ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1164/2021

Ședința publică din data de 25 februarie 2021

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 18.05.2020, sub dosar nr. x/2020 pe rolul Tribunalului Satu Mare, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, avocat B. și Baroul Satu Mare a se constata că i-a fost încălcat dreptul la apărare în dosarul înregistrat sub nr. x/2016 de la repartiție cauze la C6C la C3C pentru termenul din 10.04.2018, să se constate încălcarea art. 6 din TFUE privind asigurarea apărării, să se constată că nu i-a fost asigurată apărarea în cadrul procesului înregistrat sub dosar nr. x/2016 de la repartizarea nouă la C3C pentru termenul din 10.04.2018, acordarea sumei de 100.000 euro cu titlu de reparație echitabil pentru restrângere/încălcarea dreptului la apărare în cauza înregistrată sub nr. x/2016 de la repartizarea aleatorie de la C6C la noul complet C3C pentru termenul din 10.04.2018 și soluționarea plângerii prealabile înregistrată la Baroul de avocați Satu Mare înregistrată sub nr. x/14.02.2020 și y/10.03.2020.

2.1. Prin sentința nr. 194/D din data de 15.10.2020, Tribunalul Satu Mare a admis excepția necompetenței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureș, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Satu Mare a reținut în esență că reclamantul are domiciliul faptic, dar și oficial, în municipiul Baia Mare, context în care devin aplicabile în cauză dispozițiile art. 111 C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 95 punctul 1 C. proc. civ., prin raportare la art. 94 punctul 1 lit. k) C. proc. civ. și la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 .

2.2. Prin sentința civilă nr. 98 din 4 februarie 2021, Tribunalul Maramureș, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Satu Mare, secția de contencios administrativ și fiscal și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea acestui conflict.

În motivarea hotărârii, Tribunalul Maramureș a reținut că natura pricinii nu se circumscrie contenciosului administrativ, iar domiciliul reclamantului, la data învestirii instanței, se află pe raza județului Satu Mare, din perspectiva prevederilor art. 10 alin. (3) C. proc. civ., având prioritate domiciliul și nu reședința.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Satu Mare, secția civilă, pentru următoarele considerente:

Reclamantul a investit instanța cu cerere formulată în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, avocat B. și Baroul Satu Mare, prin care a solicitat:

- să se constate că i-a fost încălcat dreptul la apărare în dosarul înregistrat sub nr. x/2016 de la repartiție cauze la C6C la C3C pentru termenul din 10.04.2018;

- să se constate încălcarea art. 6 din TFUE privind asigurarea apărării;

- să se constată că nu i-a fost asigurată apărarea în cadrul procesului înregistrat sub dosar nr. x/2016 de la repartizarea nouă la C3C pentru termenul din 10.04.2018;

- acordarea sumei de 100.000 euro cu titlu de reparație echitabil pentru restrângere/încălcarea dreptului la apărare în cauza înregistrată sub nr. x/2016 de la repartizarea aleatorie de la C6C la noul complet C3C pentru termenul din 10.04.2018 și soluționarea plângerii prealabile înregistrată la Baroul de avocați Satu Mare înregistrată sub nr. x/14.02.2020 și y/10.03.2020.

Tribunalul Satu-Mare, secția I civilă a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale și a declinat cauza la Tribunalul Maramureș, secția de contencios administrativ și fiscal, reținând că reclamantul are domiciliul în Baia Mare.

Tribunalul Maramureș, secția de contencios administrativ și fiscal a declinat cauza la Tribunalul Satu Mare, secția I civilă, reținând atât faptul că domiciliul reclamantului se afla în Satu Mare, cât și faptul că în cauză nu sunt atacate acte administrative.

În contextul factual anterior expus, Înalta Curte constată că Tribunalul Maramureș, secția de contencios administrativ și fiscal a stabilit în mod corect că domiciliul reclamantului se afla, la data investirii instanței, pe raza teritorială a Tribunalului Satu - Mare, conform copiei de pe actul de identitate aflat la dosarul Tribunalului Satu Mare.

Față de obiectul cererii de chemare în judecată, așa cum a fost consemnat de parte și în raport de principiul disponibilității, Înalta Curte califică acțiunea ca fiind una de natură civilă (acordarea de despăgubiri în ca reparație pentru încălcarea dreptului la apărare într-un litigiu anterior). Chiar în contextul în care a fost invocat ca temei de drept art. 18 din Legea 554/2004, totuși calificarea juridică a cererii de chemare în judecată o realizează instanța, în raport de solicitările părții și de motivele de fapt ale cererii de chemare în judecată.

Or, raportat la cele de mai sus, natura juridică a acțiunii este civilă, iar nu de contencios administrativ, așa cum eronat a stabilit Tribunalul Satu-Mare.

De asemenea, având în vedere prevederile art. 111 din C. proc. civ. potrivit cărora "Cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului.", Înalta Curte constată că în cauză, atât domiciliul reclamantului, cât și sediul pârâților se află în Satu Mare.

Pe cale de consecință, raportat și la prevederile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., o eventuală necompetență teritorială alternativă nu este de ordine publică pentru a putea fi invocată din oficiu, motiv pentru care în cauză, competența de soluționare aparține Tribunalului Satu-Mare, secția I civilă.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Satu-Mare, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, B. și UNBR Satu Mare, în favoarea Tribunalului Satu-Mare, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 februarie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.