ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 244/2020

Ședința publică din data de 16 ianuarie 2020

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea pronunțată la data de 26 ianuarie 2018 în dosarul nr. x/2017.2, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a acordat un nou termen în vederea reluării procedurii de citare cu petenții cu mențiunea că în cauză se va pune în discuție excepția perimării și a amânat judecarea cauzei la data de 23 februarie 2018.

Împotriva încheierii menționate a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și admiterea acțiunii.

Prin decizia nr. 1489 din data de 16 aprilie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a anulat, ca netimbrat, recursul formulat de reclamanta A. împotriva încheierii din 26 ianuarie 2018 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Prin încheierea din camera de consiliu din 17 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petenta A., în dosarul nr. x/2017.2, ca neîntemeiată.

Împotriva deciziei nr. 1489 din data de 16 aprilie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat contestație în anulare A..

Pentru termenul de judecată din 16 ianuarie 2020, contestatoarea a fost citată cu mențiunea de a complini lipsa semnăturii prezentei contestații în anulare.

Examinând, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității contestației în anulare, Înalta Curte constată că este întemeiată.

În conformitate cu dispozițiile art. 508 alin. (1) C. proc. civ., "Contestația în anulare se soluționează potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată".

În cauză, decizia atacată a fost pronunțată în soluționarea unui recurs, iar, potrivit prevederilor art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., norme de procedură incidente acestei căi de atac, cererea de recurs trebuie să cuprindă "semnătura părții sau a mandatarului părții", lipsa semnăturii fiind sancționată cu nulitatea de dispozițiile alin. (3) al aceluiași articol.

Totodată, art. 494 C. proc. civ. prevede că dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor care reglementează această cale de atac.

Astfel, în calea de atac a apelului, potrivit art. 470 alin. (3) raportat la art. 470 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cerința semnăturii cererii de apel este prevăzută sub sancțiunea nulității, lipsa semnăturii putând fi îndeplinită în condițiile art. 196 alin. (2) C. proc. civ.

Totodată, art. 196 alin. (2) C. proc. civ. prevede că, dacă se invocă lipsa de semnătură, partea care lipsește la acel termen, va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințată în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea.

Prin urmare, legiuitorul a înțeles să impună semnarea cererilor care învestesc instanța cu soluționarea pe fond a cauzei sau a căilor ordinare și extraordinare de atac, sub sancțiunea nulității, semnătura fiind cea care certifică că actul de învestire emană de la persoana care s-a adresat instanței.

În speță, pentru termenul de judecată din data de 16 ianuarie 2020, contestatoarea a fost citată cu mențiunea de a semna contestația în anulare, sub sancțiunea anulării acesteia.

Această obligație a fost comunicată contestatoarei, astfel cum rezultă din conceptul de citare aflat la dosar și din dovada de înmânare a citației aflată la fila x din același dosar.

Prin urmare, având în vedere că până la acest termen de judecată contestatoarea nu a complinit lipsa semnăturii contestației în anulare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a semna această cerere dedusă judecății, Înalta Curte, față de dispozițiile legale anterior menționate, va anula contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 1489 din 16 aprilie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2020.