ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2102/2020

Ședința publică din data de 28 mai 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

La data de 07.08.2017 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" în contradictoriu cu Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman care funcționează la nivel de direcție în cadrul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, prin care s-a solicitat anularea Deciziei nr. x/20.04.2017, privind soluționarea contestației înregistrată la Direcția 01 POCU-MEN cu nr. x/13.03.2017 cât și a Titlului de creanță - Proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență înregistrat la Direcția OI POCU-MEN cu nr. x/06.02.2017 aferent proiectului POSDRU/107/l.5/S/82839, cu titlul "Carieră de excelență în cercetare și societatea cunoașterii prin finanțarea studiilor universitare de doctorat (F.XCEL-FIN)" - cod SMIS 32277 și a tuturor actelor subsecvente acestuia, emise de pârâtă.

Soluția instanței de fond

Curtea de Apel București, secția a VIII-a, contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 534 din 12 februarie 2018 a admis acțiunea formulată de reclamanta Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman din cadrul MEN și a anulat Decizia nr. x/20.04.2017 și Procesul-verbal nr. x/06.02.2017 și actele administrative subsecvente acestora.

Calea de atac exercitată

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației și Cercetării - Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman, care a solicitat casarea acesteia și, în urma rejudecării cauzei, respingerea acțiunii.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 și 8 C. proc. civ., recurentul a susținut faptul că sentința atacată a fost dată cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, sentința dată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei și sentința contestată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestor motive de recurs au fost formulate de către recurent critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

Conform reglementărilor legale în vigoare atât la data semnării contractului de finanțare cât și la data finalizării implementării proiectului, calcularea procentului aferent cheltuielilor de tip FEDR trebuia făcută la valoarea cheltuielilor declarate eligibile (validate) de către OIPOSDRU MEN pe perioada de implementare a proiectului și nu la valorile estimate inițial.

Sentința pronunțată de Curtea de Apel București este nemotivată, deoarece în considerentele acesteia nu sunt consemnate nici una dintre susținerile făcute de pârât prin întâmpinarea depusă la dosar și nici nu sunt arătate motivele pentru care apărările formulate nu au fost luate in considerare.

Mai mult decât atât, precizează recurentul că instanța a încălcat principiul contradictorialitătii prin motivarea sentinței prin care s-a dispus admiterea cererii de chemare în judecată, în sensul că, instanța nu a ținut cont de susținerile Ministerului și nici de probatoriul transmis prin Adresa x/31.01.2018, nefâcând nicio trimitere la acestea prin sentința recurată.

În susținerea acestui motiv de casare recurentul precizează că, în toate situațiile se vorbește de cheltuieli eligibile și în nici un caz de valori estimate așa cum a reținut prima instanță. Conform prevederilor Ordinului comun al Ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și al Ministrului Economiei și Finanțelor nr. 1117/2170/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin POSDRU, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile eligibile sunt definite astfel:

"Cheltuielile eligibile au înțelesul prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobat cu modificări prin Legea nr. 362/2009".

Prin O.U.G. nr. 64 din 3 iunie 2009, la art. 2 lit. g) se prevede ce se înțelege prin cheltuieli eligibile: cheltuieli eligibile = cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanțate în cadrul programelor operaționale, care pot fi finanțate atât în instrumente structurale, cât și din cofinanțarea publică și/sau cofinanțarea privată, conform reglementărilor legale și comunitare și naționale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor.

Având în vedere cele de mai sus, subliniază recurentul că, cheltuielile eligibile, reprezintă cheltuielile efectuate și efectiv solicitate la rambursare de un beneficiar și nu cele estimate inițial la semnarea contractului de finanțare.

Soluția instanței de recurs

Așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, intimata-reclamantă a supus controlului instanței specializate, pe calea prevăzută în art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011: Decizia nr. x/20.04.2017, privind soluționarea contestației înregistrată la Direcția 01 POCU-MEN cu nr. x/13.03.2017 și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență înregistrat la Direcția OI POCU-MEN cu nr. x/06.02.2017 aferent proiectului POSDRU/107/l.5/S/82839.

Prima instanță a admis acțiunea formulată de reclamanta Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman din cadrul MEN și a anulat Decizia nr. x/20.04.2017 și Procesul-verbal nr. x/06.02.2017 și actele administrative subsecvente acestora.

Curtea a considerat că valoarea cheltuielilor FEDR aprobate se încadrează în estimarea făcută pentru cheltuielile FEDR din bugetul proiectului, anexă la Contractul de finanțare, respectiv maximum 10% din valoarea totală a proiectului, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 554/2004 și art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, a admis acțiunea așa cum a fost formulată.

Reevaluând materialul probator administrat în cauză, prin prisma susținerilor părților și dispozițiilor legale aplicabile, pentru a răspunde criticilor de nelegalitate ale hotărârii atacate, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

Conform celor precizate la art. 1 din Instrucțiunea nr. 78/2013:"în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului - condiții generale - cu ocazia estimării bugetului unui proiect aplicații trebuie să țină seama de anumite plafoane stabilite pentru diverse tipuri de cheltuieli, printre care și cheltuielile de tip FEDR trebuie să se încadreze într-un procent de maximum 10% (pentru axele prioritare 1-5) sau maxim 15% (pentru axa prioritară 6) din valoarea totală eligibila a proiectului."

Conform celor precizate la art. 2 din Instrucțiunea nr. 78/2013:

"La finalul implementării proiectului, validarea cheltuielilor de tip FEDR se va face cu respectarea concomitentă a următoarelor condiții: suma totală validată pentru cheltuielile de tip FEDR trebuie să se încadreze în suma estimată pentru această categorie de cheltuieli, conform ultimei variante de buget aprobate de AM/OI POSDRU delegat (adică, fără a se depăși cuantumul estimat aprobat); procentul obținut prin raportarea sumei totale validate pentru cheltuielile de tip FEDR raportată la "Valoarea totală eligibilă" realizată (validată) trebuie să nu depășească procentul maxim admis pentru acest tip de cheltuieli (maxim 10% pentru axele prioritare 1-5 sau maxim 15% pentru axa prioritară 6).

Prevederile art. 1 alin. (4) din contractul de finanțare, cu modificările și completările ulterioare stabilesc că; "Beneficiarul acceptă finanțarea nerambursabilă și se angajează să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul contract, cu instrucțiunile emise de AMPOSDRU/OIPOSDRU MECTS și cu legislația comunitară și națională."

Conform prevederilor art. 4 - Eligibilitatea cheltuielilor efectuate în cadrul Proiectului, din contractul de finanțare, actualizat:

"Cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condițiile stabilite de: [...], de Ghidul solicitantului, de prezentul contract, de instrucțiunile AMPOSDRU, precum si de alte dispoziții legale aplicabile."

Prin urmare cheltuielile eligibile reprezintă cheltuielile efectuate și efectiv solicitate la rambursare de un beneficiar și nu cele estimate inițial la semnarea contractului de finanțare.

Astfel, conform reglementărilor legale în vigoare atât la data semnării contractului de finanțare cât și la data finalizării implementării proiectului, calcularea procentului aferent cheltuielilor de tip FEDR trebuia făcută la valoarea cheltuielilor declarate eligibile (validate) de către OIPOSDRU MEN pe nerioada de implementare a proiectului si nu la valorile estimate inițial.

Pe de altă parte, conform prevederilor Ordinului Comun al Ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și al Ministrului Economiei și Finanțelor nr. 1117/2170/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin POSDRU, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile eligibile sunt definite astfel:

"Cheltuielile eligibile au înțelesul prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobat cu modificări prin Legea nr. 362/2009. Potrivit O.U.G. nr. 64 din 3 iunie 2009, "cheltuielile eligibile sunt cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanțate în cadrul programelor operaționale, care pot fi finanțate atât în instrumente structurale, cât și din cofinanțarea publică și/sau cofinanțarea privată, conform reglementărilor legale și comunitare și naționale în vigoare, privind eligibilitatea cheltuielilor."

În acest context, cheltuielile eligibile, reprezintă cheltuielile efectuate/și efectiv solicitate la rambursare de un beneficiar și nu cele estimate inițial la semnarea contractului de finanțare.

În concluzie, stabilirea respectării procentului de 10% pentru cheltuieli de tip FEDR raportat la valoarea totală eligibilă (validată) a proiectului se poate face doar la finalizarea implementării proiectului odată cu depunerea cererii de rambursare finală, atunci când se poate cuantifica efectiv fluxul financiar generat de implementarea proiectului.

În consecință, este lipsită de substanță afirmația intimatei în sensul că în contractul dintre părți nu s-ar fi prevăzut un procent al cheltuielilor de tip FEDR, respectiv o limită a acestora.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge acțiunea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Ministerul Educației și Cercetării - Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman împotriva sentinței nr. 534 din 12 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând, respinge acțiunea, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 mai 2020.