ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3854/2020

Ședința publică din data de 23 iulie 2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 17.01.2019 pe rolul Curții de Apel București sub numărul de dosar x/2019, reclamantul Județul Cluj a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice anularea Deciziei nr. 82/19.07.2018 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programul Operațional Regional, anularea Notei de neconformitate nr. x/25.04.2018 comunicată prin Adresa nr. x/04.06.2018 a Direcției Generale Programul Operațional Regional din cadrul MDRAP și în consecință, înlăturarea reducerilor procentuale, reduceri aplicate din sumele solicitate la plată, respectiv 100% din valoarea Contractului de proiectare nr. x/17.02.2017 și admiterea, în totalitate, a cererii de rambursare a sumei de 264.291,66 RON.

La data de 20.02.2019, pârâtul Ministerul Dezvoltări Regionale și Administrației Publice a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București față de valoarea litigiului, iar cu privire la fondul cererii de chemare în judecată a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 120/15.04.2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 3 iunie 2019.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel București a reținut că analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale, în temeiul art. 248 C. proc. civ., față de data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul acestei instanțe, respectiv 17.01.2019, în cauză sunt incidente dispozițiile referitoare la competență prevăzute de Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin legea nr. 212/25 iulie 2018 intrată în vigoare la data de 2 august 2018.

Având în vedere că obiectul cererii de chemare în judecată are o valoare mai mică de 3.000.000 RON, sub aspectul material, în raport de disp. art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, competența revine tribunalului.

Sub aspect teritorial, curtea a reținut că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.

Având în vedere că reclamant este județul Cluj, din punct de vedere teritorial, competent să soluționeze cauza este Tribunalul Cluj.

Prin sentința civilă nr. 1834/2019 din 10.09.2019, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă si asigurări sociale, a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj, invocată de către pârât prin întâmpinare.

A declinat soluționarea cauzei privind pe reclamantul Județul Cluj, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Cluj a reținut că, față de data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul Curții de Apel București, 17.01.2019, în cauză sunt incidente dispozițiile referitoare la competență prevăzute de Legea 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea 212/25 iulie 2018 intrată în vigoare la data de 2 august 2018.

Din punct de vedere al competentei teritoriale, Tribunalul Cluj a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Având în vedere că reclamant este județul Cluj, autoritate publică din punct de vedere teritorial, competent să soluționeze cauza este Tribunalul București.

Prin sentința nr. 1674/2020 din 05 iunie 2020, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul Județul Cluj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice având ca obiect anulare act administrativ dec. nr. 82/19.07.2018 .

A declinat competența în favoarea Tribunalului Cluj.

A constatat conflict negativ de competență, a suspendat judecata și a înaintat dosarul cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul București a reținut că în cauza de față nu sunt incidente pentru stabilirea competenței teritoriale dispozițiile tezei a doua a art. 10 alin. (3) din legea nr. 554/2004, având în vedere că reclamant nu este autoritatea emitentă a actului administrativ contestat, pentru a se depune acțiunea la instanța de la sediul destinatarului actului.

Așadar litigiul dedus judecății nu se poartă între două autorități publice, ci între o autoritate publică, emitent al actului administrativ considerat nelegal, și o persoană pretins vătămată - reclamantul, persoană juridică de drept public, aceasta din urmă neacționînd în regim de putere publică, ci adresându-se instanței de contencios administrativ ca orice persoană vătămată, conform art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

Cum autoritatea publică din prezenta cauză are calitatea de pârât, acțiunea nu poate fi introdusă la instanța de la sediul pârâtului, fiind competentă instanța de la sediul reclamantului, potrivit art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004.

În prezentul litigiu, s-a constatat că reclamantul are sediul în județul Cluj, astfel că Tribunalul Cluj este competent să soluționeze acțiunea.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în regulator de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele trei instanțe îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Potrivit modificărilor aduse art. 10 din Legea nr. 554/2004, începând cu data de 02.08.2018 prin Legea nr. 212/2018:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Analizând textul de lege anterior arătat, Înalta Curte constată că Tribunalul București este competent să soluționeze prezenta cauză, pentru următoarele considerente:

Prevederile art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004, în vigoare la data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul Curții de Apel București, respectiv 17.01.2019, reglementează, în situația în care reclamantul este persoană fizică sau juridică de drept privat, competența teritorială de soluționare a cauzei exclusiv în favoarea instanței de la domiciliul sau sediul său, iar în situația în care reclamantul este o autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora, exclusiv în favoarea instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Având în vedere că, în cauză, reclamant este Județul Cluj, autoritate publică, iar pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice are sediul în București, competența de soluționare a prezentei cauze revine Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Județul Cluj și pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 iulie 2020.