ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 805/2021

HOTĂRÂRE

08.04.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 805/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 8 aprilie 2021

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 4 mai 2020 pe rolul Judecătoriei Sector 3 București, contestatoarea A. S.A., în contradictoriu cu intimata B. a formulat contestație la executare împotriva executării silite realizate în dosarul execuțional nr. x/2020 al BEJ C. și D., solicitând să dispună modificarea actelor de executare silită, în sensul:

- reducerii cuantumului debitului urmărit în ceea ce privește modul de stabilire al dobânzii legale datorate;

- reducerii onorariului executorului judecătoresc ca urmare a diminuării debitului urmărit, respectiv diminuarea cuantumului acestuia;

- reducerea onorariului avocatului perceput în faza de executare silită;

- întoarcerea executării silite pentru diferența suplimentară și nelegal stabilită a debitului urmărit.

În motivare, contestatoarea a arătat că la 9 aprilie 2020 executorul judecătoresc a comunicat înștiințarea privind începerea executării silite, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare și titlurile executorii pronunțate în dosarul nr. x/2017, pentru recuperarea sumei de 3996,35 RON - reprezentând cheltuieli de executarea silită și a sumei de 15351,74 RON -reprezentând debit principal.

Contestatoarea a precizat că înțelege să conteste modalitatea de calcul a sumelor ce formează creanța executată silit, arătând că sumele determinate de executorul judecătoresc în baza raportului de expertiză sunt calculate eronat, dobânda legală fiind calculată ca o dobândă penalizatoare, în loc de dobândă remuneratorie, așa cum era corect. De asemenea, a arătat că dobânda legală a fost stabilită în euro, în condițiile în care aceasta urmează a se determina în RON prin raportare la O.G. nr. 9/2000 și O.G. nr. 13/2011.

Având în vedere aceste aspecte, atât cheltuielile de executare silită stabilite de executorul judecătoresc, cât și onorariul avocatului în faza de executare silită se impun a fi diminuate.

II. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 3 București:

Prin sentința civilă nr. 6130 din 24 iulie 2020 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că cererea dedusă judecății este o contestație privind lămurirea înțelesului și aplicării titlului executoriu, astfel încât, față de dispozițiile art. 714 alin. (3) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, instanță care a pronunțat hotărârea ce reprezintă titlu executoriu, apreciind că aceasta este instanța competentă să se pronunțe și cu privire la contestația la executare ce face obiectul prezentului dosar.

III. Hotărârea Judecătoriei Cluj-Napoca:

Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj-Napoca a pronunțat sentința civilă nr. 7184 din 15 decembrie 2020 prin care a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii pronunțate, instanța a reținut că creditoarea B. a formulat cerere de încuviințare a executării silite, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 7250/2017 pronunțată de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2017.

Prin încheierea pronunțată la 11 martie 2020, Judecătoria Sectorului 3 București a încuviințat executare silită prin toate formele de executare prevăzute de lege împotriva debitoarei A., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 7250/2017 pronunțată de Judecătoria Cluj Napoca.

În cadrul dosarului de executare nr. 610/M/2020 al BEJ C. și D. s-a întocmit raportul de expertiză contabilă de către expert E., la cererea executorului judecătoresc, prin care s-au stabilit sumele ce se datorează de către debitoare în temeiul titlului executoriu, astfel: suma de 585 euro comision de administrare, suma de 523,34 euro dobânda legală aferenta comisionului de administrare, suma de 455 euro comision de acordare si suma de 475,77 euro dobânda legală aferenta comisionului de acordare.

Prin încheierea nr. 160 din 7 aprilie 2020, executorul judecătoresc a stabilit sumele datorare de debitorul urmărit, reprezentând onorariu executor judecătoresc, taxa timbru de executare, taxe poștale, raport expertiză contabilă și onorariu avocat.

Prin contestația la executare formulată, contestatoarea a arătat că înțelege să conteste modalitatea de calcul a sumelor datorate, realizată de executorul judecătoresc, menționând că în mod greșit s-a stabilit dobânda legală ca o dobândă penalizatoare în loc de dobândă remuneratorie și faptul că această dobândă a fost stabilită în euro, în condițiile în care aceasta urmează a se determina în RON, prin raportare la O.G. nr. 9/2000 și O.G. nr. 13/2011.

Astfel, față de actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că contestatoarea A. a învestit instanța cu o contestație la executare propriu-zisă, întrucât critică exclusiv determinarea cuantumului creanței de către executorul judecătoresc. Totodată, petitele cererii inițiale - modificarea actelor de executare silită, întoarcerea executării silite, respectiv reducerea cheltuielilor de executare - sunt specifice contestației la executare propriu-zise, iar nu contestației la titlu, pentru că nu pun în discuție lămurirea ori întinderea titlului executoriu potrivit art. 712 alin. (2) C. proc. civ.

Cum contestația la executare formulată de A. este o contestație la executare propriu-zisă și nu o contestație la titlu, fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., instanța a concluzionat că revine judecătoriei de la sediul debitorului competența de soluționare a cauzei.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cauzei în legătură cu care s-a ivit conflictul negativ de competență îl constituie contestația formulată de contestatoarea A. S.A., în contradictoriu cu intimata B. împotriva executării silite realizate în dosarul execuțional nr. x/2020 al BEJ C. și D..

Conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Sectorului 3 București și Judecătoria Cluj-Napoca a fost generat de calificarea diferită a cererii cu care contestatoarea A. S.A. a înțeles să învestească instanța de judecată.

Astfel, Judecătoria Sectorului 3 București a apreciat că cererea dedusă judecății este o contestație privind lămurirea înțelesului și aplicării titlului executoriu și, făcând aplicarea dispozițiilor art. 714 alin. (3) C. proc. civ., a declinat competența în considerarea instanței care a pronunțat hotărârea ce reprezintă titlu executoriu, în timp ce Judecătoria Cluj-Napoca a reținut că contestatoarea A. a învestit instanța cu o contestație la executare propriu-zisă, căreia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea judecătoriei de la sediul debitorului.

În consecință, dat fiind obiectul pricinii, trebuie observate normele de competență ce reglementează soluționarea contestației la executare. Art. 714 alin. (1) C. proc. civ. statuează regula potrivit căreia contestația la executare se soluționează de instanța de executare, iar alin. (2) și (3) ale aceluiași text reglementează anumite derogări, fie în raport cu forma de executare aleasă de creditor (alin. (2), fie în funcție de forma contestației la executare, anume dacă se formulează o contestație la titlu (alin. (3).

În speță, din lecturarea cererii ce face obiectul acțiunii introductive, reiese că prin acțiunea formulată contestatoarea a contestat modalitatea de calcul realizată de executorul judecătoresc prin încheierea nr. 610 din 7 aprilie 2020, respectiv sumele determinate în baza raportului de expertiză contabilă de către expert E., la cererea executorului judecătoresc.

Cum criticile vizează determinarea cuantumului creanței de către executorul judecătoresc, reiese faptul că în speță nu s-a formulat o contestație la titlu, ci o contestație la executare propriu-zisă, astfel încât devin aplicabile dispozițiile art. 712 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de cei interesați sau vătămați prin executare, coroborate cu cele ale art. 714 alin. (1) din același act normativ, care dispun că: contestația se introduce la instanța de executare.

Potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Alin. (3) al aceluiași articol prevede că instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

În conformitate cu dispozițiile legale anterior menționate, rezultă că în cazul contestației la executare competența teritorială este exclusivă, o astfel de cerere adresându-se judecătoriei în cărei rază se află la data sesizării organului de executare domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În speță, creditoarea B. s-a adresat Biroului de executori judecătorești C. și D., solicitând executarea silită a debitoarei A., în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 7250/2017 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia civilă nr. 1195 din 9 septembrie 2019 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj.

Prin încheierea din 11 martie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Sectorului 3 București a admis cererea formulată de petentul BEJ C. și D. și a încuviințat executarea silită împotriva debitoarei A. cu sediul în București, Calea x, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 7250/2017 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, fiind astfel stabilită instanța de executare.

În cadrul contestației la executare nu pot fi aduse modificări cadrului procesual al litigiului în care a fost pronunțată hotărârea judecătorească ce se execută.

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă prin încheierea din 11 martie 2020, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația la executare prevăzută de dispozițiile art. 712 alin. (1) C. proc. civ. urmează a se stabili în conformitate cu prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., în favoarea judecătoriei care a încuviințat cererea de executare silită, anume Judecătoriei Sectorului 3 București, ca instanță de executare.