ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1915/2020

Ședința publică din data de 19 mai 2020

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia nr. 160 din data de 22 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, a constatat perimată cererea de recurs declarat de către recurentul-reclamant A., în contradictoriu cu intimata pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt, împotriva deciziei nr. 1882 din data de 18 mai 2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016.

Împotriva acestei decizii (decizia nr. 160 din data de 22 ianuarie 2018) a formulat recurs contestatorul A. în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat.

Prin rezoluția din 31 iunie 2019 instanța a dispus citarea recurentului cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, sub sancțiunea anulării cererii de recurs. Cu privire la aceasta obligație, recurentul a formulat cerere de ajutor public, care i-a fost admisă prin încheierea din 22 mai 2018.

II. Decizia Înaltei Curți învestită cu soluționarea cererii de recurs

Analizând recursul formulată de contestatorul A. și înscrisurile depuse la dosar, Înalta Curte îl va repinge, ca tardiv formulat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Astfel, în ceea ce privește recursul formulat de către recurentul A., Înalta Curte constată că decizia nr. 160 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a fost pronunțată la data de 22 ianuarie 2018, iar recursul a fost declarat la data de 02 martie 2018 conform ștampilei poștale aplicat pe plicul de corespondență de la dosar.

În conformitate cu prevederile art. 421 alin. (2) C. proc. civ. "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare. Când perimarea se constată de o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul se judecă de Completul de 5 judecători."

Având în vedere prevederile legale aplicabile speței, recurentul trebuia să formuleze cererea de recurs împotriva hotărârii de perimare în termen de 5 zile de la pronunțare. Or, în speță acesta a formulat cererea abia la data de 02 martie 2018, la mai mult de o lună după pronunțarea hotărârii de perimare.

Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul declarat de recurentul A., ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 160 din 22 ianuarie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 mai 2020.