ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2484/2021

Ședința publică din data de 15 aprilie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenți, anularea procesului-verbal de contravenție nr. x/13.11.2019, prin care a fost sancționat contravențional numitul A. cu amendă în cuantum de 1305 RON și cu avertisment.

2.1. Hotărârea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 6345 din data de 26.11.2020, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a acțiunii privind pe reclamantul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenți, în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

În considerentele sentinței a reținut că prin procesul-verbal de contravenție nr. x/13.11.2019, întocmit de Biroul Rutier Cluj-Napoca, contravenientul A. a fost sancționat contravențional potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 195/2002 cu amendă în cuantum de 1305 RON și cu avertisment, întrucât a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare HZK244 pe Calea x din Cluj-Napoca cu viteză de 101 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar Trucam și pentru că nu avea permisul de conducere.

Reclamantul a formulat cerere de anulare a procesului-verbal de contravenție nr. x/13.11.2019, invocând nelegalitatea acestuia, pentru neindicarea domiciliului contravenientului, iar conform art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, legiuitorul a prevăzut în mod expres și imperativ doar calea de contestare a plângerii și o singură instanță care are competența să o judece în primă instanță, și anume, judecătoria, indiferent cine este titularul acțiunii exercitate împotriva procesului-verbal de contravenție.

De asemenea, conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, verificarea legalității și a temeiniciei procesului-verbal de contravenție se realizează de instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională, iar judecătoriile au plenitudine de competență în materie contravențională, indiferent cine este titularul acțiunii, iar faptul că reclamant în cauză este emitentul procesului-verbal de contravenție nu poate conduce la schimbarea competenței materiale de soluționare a cauzei, fiind vorba despre o competență exclusivă și de o procedură judiciară specială.

2.2. Hotărârea Judecătoriei Cluj - Napoca, secția civilă

Prin sentința civilă nr. 1986/2021 din data de 25.03.2021, Judecătoria Cluj - Napoca, secția civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cererii privind pe reclamantul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenți, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, motiv pentru care a constatat ivit conflictul negativ de compentență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul, în calitate de emitent al procesului-verbal de contravenție, nu a sesizat instanța cu o plângere contravențională, ci cu o acțiune în anularea actului administrativ, constând într-un proces-verbal de contravenție, acțiunea fiind formulată în contradictoriu cu organul fiscal obligat la executarea silită a amenzii, iar faptul că reclamantul este emitentul procesului-verbal de contravenție și nu persoana sancționată contravențional conduce la schimbarea competenței materiale a instanței care judecă acțiunile exercitate împotriva proceselor-verbale de contravenție.

S-a mai reținut că plângerea contravențională care intră în competența judecătoriei este, potrivit art. 31 din O.G. nr. 2/2001, acea acțiune formulată de către contravenient, partea vătămată sau persoana de la care s-a dispus confiscarea prin procesul-verbal, aceasta fiind unica cerere care poate intra în competența judecătoriei.

De asemenea, a apreciat că judecătoria nu are plenitudine de competență în sfera dreptului contravențional, deoarece nu există niciun text legal care să reglementeze o asemenea competență, dimpotrivă tribunalul fiind instanța competentă care, potrivit art. 95 alin. (1) C. proc. civ., are plenitudine de competență.

În același sens, a apreciat că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției sunt o specie a actului administrativ, al cărui regim este reglementat de Legea nr. 554/2004 și că O.G. nr. 2/2001 nu reglementează acțiunea în anulare ori revocatorie formulată de emitentul actului administrativ, așa încât competența și regulile aplicabile pentru judecarea acestor cereri vor fi cele de drept comun din materia contenciosului administrativ.

Reținând incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a apreciat că natura juridică a acțiunii formulate nu este cea de plângere contravențională, dispozițiile art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 34 din O.G. nr. 2/2001 nefiind aplicabile în cauză, motiv pentru care a apreciat că judecătoria nu se poate declara competentă să soluționeze cauza.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește competența materială de soluționare a cauzei din perspectiva naturii litigiului dedus judecății.

Reclamantul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenți, anularea procesului-verbal de contravenție nr. x/13.11.2019, emis de către reclamant, prin care a fost sancționat contravențional numitul A. cu amendă în cuantum de 1305 RON și cu avertisment.

Potrivit art. 31 din O.G. nr. 2/2001:

"(1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.

(2) Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce privește despăgubirea, iar cel căruia îi aparțin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce privește măsura confiscării."

În acord cu Judecătoria Cluj - Napoca, secția civilă, Înalta Curte apreciază că în speță nu este vorba despre o plângere contravențională, în sensul textului de lege de mai sus, pentru a atrage competența judecătoriei în soluționarea cauzei în primă instanță.

Înalta Curte constată că, în speță, reclamantul este chiar emitentul actului a cărui anulare o solicită, împrejurare care face ca prezenta acțiune să se circumscrie materiei contenciosului administrativ.

În acest sens, art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 prevede că:

"Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea. Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului."

Fiind vorba de o acțiune în contencios administrativ, devin incidente normele de competență prevăzute în Legea contenciosului administrativ la art. 10 alin. (1), potrivit cărora:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Prin urmare, Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj - Napoca, secția civilă a apreciat în mod corect că, nefiind vorba de o plângere contravențională, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenți, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 15 aprilie 2021.