ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 760/2021
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 760/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 25 martie 2021
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă la data de 24 iunie 2019 sub dosar nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. a solicitat obligarea acesteia la plata despăgubirilor morale în cuantum de 600.000 RON, pentru daune aduse demnității, onoarei, cinstei, sănătății și reputației sale prin întreruperea abuzivă a energiei electrice trifazice (380 volți) pentru atelierul electric proprietate a familiei sale în perioada 11 iunie 2016 - 11 decembrie 2016.
Prin sentința nr. 56/2020 din 2 iunie 2020 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019 a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., fiind obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 20.000 RON, cu titlu de daune morale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta B. S.A., solicitând admiterea acestuia, schimbarea soluției instanței de fond în sensul admiterii excepțiilor invocate și în subsidiar, în cazul respingerii excepțiilor, respingerea în tot a cererii formulate de A. ca netemeinică și nelegală.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 6 octombrie 2020, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când instanța a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 13 octombrie 2020 și având în vedere dispozițiile art. 400 C. proc. civ. a constatat că se impune repunerea cauzei pe rol pentru a se pune în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a B. S.A..
Prin încheierea de repunere pe rol a cauzei din 13 octombrie 2020, instanța de apel a dispus citarea părților pentru termenul din 17 noiembrie 2020, cu mențiunea punerii în discuție a excepției lipsei calității procesuale pasive a B. S.A..
Împotriva acestei încheieri, recurentul-reclamant A. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate ca fiind nelegală și netemeinică.
În acest sens, se arată în esență, că instanța de apel a pronunțat încheierea atacată cu încălcarea dispozițiilor art. 470 alin. (2) C. proc. civ., nefiind îndeplinită cerința timbrării cererii de apel la valoarea contestată, conform dispozițiilor art. 23 din O.U.G. nr. 80/2013.
În acest context, recurentul apreciază că, repunerea pe rol a cauzei și soluționarea unei cereri de apel, lovită de nulitate prin netimbrare la valoarea contestată este nelegală, fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
Prin întâmpinarea depusă la 9 decembrie 2020, intimata-pârâtă B. S.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea recursului ca inadmisibil și, în subsidiar ca netemeinic și nelegal.
La termenul din 25 martie 2021, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu și, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să respingă calea extraordinară de atac ca inadmisibilă, în considerarea următoarelor:
În cauză, se constată că obiectul prezentului recurs este reprezentat de o încheiere premergătoare pronunțată de Curtea de Apel Craiova, prin care instanța, în cadrul încheierii de repunere pe rol a cauzei din 13 octombrie 2020 a dispus citarea părților pentru termenul din 17 noiembrie 2020, cu mențiunea punerii în discuție a excepției lipsei calității procesuale pasive a B. S.A..
Potrivit art. 424 alin. (5) C. proc. civ. "Toate celelalte hotărâri date de instanță se numesc încheieri, dacă legea nu prevede altfel",
Potrivit art. 235 C. proc. civ., Instanța nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluționează excepții procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase".
De asemenea, potrivit art. 234 alin. (2) C. proc. civ., În cazul în care încheierile pronunțate de instanță pe parcursul judecății sunt supuse apelului sau după caz recursului separat de hotărârea de fond, dosarul se înaintează instanței superioare"
Potrivit art. 466 alin. (4) C. proc. civ., "împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea nu dispune altfel".
Conform art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.
Este știut că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.
Încheierea ce formează obiectul prezentei căi de atac nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în mod separat, având un caracter premergător, preparator în cursul soluționării procesului în fața instanței de apel.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 414 alin. (2) C. proc. civ., doar încheierea prin care s-a dispus suspendarea sau cea prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului pot fi atacate cu recurs. Per a contrario, rezultă de aici că încheierea prin care s-a dispus repunerea cauzei pe rol nu este susceptibilă de a fi recurată.
Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 13 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția inadmisibilității recursului.
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 13 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.A..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 martie 2021.