ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 248/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 248/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 20 ianuarie 2021
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților și chemat în garanție B., a solicitat anularea deciziei nr. 14.481/09.05.2018, obligarea pârâtului la plata despăgubirilor materiale în valoare egală cu 3.331,41 RON pe care reclamanta este îndrituită să le încaseze, obligarea chematului în garanție la plata despăgubirilor materiale în valoare egală cu 3.331,41 RON; acordarea cheltuielilor de judecată.
Hotărârea primei instanțe.
Prin sentința civilă nr. 405 din data de 05.02.2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților și intervenientul B., ca neîntemeiată.
Cererea de recurs.
Împotriva sentinței civile nr. 405 din data de 05.02.2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A..
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, hotărârea recurată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, deoarece la dosar nu există nici o fișă de evaluare a vehiculului la data producerii accidentului, care, potrivit art. 52 alin. (1) din Norma ASF 23/2014:
"Valoarea vehiculului la data producerii accidentului se stabilește pe baza valorilor de piață ale unor vehicule de aceeași marcă. tip, model, caracteristici tehnice și dotări, an de fabricație, având un parcurs în kilometri și o stare de întreținere comparabile."
Fondul de Garantare a Asiguraților a depus la dosarul de daună fișa privind calculul reparației vehiculului avariat, care și după calculul lor reiese suma de 7940,48 RON (calculat la data de 24.04.2018), însă tot la data de 24.04.2018 calculează și valoarea de piață a autoturismului, în opinia lor fiind de 4.660 RON.
Numai că, instanța de fond în ciuda faptului că a reținut prevederile art. 52 alin. (1) din Norma ASF 23/2014, a reținut că:
"Valoarea vehiculului la data producerii accidentului se stabilește pe baza valorilor de piață ale unor vehicule de aceeași marcă, tip, model, caracteristici tehnice și dotări, an de fabricație, având un parcurs în kilometri și o stare de întreținere comparabile" și nu a observat că pe fișă este trecută data de 24.04.2018, nicidecum data de producere a accidentului 11.10.2016, pentru că valoarea de piață se raportează la acea dată și nicidecum peste 2 ani, cum a calculat-o FGA. Prima instanță nu a solicitat nici un document chiar dacă s-a cerut în mod expres aceasta, din care să rezulte valoarea de piață la acea dată, fiindcă nu au nici un document în acest sens, la ce anume s-au raportat când au hotărât dauna totală, deoarece la acel moment 2016, valoarea unui asemenea autoturism era peste 2500 EURO.
Recurenta-reclamantă arată că a solicitat depunerea la dosar a modului de calcul al valorii de piață al autoturismului, anunțurilor de pe site-urile de vânzări autoturisme, de unde rezultă că la data de 11.10.2016 valoarea de piață a autoturismului avariat este cea vehiculată de FGA, însă instanța de fond a reținut, că nu s-a invocat un alt mijloc de probă care să ateste o valoare diferită a vehiculului la data producerii accidentului.
Chiar dacă recurenta-reclamantă a insistat foarte mult pe faptul că FGA nu a făcut dovada că valoarea de 4660 RON nu este stabilită la data producerii accidentului, atâta timp cât pe acea fișă este trecută data de 24.04.2018, consideră că în mod greșit prima instanță a luat în considerare susținerea că suma este calculată de C., fără să pună în discuție data producerii accidentului, dovezile că a fost raportat la acea dată și nu la data care apare pe fișă, fără să solicite un document din care să reiasă valoarea de piață a unui autoturism cu aceleași caracteristici la data producerii accidentului.
Apărările formulate în cauză.
Intimatul-pârâtă Fondul de Garantare a Asiguraților a depus note scrise prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Procedura de soluționare a recursului.
Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 09 august 2019, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererilor de recurs la data de 20 ianuarie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.
Soluția instanței de recurs
Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
Recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea deciziei nr. 14.481/09.05.2018, obligarea pârâtului la plata despăgubirilor materiale în valoare egală cu 3.331,41 RON, obligarea chematului în garanție la plata despăgubirilor materiale în valoare egală cu 3.331,41 RON și acordarea cheltuielilor de judecată.
Prima instanță a respins cererea dedusă judecății reținând că Fondul de Garantare a Asiguraților a determinat valoarea vehiculului în cuantum de 4.660 RON la data producerii accidentului, prin utilizarea sistemului de specialitate C. pentru evaluarea vehiculelor înmatriculate în România, iar evaluarea a fost efectuată, conform raportului depus la dosar, cu luarea în considerare a caracteristicilor tehnice, a dotărilor și a celorlalte date deținute cu privire la autovehicul: seria șasiu (VIN), reprezentând numărul unic de identificare al unui vehicul pe baza căruia se determină istoricul mașinii; numărul de înmatriculare; data accidentului; producătorul vehiculului; modelul; submodelul; data fabricației/data primei înmatriculări; volan; kilometrajul; tipul motorului; puterea motor; capacitatea cilindrică; tipul de tracțiune; cutia de viteze; tipul caroseriei; culoarea.
Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că soluția primei instanțe este legală, fiind împărtășită și de instanța de control judiciar, pentru că reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor normative pertinente în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.
Prin actul administrativ contestat, autoritatea pârâtă a reținut, în esență, că, sistemul C., licență folosită și de FGA, reprezintă o bază de date acceptată atât de asigurători cât și de unitățile de reparație, care furnizează informații uniforme pentru toate părțile implicate în procesul de prelucrare a daunelor auto.
Astfel, FGA nu a fixat prețuri și nici tarife minimale ori maximale, ci a analizat cererea recurentei-reclamante în baza sistemului de specialitate C., rezultând o valoare de piață a autoturismului avariat de 4.660 RON, ținând cont și de modelul autoturismului, anul de fabricație, capacitate cilindrică.
Contestând concluziile actului administrativ atacat, recurenta-reclamantă a solicitat plata sumei de 7.991,42 RON, însă această valoare depășește valoarea medie de piață a autovehiculului la data accidentului.
Potrivit art. 52 din Norma ASF nr. 23/2014:
"(1) Valoarea vehiculului la data producerii accidentului se stabilește pa baza valorilor de piață ale unor vehicule de aceeași marcă, tip, model, caracteristici tehnice și dotări, an de fabricație, având un parcurs în kilometri și o stare de întreținere comparabile. (2) Valoarea de piață a unui vehicul se stabilește pe baza sistemelor de specialitate pentru evaluarea vehiculelor înmatriculate permanent în România, precum și în baza oricăror documente prezentate de către partea prejudiciată în dovedirea prejudiciului suferit."
Pentru a determina cuantumul valorii vehiculului la data producerii evenimentului, specialiștii FGA au întocmit fișa de evaluare a autovehiculului în sistemul de specialitate C., prin raportare la prevederile legale în domeniu.
Astfel, potrivit art. 51 alin. (9) lit. a) din Norma A.S.F. nr. 23/2014, despăgubirile nu pot depăși "cuantumul pagubei, valoarea vehiculului la data producerii evenimentului și nici limita de despăgubire prevăzută în polița de asigurare RCA, în cazul unei daune totale, în situația în care păgubitul face dovada reparării vehiculului."
Potrivit dispozițiilor art. 51 alin. (10) din același act normativ, "dauna totală se definește ca fiind situația în care cuantumul pagubei, definit conform alin. (3), depășește 75% din valoarea vehiculului la data producerii evenimentului."
Din actele depuse la dosarul de daună a rezultat că valoarea reparațiilor (în cuantum de 7991,41 RON) depășește valoarea vehiculului la data producerii evenimentului (4.660 RON).
În acest context, prima instanță în mod corect a reținut că în raport de dispozițiile art. 51 alin. (3) din Norma A.S.F. nr. 23/2014 potrivit cărora cuantumul pagubei la vehicule este definit ca fiind "egal cu costul reparațiilor părților componente sau ale pieselor avariate ori cu costul de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum și cele de demontare și montare aferente reparațiilor și înlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de vehicul, stabilite la prețurile practicate de unitățile de specialitate, la care se adaugă cheltuielile cu transportul vehiculului, precum și cele efectuate pentru limitarea pagubelor, dovedite cu documente justificative, potrivit art. 53.", iar acest cuantum este egal cu valoarea reparațiilor efectuate (7.991,41 RON - conform facturii fiscale depuse), depășește 75% din valoarea vehiculului la data producerii evenimentului, care a fost stabilită la un cuantum de 4.660 RON.
Înalta Curte reține că despăgubirea ce se poate plăti asiguratului nu poate depăși cuantumul pagubei suferite, întrucât despăgubirea are doar caracter reparator, și nu este menită a aduce o îmbogățire fără justă cauză asiguratului.
De asemenea, Înalta Curte constată că, chestiunea litigioasă principală a fost analizată din perspectiva identificării daunelor suferite, urmare producerii accidentului de circulație din 11.10.2016 împrejurare de natură a clarifica aspectele de legalitate a actului administrativ atacat, din perspectiva cuantumului prejudiciilor.
Cu privire la sistemul de stabilire a despăgubirilor C., Înalta Curte reține că acesta are o cotă de piață actuală de 85%, având în vedere că s-au efectuat peste 3.500.000 de calculații începând din anul 2006, că furnizează o bază uniformă de date pentru toate părțile implicate în procesul de prelucrare a daunelor auto și oferă un serviciu calitativ, exclusiv între competitori, de identificare completă a tuturor opțiunilor de fabrică ale unui model ceea ce conduce la o calculație rapidă și exactă, reducând negocierea între părți - asigurători, pe de o parte, și unitățile de reparație, pe de altă parte, utilizând sistemul de calculație a costurilor de reparație date de producător.
Așadar, utilizarea unor sisteme de evaluare este de bază, dar nu exclusivă, la stabilirea valorii de piață putând fi avute în vedere orice alte dovezi și documente prezentate de solicitant, pentru a stabili valoarea reală a bunului avariat, însă recurenta-reclamantă nu a depus la dosar vreun mijloc de probă din care să rezulte o altă valoare a autovehiculului avariat.
În speță, prima instanță a ajuns la o concluzie corectă, reținând că FGA a luat în considerare vehicule de aceeași marcă, tip, model, caracteristici tehnice și dotări, an de fabricație, parcurs în kilometri și o stare de întrebuințare comparabile, astfel cum impun condițiile de asigurare menționate la art. 52 din Norma ASF nr. 23/2014.
Prin urmare, hotărârea primei instanțe a fost dată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente cauzei.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 405 din 05 februarie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 ianuarie 2021.