ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 221/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 221/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 27 martie 2020, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, a formulat plângere împotriva Rezoluției de clasare emisă sub nr. x/04.03.2020, în lucrarea nr. C20-232.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 241 din 23 februarie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 241 din 23 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A..
Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară nu a depus întâmpinare față de recursul declarat de reclamanta A..
II. Soluția instanței de recurs
Analizând cu prioritate îndeplinirea de către recurenta-reclamantă A. a obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte constată că excepția nulității recursului pentru netimbrare, invocată din oficiu, este întemeiată, pentru următoarele considerente:
În cauză, sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 de RON, dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, caz de casare care corespunde prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.
Prin citația comunicată recurentei-reclamante A. la data de 2 iunie 2021, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 241 din 23 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, obligație pe care recurenta-reclamantă nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat.
Din verificările efectuate, se constată că recurenta-reclamantă nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru și nici nu a solicitat acordarea ajutorului public judiciar pentru plata taxei.
Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului.
Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 241 din 23 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția nulității recursului.
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 241 din 23 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 ianuarie 2022.