ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.04.2021

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2402/2021

HOTĂRÂRE
14.04.2021
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2402/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 14 aprilie 2021

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 27 martie 2020, pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, astfel cum a fost precizată la data de 18 august 2020, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor Veterinari - Comisia Superioară de Deontologie și Litigii, a solicitat:

- anularea Hotărârii nr. 34/26.02.2020, comunicată la data de 09.03.2020 și a Hotărârii nr. 28/31.07.2019, emisă de Comisia Superioară de Deontologie și Litigii, în ceea ce o privește pe reclamantă, precum și menținerea Hotărârii nr. 268/18.04.2019;

- înlăturarea sancțiunilor aplicate reclamantei în baza Hotărârii nr. 28/31.07.2019;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin sentința civilă nr. 3910 din 10 septembrie 2020, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Motivând soluția astfel pronunțată, Tribunalul București a reținut că actele contestate în cauză sunt emise de pârâta Comisia Superioară de Deontologie și Litigii, autoritate publică centrală, astfel încât, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

2.2. Prin sentința civilă nr. 29 din 15 ianuarie 2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal și, constatând ivit conflictul de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestui conflict.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel București a reținut că scopul acțiunii reclamantei este acela de a menține prevederile Hotărârii nr. 268/18.04.2019, pronunțată de Comisia de Deontologie și Litigii a Municipiului București, cu înlăturarea soluțiilor date în apel și în revizuire de către pârât. Întrucât în cauză se pune în discuție soluția dată inițial de comisia locală, competența instanței de judecată nu se stabilește în funcție de organul care a pronunțat hotărârile în apel și revizuire, nefiind în prezența unui caz de prorogare de competență, reglementat de art. 99 C. proc. civ.

Ca atare, curtea de apel a reținut că, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei revine tribunalului, în funcție de rangul autorității emitente a Hotărârii nr. 268/18.04.2019.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

În cauză, reclamanta a sesizat instanța de contencios administrativ cu cererea de anulare a Hotărârilor nr. 28/31.07.2019și nr. 34/26.02.2020, emise de Comisia Superioară de Deontologie și Litigii din cadrul Colegiului Medicilor Veterinari, pronunțate în soluționarea apelului și, ulterior, a revizuirii îndreptate împotriva Hotărârii nr. 268/18.04.2019, emisă de Comisia de Deontologie și Litigii a Municipiului București, ale cărei dispoziții a solicitat a fi menținute.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Problema de drept care a generat conflictul de competență privește modalitatea de aplicare a criteriului rangului autorității emitente a actelor administrative, Tribunalul București susținând că trebuie avut în vedere organul central emitent al Hotărârilor nr. 34/26.02.2020 și nr. 28/31.07.2019, iar Curtea de Apel București susținând competența materială determinată de emitentul Hotărârii nr. 268/18.04.2019, autoritate publică locală.

Înalta Curte constată că obiectul cererii deduse judecății privește analiza de legalitate a procedurii disciplinare derulate împotriva reclamantei - medic veterinar, astfel încât, deși reclamanta a solicitat anularea a două hotărâri emise în materie disciplinară de Comisia Superioară de Deontologie și Litigii a Colegiului Medicilor Veterinari, autoritate de rang central, nu se poate face abstracție de faptul că aceste hotărâri au fost pronunțate în căile de atac formulate împotriva Hotărârii Comisiei de Deontologie și Litigii a Municipiului București nr. 268/18.04.2019, prin care a fost analizată și soluționată plângerea formulată împotriva reclamantei, hotărâre ale cărei dispoziții reclamanta urmărește să le mențină.

Așadar, procedura de sancționare a reclamantei își are originea în hotărârea comisiei locale, astfel că hotărârile pronunțate în căile de atac nu sunt determinante în stabilirea instanței competente să judece pricina, relevant fiind actul emis în prima fază de soluționare a plângerii.

În acest sens, vor fi avute în vedere și dispozițiile art. 42 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, potrivit cărora:

"Comisia județeană de deontologie și litigii, respectiv a municipiului București, reprezintă prima structură ce soluționează aspectele menționate la art. 40, iar Comisia Superioară de Deontologie și Litigii reprezintă forumul național și structura de apel pentru orice încălcare, nerespectare sau abatere săvârșită de un medic veterinar și nesoluționată la nivel județean."

În raport de aceste aspecte, competența instanței de fond se determină în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în funcție de rangul autorității emitente a Hotărârii nr. 268/18.04.2019, act administrativ prin care s-a soluționat în primă fază procedura disciplinară contestată în cauză.

Având în vedere că Hotărârea nr. 268/18.04.2019 a fost emisă de Comisia de Deontologie și Litigii a Municipiului București, autoritate publică locală, competența materială de soluționare a cauzei revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, iar în raport de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și de locul situării domiciliului reclamantei, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, în fond, este Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâtul Colegiul Medicilor Veterinari - Comisia Superioară de Deontologie și Litigii, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 aprilie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-03-25
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1807/2022
culpă medicală. 2. Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 50 pronunțată la data de 11 februarie 20230, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea principală formulată în contra
ÎCCJ 2023-11-24
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5611/2023
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2023 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B
ÎCCJ 2021-04-15
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2481/2021
Ședința publică din data de 15 aprilie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribun
ÎCCJ 2021-01-21
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 318/2021
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București la
ÎCCJ 2022-10-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4761/2022
Ședința publică din data de 19 octombrie 2022 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei 1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, sec
Sursă