ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1671/2020

Ședința publică din data de 18 martie 2020

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, la data de, sub nr. x/2019, reclamantul Județul Cluj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a solicitat instanței să dispună:

- anularea Deciziei nr. 36/27.02.2019 a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programul Operațional Regional;

- anularea Notei de neconformitate nr. x/11.12.2018, comunicată prin adresa nr. x/27.12.2018 a Direcției Generale Programul Operațional Regional din cadrul MDRAP, si a notei de neconformitate nr. x/4.12.2018, înlăturarea reducerilor procentuale, reduceri aplicate din sumele solicitate la plată de către reclamant, respectiv 5% din valoarea Acordului cadru nr. 16124/29.11.2011 (contractul subsecvent de lucrări nr. x/26.09.2014, contractul subsecvent de lucrări nr. x/18.03.2015 si acordul subsecvent de lucrări nr. x/18.03.2018) si 5% la Acordul cadru nr. x/11.08.2011 (contractul subsecvent nr. x/11.08.2011) cu consecința admiterii la plată a sumei de 934.469,39 RON respectiv a cererii de rambursare nr. x inclusiv a sumei de 35.626,68 RON.

2.1. Prin sentința nr. 8082 din 25 noiembrie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Municipiul Bistrița și pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în favoarea Tribunalului Cluj.

Pentru a se pronunța astfel, s-a apreciat că, în raport de normele de competență teritorială exclusivă prevăzute de art. 10 alin. (3) prima teză din Legea nr. 554/2004 instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Tribunalul Cluj, ca instanță de la sediul reclamantului, întrucât, în opinia instanței, în raportul de drept material în care părți sunt o unitate administrativ teritorială și o autoritate publică de rang central, anume un minister, nu are relevanță calitatea de autoritate publică pentru că aceasta nu acționează în raport cu statul în regim de putere publică.

2.2. Prin sentința nr. 408 din data de 27 februarie 2020 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale s-a admis excepția excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj în privinta soluționării cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul Județul Cluj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a fost declinată competența în favoarea Tribunalului București, secția a-II-a de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență între cele două instanțe și s-a dispus suspendarea cauzei și înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut incidența în cauză a prevederilor art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018 - norme care stabilesc competența teritorială exclusivă în favoarea instanței de la sediul pârâtului -, prin raportare la calitatea de autoritate publică a reclamantului, situație în raport cu care s-a apreciat că Tribunalul București este instanța competentă să soluționeze prezentul dosar.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere care vizează anularea Deciziei nr. 36/27.02.2019 de soluționare a contestației, a Notei de neconformitate nr. x/11.12.2018 si a Notei de neconformitate nr. x/04.12.2018 emise în aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, în contextul verificării Acordului - cadru de execuție lucrări nr. x din 29.11.2011 atribuit de reclamantul Județul Cluj în cadrul proiectului "Modernizarea și reabilitarea Traseului Județean 3 format din sectoare de drum ale DJ 161H, DJ 150, DJ 161A și DJ 151 C, parte a Traseului Regional Transilvania de Nord".

În cauză, reclamantul - autoritate publică - beneficiar al unui contract privind finanțarea nerambursabilă din fonduri europene critică, în primul rând, legalitatea actelor administrative reprezentate de Nota de neconformitate nr. x/11.12.2018 si Nota de neconformitate nr. x/04.12.2018 prin care s-au stabilit reduceri procentuale și, pe cale de consecință, solicită admiterea, în totalitate a cererii de rambursare nr. x, inclusiv a sumei de 934.469,39 RON, respectiv a cererii de rambursare nr. x, inclusiv a sumei de 35626,68 RON (în total 970.096,07 RON), demersul judiciar privind, așadar, acte administrative având ca obiect sume reprezentând finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, a căror valoare este mai mică de 3.000.000 RON.

Instanțele aflate în conflict s-au declarat necompetente din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, față de aplicarea dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018 prin raportare la interpretarea dată calității de autoritate publică în ceea ce îl privește pe reclamant.

Înalta Curte constată că, în raport de obiectul litigiului reținut anterior, sub aspectul competenței de soluționare, cauza intră sub incidența dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018 (în vigoare de la data de 02.08.2018, anterior sesizării primei instanțe - 30.08.2018), care prevăd că:

(1) "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(1

1

) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluționează potrivit criteriului valoric". (...)

(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

În ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei sunt aplicabile normele de la art. 10 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, care statuează în mod expres că, în situația în care reclamant în cauză este o autoritate publică, o instituție publică sau asimilată acestora, instanța competentă este cea de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Așa fiind, suntem în prezenta unei necompetențe teritoriale exclusive, de ordine publică, prevăzută de dispoziții speciale, pe care părțile nu o pot înlătura, instanța putând să o invoce din oficiu în condițiile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin urmare, în considerarea calității de autoritate publică a reclamantului Județul Cluj și a locului situării sediului pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care este în municipiul București, față de cele anterior arătate, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, în fond, este Tribunalul București.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Județul Cluj și pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 martie 2020.