ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 952/2021

Ședința publică din data de 8 aprilie 2021

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul București, secția a VII-a Civilă, prin încheierea de ședință de la 24 octombrie 2018 a respins cererile de confirmare în calitate de lichidator a practicianului în insolvență A., formulate de creditorul B. S.A. și lichidatorul judiciar C., în cauza privind pe debitorul D. S.A., a dispus continuarea mandatului lichidatorului judiciar C..

Împotriva acestei încheieri a declarat apel principal creditorul E. S.R.L. și apel incident creditorul B. S.A..

Prin încheierea de ședință de la 22 iulie 2020, Curtea de Apel București, secția a VI-a Civilă, a suspendat judecata apelului formulat de creditorul E. S.R.L. și a apelului incident formulat de creditorul B. S.A.., în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ.

Împotriva încheierii de ședință de la 22 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a Civilă, creditorul B. S.A. a declarat recurs.

Motive de recurs.

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 414 alin. (1) C. proc. civ.

Criticile de nelegalitate au vizat greșita aplicare a măsurii suspendării judecării cauzei în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ.

În primul rând se susține că motivarea instanței de apel față de dispunerea acestei măsuri este contradictorie, în sensul că pe o parte se reține că a făcut demersuri creditoarea B. S.A. în fața Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, iar pe de altă parte se constată că apelanții nu au făcut minime dovezi în acest sens.

Recurenta arată că a efectuat toate demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau codului numeric personal al intimatei F., aspect necontestat de instanța de apel.

Presupusul caracter ineficient al informațiilor solicitate nu putea fi considerat ca nefiind o dovadă de efectuare a unor minime diligențe, din moment ce instituția competentă a transmis un răspuns instanței de judecată, prin care a solicitat informații suplimentare.

În consecință, recurenta apreciază că a efectuat toate demersurile necesare și puse la dispoziție de cadrul legislativ și administrativ, însă nu a putut afla informațiile necesare continuării procedurii, sens în care s-ar fi impus citarea prin publicitate a intimatei G., iar nu suspendarea cauzei. De altfel, același lucru a fost solicitat și de lichidatorul judiciar.

Astfel, la termenul de judecată din 22 iulie 2020 atât creditoarea cât și lichidatorul judiciar au învederat instanței că au efectuat toate demersurile necesare, însă nu s-a reușit aflarea domiciliului intimatei, sens în care s-a solicitat aplicarea art. 167 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere imposibilitatea obiectivă de comunicare a domiciliului pârâtei, dovedită prin adresa Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, instanța de judecată trebuia să constate că au fost îndeplinite obligațiile impuse în sarcina apelantelor și să dispună citarea prin publicitate a intimatei G., fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 167 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei instanței de apel pentru continuarea judecării cauzei.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., acesta fiind comunicat părților la 25.02.2021.

Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția lipsei de interes a recursului promovat de către recurenta B. S.A., asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 32, art. 33 C. proc. civ., reține următoarele:

Recursul are ca obiect încheierea de ședință din 22 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a Civilă, prin care instanța de recurs a suspendat judecarea cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 414 alin. (1) C. proc. civ., asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară.

Potrivit art. 414 alin. (2) C. proc. civ., recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea cât și împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului.

Se mai rețin dispozițiile art. 32 C. proc. civ., cu privire la condiția justificării unui interes pentru exercitarea acțiunii civile, precum și cele ale at. 33 C. proc. civ., cu privire la condiția pe care trebuie să o îndeplinească interesul de a fi actual.

Raportând aceste dispoziții la situația de fapt dedusă judecății, se reține că față de împrejurarea că prin decizia nr. 584/2021 din 31 martie 2021, Curtea de Apel București, secția a VI-a Civilă a dispus repunerea pe rol a apelului principal formulat de creditorul E. S.R.L. și apelului incident formulat de B. S.A., cauza fiind repusă pe rol și respinse apelurile ca nefondate, astfel încât calea de atac exercitată în cauză de către recurentă, împotriva încheierii de suspendare nu mai îndeplinește condițiile cerute de art. 32 și art. 33 C. proc. civ., privind justificarea unui interes.

Interesul soluționării căii de atac a recursului declarat împotriva încheierii de suspendare subzistă pe perioada în care pricina este suspendată, până la reluarea judecării pricinii, care poate fi dispusă la solicitarea părții, dacă obligațiile la care se referă art. 242 alin. (1) C. proc. civ. au fost îndeplinite.

În cauza de față, recurenta B. S.A. a solicitat repunerea cauzei pe rol și continuarea judecării pricinii, situație în care, Înalta Curte constată că recursul este rămas lipsit de interes, fiind incidente dispozițiile privind anularea acestuia.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că interesul promovării prezentului recurs nu îndeplinește cerința de a fi actual, astfel încât recursul declarat de recurenta B. S.A. împotriva încheierii din 22 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, va fi respins ca rămas fără interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta B. S.A. împotriva încheierii din 22 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimații H. S.R.L., COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ S.A., I., J., K., SOCIETATEA D. S.A. PRIN LICHIDATOR JUDICIAR C., M. S.R.L., N. S.A., O., G., P., Q. SPRL, R. S.A., S., T., U., E. S.R.L., DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, S.C. V. S.A., W., X., Y., Z. și AA.. ca rămas fără interes.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2021.