ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2173/2020

Ședința publică din data de 29 mai 2020

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 385/2017 din 28 iunie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, a constatat perimată contestația în anulare formulată de A., împotriva sentinței nr. 476/2016 din 7 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimatul M.F.P. - A.N.A.F.- D.G.R.F.P. Craiova- A.J.F.P. OLT.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs contestatorul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 696 din data de 7 februarie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2016, s-a respins recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei nr. 385/2017 din 28 iunie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul A., în temeiul dispozițiilor art. 503 alin. (1) C. proc. civ.

Contestația în anulare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2020, iar prin rezoluția din data de 4 mai 2020 s-a stabilit taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac promovate, în cuantum de 100 RON, conform dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Intimata-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată.

Examinând excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu în ședința publică din data de 29 mai 2020, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "(1)Pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 RON.", iar dispozițiile art. 33 alin. (1) din același act normativ statuează în mod expres că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora:

"Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și dispozițiile art. 197 din același cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligația contestatorului de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat, astfel încât la înregistrarea prezentei contestații în anulare s-a dispus citarea contestatorului cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON.

De asemenea, conform dispozițiilor art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă contestatorul nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menționată.

Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat, deși a fost legal citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară aferentă contestației în anulare, astfel cum rezultă din dovada/procesul-verbal de înmânare a actului de procedură de la fila x, contestatorul A. nu a respectat cerința prevăzută de dispozițiile art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ceea ce impune aplicarea sancțiunii anulării căii extraordinare de atac.

Pentru considerentele expuse și temeiurile de drept indicate, Înalta Curte va dispune anularea, ca netimbrată, a contestației în anulare formulată de contestatorul A. împotriva sentinței deciziei nr. 696 din 7 februarie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 696 din 7 februarie 2020, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 mai 2020.