părții vulnerabile, putând fi atins.

În plus, a mai observat instanța faptul că în situația în care reclamant ar fi fost o persoană fizică de drept privat ce contestă o decizie emisă de autoritatea de management în cadrul derulării unui contract de finanțare nerambursabilă, competența s-ar fi stabilit fără dubiu în favoarea instanței de la sediul reclamantei.

Or, nu există niciun argument pentru care nu s-ar aplica aceeași regulă și în cazul în care într-un raport juridic litigios identic, reclamantul este o persoană juridică de drept public, atâta timp cât acesta nu acționează în regim de putere publică, ci într-o poziție de inferioritate în raport cu autoritatea de management.

2.2. Prin sentința nr. 1104 din 21 aprilie 2021, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, invocată de către instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Județul Cluj, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării Și Administrației, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență între cele două instanțe și s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

S-a suspendat din oficiu judecarea cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 134 C. proc. civ.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că în prezenta cauză, reclamant este Județul Cluj, adică o autoritate publică, în cauză fiind incidentă teza a doua din art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, adică competența de soluționare a cauzei aparține instanței de la sediul pârâtului. Cum pârâtul este Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, competența aparține secției de contencios a Tribunalului București, prin raportare la sediul pârâtului, care este în București.

Instanța a arătat că atâta vreme cât art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 nu distinge care este competența în cazul în care ambele părți sunt autorități publice, nici instanța nu trebuie să distingă, conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere care vizează anularea unor acte administrative, emise de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administratiei Publice.

Instanțele aflate în conflict s-au declarat necompetente din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, față de aplicarea dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018 prin raportare la interpretarea dată calității de autoritate publică în ceea ce o privește pe reclamantă.

Înalta Curte constată că, în raport de obiectul litigiului reținut anterior, sub aspectul competenței de soluționare, cauza intră sub incidența dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018 (în vigoare de la data de 02.08.2018, anterior sesizării primei instanțe - 06.08.2020), care prevăd că:

(1) "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(1

1

) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluționează potrivit criteriului valoric". (...)

(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

În ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei sunt aplicabile normele de la art. 10 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, care statuează în mod expres că, în situația în care reclamant în cauză este o autoritate publică, o instituție publică sau asimilată acestora, instanța competentă este cea de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Așa fiind, suntem în prezenta unei necompetențe teritoriale exclusive, de ordine publică, prevăzută de dispoziții speciale, pe care părțile nu o pot înlătura, instanța putând să o invoce din oficiu în condițiile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin urmare, în considerarea calității de autoritate publică a reclamantului Județul Cluj și a locului situării sediului pârâtului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, care este în municipiul București, față de cele anterior arătate, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, în fond, este Tribunalul București.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Cluj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în favoarea Tribunalului București, secția A II-A de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 20 mai 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.