ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1001/2021

Ședința publică din data de 18 februarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 27.11.2017, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București-Administrația Finanțelor Publice Sector 1, ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să dispună măsurile adecvate pentru a fi despăgubit pentru suprafața de teren, în suprafață de 1 ha, extravilan, situat în Municipiul București cu suma de 39.860.000 euro la cursul zilei.

Prin sentința civilă nr. 4988 din 18 decembrie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a luat act de cererea de renunțare la judecata cererii de chemare în judecată formulată reclamantul A..

Împotriva sentinței civile nr. 4988 din 18 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A..

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru neîndeplinirea obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

În cauză, sunt incidente dispozițiile art. 2 lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva hotărârii prin care s-a luat act de renunțarea la judecată

Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Prin citația comunicată la data de 12 octombrie 2020, conform dovezilor de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința recurentului-reclamant obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 de RON, aferentă recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 4988 din 18 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Recurentul-reclamant nu a îndeplinit această obligație până la termenul de judecată fixat, iar din verificările efectuate se constată că nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar vizând plata taxei judiciare de timbru.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 4988 din 18 decembrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 18 februarie 2021.